Gaming machine technical verification order stands; appeal against suspension rejected as unfounded

Şedinţa publică din data de 5 mai 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, suspendarea integrală a executării Ordinului nr. 86/17.06.2021 al Preşedintelui Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, privind modificarea şi completarea anexei la Ordinul Preşedintelui Oficiului

Naţional pentru Jocuri de Noroc nr. 404/2020, privind aprobarea condiţiilor minime tehnice de verificare a mijloacelor de joc, publicat în Monitorul Oficial ai României Partea a I-a, nr. 645 din 30 iunie 2021, în ceea ce priveşte efectele asupra sa, până la pronunţarea instanţei de fond.

2. Hotărârea atacată

Curtea de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr181 din 22 septembrie 2021, a respins excepţia inadmisibilităţii invocată de pârâtul Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, precum şi acţiunea formulată de reclamantă, ca nefondate.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta A. S.R.L., invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ.

3.1. În ceea ce priveşte motivul de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., recurenta-reclamantă a susţinut, în esenţă, că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază, în sensul că prima instanţă nu a arătat considerentele pentru care a apreciat că sunt insuficient justificate paguba iminentă sau prejudiciul greu de înlăturat, în condiţiile în care în prezent societatea nu mai poate desfăşura activitatea licenţiată de intimatul-pârât, omiţând, totodată, să analizeze că, în fapt, îndeplinirea condiţiei impuse de lege este imposibilă raportat la intervalul extrem de mic de intrare în vigoare a normei legale.

Astfel, având în vedere că prin Decizia Comitetului de Supraveghere al ONJN din data de 29 septembrie 2021 s-a dispus suspendarea activităţii societăţii, a arătat că paguba iminentă a devenit un prejudiciu cert şi cuantificabil, obţinerea acreditărilor ISO 17025 şi ISO 17020 fiind imposibilă.

3.2. În dezvoltarea motivului de casare întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., recurenta a reluat situaţia de fapt şi motivele invocate în cererea de chemare în judecată, susţinând, în esenţă, că hotărârea primei instanţe a fost dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material (art. 14 din Legea nr. 554/2004, republicată).

În ceea ce priveşte cazul bine justificat, a arătat că prima instanţă dă o interpretare care ar lipsi de aplicabilitate prevederile care dau posibilitatea suspendării actului administrativ, cazurile identifîcate de practica judiciară care justifică măsura suspendării au caracter exemplificaţiv, nu limitativ, iar dacă s-ar reţine că acele cazuri ar fi limitative a apreciat că ne aflăm în situaţia în care actul administrativ a fost emis cu depăşirea limitelor de competenţă, deoarece se încalcă competenţa organului ierarhic superior.

Astfel, un ordin emis de o autoritate centrală depăşeşte limitele de competenţă stabilite prin prevederea din O.U.G. nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, care mandatează autoritatea pârâtă să stabilească condiţiile minime tehnice, conform art. 1 alin. (4), apreciind că ordinul contestat adaugă la lege, respectiv la prevederea din H.G. nr. 111//2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de punere în aplicare a O.U.G. nr. 77/2009, încălcând astfel prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.

Referitor la paguba iminentă, a arătat că motivul principal pe care se întemeia cererea viza nelegalitatea Ordinului nr. 86/2021 al Preşedintelui ONJN, care a introdus o condiţie restrictivă la art. I pct. 1 care modifică pct. 4 subpunctul 4.1 poziţia 2 din Ordinul Preşedintelui ONJN nr. 404/2020 privind aprobarea condiţiilor minime tehnice de verificare a mijloacelor de joc, pe care nu o poate îndeplini, motiv pentru care nu poate să-şi desfăşoare activitatea pentru că nu deţine acreditarea respectivă, iar acest fapt ce nu este posibil, având în vedere procedura care trebuie urmată şi la care face trimitere.

4. Apărarea intimatei-pârâte

Prin întâmpinare, intimatul-pârât Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, şi menţinerea sentinţei atacate, fiind temeinică şi legală.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate de recurentă şi în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Recurenta-intimată a învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere vizând suspendarea executării Ordinului nr. 86/17.06.2021 al Preşedintelui Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, privind modificarea şi completarea anexei la Ordinul Preşedintelui Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc nr. 404/2020, privind aprobarea condiţiilor minime tehnice de verificare a mijloacelor de joc, în ceea ce priveşte efectele asupra sa, până la pronunţarea instanţei de fond.

Curtea de apel a respins acţiunea formulată de reclamantă ca nefondată, reţinând, în esenţă, că nu sunt îndeplinite condiţiile art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Soluţia Curţii de apel este corectă, fiind adoptată şi de instanţa de control judiciar.

1.1. Criticile subsumate motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ. sunt nefondate.

Potrivit dispoziţiilor art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., hotărârea va cuprinde:

"b) considerentele, în care se vor arăta obiectul cererii şi susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor;".

În sensul normei citate, acest motiv de casare este incident atunci când hotărârea atacată nu cuprinde motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia şi cele pentru care s-au admis ori s-au înlăturat cererile părţilor sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei, echivalând astfel cu o nemotivare.

