Nullity of appeal for failure to cite specific grounds of cassation in administrative litigation

Şedinţa publică din data de 20 mai 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Timişoara sub nr. x/2021 la data de 27.10.2021, reclamanţii A., B., C., D. şi E. în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Ministerul Afacerilor Interne - Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă au solicitat să se dispună anularea Hotărârii de Guvern nr. 1130/22.10.2021 pentru modificarea anexelor 2 si 3 la H.G. nr. 1090/2021, anularea hotărârii 91/22.10.2021 cât şi a anexelor ca fiind nelegale.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 627 din 08 decembrie 2021 a respins excepţia netimbrării, excepţia inadmisibilităţii pentru lipsa plângerii prealabile, excepţia lipsei de interes şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Guvernul României.

Totodată, a respins acţiunea formulată de reclamanţi.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva sentinţei nr. 627 din 08 decembrie 2021 au formulat recurs reclamanţii A., B., C., E. şi D..

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul pârât Guvernul României a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii recursului pentru neîndeplinirea exigenţelor prevăzute de art. 486 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., iar pe fond a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului.

1. Soluţia instanţei de recurs

Examinând cauza şi sentinţa atacată, în raport cu motivele de recurs formulate, Înalta Curte va analiza cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului formulat de reclamanţii A., B., C., D. şi E., excepţie invocată prin întâmpinare de intimatul pârât Guvernul României.

În litigiile de contencios administrativ sunt aplicabile dispoziţiile Legii 554/2004, ce se completează cu cele ale C. civ. şi ale C. proc. civ., cum prevede expres art. 28 din acest act normativ, astfel că în materia recursului trebuie respectate şi prevederile ce reglementează această cale de atac, statuate de art. 483 şi următoarele din C. proc. civ., cu derogările din legea contenciosului administrativ, ce se referă la termen, suspendarea executării sentinţei şi judecata de urgenţă.

Art. 486 C. proc. civ. reglementează conţinutul cererii de recurs, la alin. (1) lit. e) regăsindu-se motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau după caz, menţiunea că vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al acestei norme legale stabileşte că menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) - e) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii, în acelaşi sens fiind şi prevederile art. 489 din acelaşi cod, ce statuează că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3), care se referă la motivele de casare de ordine publică.

Recurenţii în dezvoltarea căii de atac promovată împotriva sentinţei civile nr. 627 din 08 decembrie 2021 au reiterat aceleaşi argumente menţionate şi prin cererea de chemare în judecată, cererea de recurs fiind copia fidelă a cererii de chemare în judecată, neindicând niciunul din cazurile de casare care se regăsesc la art. 488 alin. (1) C. proc. civ., şi nu au adus critici concrete soluţiei instanţei de fond, raportat la respingerea cererii de chemare în judecată formulată.

Instanţa învestită cu judecarea recursului poate exercita un control judecătoresc eficient numai în măsura în care astfel de motive de nelegalitate sunt indicate şi dezvoltate într-o formă explicită şi se referă la una din situaţiile cuprinse în art. 488 C. proc. civ.

Reproducerea, prin cererea de recurs, a cererii de chemare în judecată nu reprezintă o critică de nelegalitate a hotărârii recurate, dispoziţiile art. 489 alin. (2) din C. proc. civ. statuând că recursul este nul în cazul în care criticile invocate în cadrul cererii de recurs nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din acelaşi cod.

Pe lângă cerinţa încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., Inalta Curte apreciază că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanţei de fond în soluţionarea cauzei, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs.

În condiţiile în care în actuala reglementare recursul este o cale extraordinară de atac, instanţei de control judiciar revenindu-i obligaţia de a efectua doar controlul de legalitate, care se realizează în raport de limitele învestirii sale, iar recurentului îi incumba obligaţia de a respecta prevederile legale ce reglementează conţinutul cererii de recurs, fără însă a proceda în acest mod, este aplicabilă sancţiunea nulităţii prevăzută expres de art. 486 alin. (3) şi art. 489 alin. (1) C. proc. civ., calea de atac este nulă pentru nemotivarea sa.

2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia nulităţii recursului şi va anula recursul declarat de recurenţii-reclamanţi A., E., D., B. şi C., în raport de dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia nulităţii recursului invocată prin întâmpinare de intimatul-pârât Guvernul României.

Constată nul recursul declarat de recurenţii-reclamanţi A., E., D., B. şi C. împotriva sentinţei civile nr. 627 din 08 decembrie 2021 a Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 mai 2022.