Motivarea hotărârii este necesară pentru ca părţile să cunoască motivele ce au fost avute în vedere de către instanţă în pronunţarea soluţiei, iar instanţa ierarhic superioară să aibă în vedere, în aprecierea legalităţii şi temeiniciei hotărârii, şi considerentele pentru care s-a pronunţat soluţia respectivă.

În dezvoltarea acestui motiv, recurenta a susţinut, în esenţă, că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază, în sensul că prima instanţă nu a arătat considerentele pentru care a apreciat că sunt insuficient justificate paguba iminentă sau prejudiciul greu de înlăturat, în condiţiile în care în prezent societatea nu mai poate desfăşura activitatea licenţiată de intimatul-pârât şi nu a analizat că îndeplinirea condiţiei impuse de lege este imposibilă.

Instanţa de control judiciar constată că judecătorul fondului a analizat în mod adecvat argumentele invocate şi probele administrate, pe care le-a trecut prin filtrul propriei sale aprecieri şi a explicat raţionamentul care a fundamentat soluţia adoptată, hotărârea atacată nu este contradictorie şi nu conţine motive străine de natura cauzei, aşa încât respectă cerinţele prevăzute de art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ.

Astfel, hotărârea atacată conţine motivele de fapt şi de drept care au determinat formarea convingerii instanţei şi au fost examinate efectiv toate problemele esenţiale ridicate de părţi, motivarea fiind clară, concisă şi concretă, în concordanţă cu probele şi actele de la dosar.

Contrar susţinerilor recurentei, prima instanţă a explicitat aspectele analizate din perspectiva dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. t) lit. ş) din Legea nr. 554/2004, a apreciat că nu este îndeplinită condiţia cazului bine justificat în raport cu motivele invocate, iar în privinţa cerinţei privind paguba iminentă a reţinut că partea nu a prezentat dovezi certe din care să rezulte aspectele învederate şi nu a probat iminenţa producerii unui prejudiciu material în patrimoniul său, îndeplinindu-şi, prin considerentele sale punctuale şi concise, rolul bivalent de informare cu privire la motivele de înlăturare a criticilor invocate şi de mijloc prin care se dă posibilitatea exercitării controlul judiciar ulterior.

Pe de altă parte, a reţinut că neîndeplinirea condiţiei cazului bine justificat conduce la neîntrunirea cumulativă a prevederilor legale impuse de art. 14 din Legea nr. 554/2004, aşa încât o eventuala existenţă a unei pagube iminente nu mai prezintă relevanţă,

Judecătorul fondului a demonstrat astfel analiza criticilor şi apărărilor invocate, motivarea nefiind o problemă de volum, ci una de esenţă, de conţinut, aşa cum s-a reţinut constant în jurisprudenţa instanţei supreme.

Totodată, se reţine că motivarea hotărârii răspunde şi exigenţelor impuse de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, referitoare la dreptul la un proces echitabil şi lipsit de arbitrariu, care obligă tribunalele să-şi motiveze deciziile dar nu le poate impune să dea un răspuns detaliat la fiecare argument invocat, întinderea obligaţiei de motivare putând să varieze în funcţie de natura deciziei şi trebuie analizată în lumina circumstanţelor fiecărei cauze, ea presupunând însă ca partea în cauză să se poată aştepta la un răspuns specific şi explicit cu privire la aspectele decisive ale procedurii în cauză (Hotărârea din 9 decembrie 1994, H. Balani contra Spaniei şi Cauza Ruiz Torija contra Spaniei).

Faptul că recurenta nu împărtăşeşte raţionamentul logico-juridic care a fundamentat soluţia primei instanţe nu poate conduce la incidenţa în cauză a motivului de casare invocat.

1.2. Criticile recurentei circumscrise motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., potrivit cu care casarea hotărârii se poate cere când aceasta a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, nu pot fi încadrate în acest temei juridic.

Înalta Curte reţine că acest motiv a fost invocat în mod formal, în realitate partea a reluat situaţia de fapt şi motivele invocate în cererea de chemare în judecată legate de emiterea actului administrativ, care în opinia sa a fost emis cu depăşirea limitelor de competenţă şi adaugă la lege, respectiv la nelegalitatea ordinului atacat ca motiv principal al unei pagube iminente, fără să indice însă eventualele greşeli săvârşite de prima instanţă în legătură cu dispoziţiile legale pretins încălcate ori greşit aplicate.

Astfel, recurenta nu a dezvoltat motivul de casare invocat, ci numai a reluat aprecierile privind nelegalitatea actului administrativ a cărui suspendare se cere, respectiv conformitatea actelor cu normele legale, exprimându-şi doar nemulţumirea în raport cu soluţia primei instanţe, aşa încât nu se poate exercita controlul judiciar şi din perspectiva acestui motiv de casare.

În fine, se reţine şi faptul că acţiunea privind anularea Ordinului nr. 86/17.06.2021 al Preşedintelui Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc a fost respinsă, ca nefondată, de Curtea de Apel Galaţi prin sentinţa nr. 3 din 11 ianuarie 2022, care formează obiectul Dosarului nrx/2021.

În concluzie, toate criticile formulate sunt nefondate, soluţia pronunţată de prima instanţă reflectă interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor legale incidente cauzei.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, nefiind identificate motive de reformare a sentinţei în limitele motivelor de casare invocate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva sentinţei nr. 181 din 22 septembrie 2021 a Curţii de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 5 mai 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.