Late appeal against integrity evaluation report rejected as time-barred; reinstatement request denied.

Şedinţa publică din data de 1 aprilie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin cererea înregistrată la data de 9 octombrie 2017 sub nr. x/2017, pe rolul Tribunalului Neamţ, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, în temeiul art. 22 alin. (1) şi art. 24 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, anularea raportului de evaluare nr. x/19.09.2017 emis de pârâtă.

Prin sentinţa civilă nr. 1426/C pronunţată la 14 decembrie 2017, Tribunalul Neamţ, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia de necompetenţă materială şi a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii civile formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, în favoarea Curţii de Apel Bacău.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bacău la data de 15 ianuarie 2018.

2. Hotărârea atacată cu recurs

Prin sentinţa nr. 57/2018 pronunţată în data de 10 mai 2018, Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a respins ca nefondată, acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei nr. 57/2018 pronunţată la 10 mai 2018 de Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamantul A., care invocând dispoziţiile art. 186 C. proc. civ. a solicitat repunerea în termenul de declarate a căii de atac şi pe fondul recursului, admiterea căii de atac, casarea hotărârii recurate şi rejudecând cauza să se admită contestaţia formulată.

4. Apărări formulate în cauză

Intimata-pârâtă Agenţia Naţională de Integritate a depus concluzii scrise în cuprinsul cărora a invocat excepţia tardivităţii recursului.

5. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererilor de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 10 aprilie 2019, s-a fixat termen de judecată la data de 1 aprilie 2021, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Cu privire la cererea de repunere în termen formulată de recurentul-reclamant A. şi incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 186 alin. (3) .

Potrivit dispoziţiilor art. 186 C. proc. civ., (1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedeşte că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.(2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeaşi cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac. (3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanţa competentă să soluţioneze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen.

Recurentul-reclamant A. a depus cererea de recurs la data de 30 ianuarie 2019.

Sentinţa recurată a fost comunicată la data de 14 mai 2018, termenul de depunere al motivelor de recurs împlinindu-se la 30 mai 2018.

La data de 30 ianuarie 2019 recurentul a depus cerere de repunere în termen, însoţită de motivele de recurs.

În cuprinsul cererii de repunere în termen a susţinut că nu a primit/nu i s-a comunicat hotărârea recurată, motiv pentru care nu a avut cunoştinţă despre faptul că poate formula o cale de atac împotriva acestuia.

Verificând actele şi lucrările dosarului, se constată că, în data de 14 mai 2018 Sentinţa nr. 57/2018 pronunţată la 10 mai 2018 de Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a fost comunicată reclamantului la domicilul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la B., judeţ Bacău, astfel cum a fost precizat în cererea de chemare în judecată .

Totodată, din cuprinsul dosarului nu rezultă că reclamantul ar fi depus cerere prin care să menţioneze schimbarea domiciliului procedural ales pentru comunicarea actelor de procedură.

În acest context, Înalta Curte având în vedere că, în cauză, nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 186 C. proc. civ., recurentul-reclamant neaflându-se în imposibilitate de a exercita actul de procedură în termenul legal, va respinge cererea de repunere în termen.

Examinând cu prioritate excepţia invocată în cauză, privind tardivitatea declarării recursului, astfel cum impun dispoziţiile art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Reclamantul A. a declarat recurs împotriva sentinţei nr. 57/2018 din 10 mai 2018 pronunţate de Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

În materia contenciosului administrativ, conform dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 hotărârea pronunţată în primă instanţă poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Potrivit art. 182 din C. proc. civ. "(1)Termenul care se socoteşte pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlineşte la ora 24:00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură. (2) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanţă sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispoziţiile art. 183 fiind aplicabile."

În aceste condiţii, sentinţa, poate fi atacată cu recurs, calea de atac promovată trebuind să respecte termenul de declarare sus-menţionat.

Din verificarea actelor dosarului de fond, Înalta Curte constată că sentinţa instanţei de fond a fost comunicată reclamantului la data de 14 mai 2018, conform dovezii de comunicare aflate la dosar fond.

Termenul de 15 zile se calculează, aşadar, pe zile libere, de la data comunicării sentinţei - 14 mai 2018, iar ultima zi de declarare a căii de atac împotriva soluţiei pronunţate asupra cererii de anulare act administrativ este 30 mai 2018, context în care, recursul depus la data de 30 ianuarie 2019 (conform cererii de recurs aflată în dosarul de recurs fila x) a fost declarat cu depăşirea termenului legal, absolut şi imperativ prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 182 alin. (2) C. proc. civ.

Întrucât recurentul a exercitat calea de atac după împlinirea termenului legal şi nu a dovedit că întârzierea s-ar datora unor motive temeinic justificate, în cauză operează sancţiunea decăderii, iar Înalta Curte, în conformitate cu dispoziţiile art. 185 alin. (1) va admite excepţia tardivităţii recursului şi, în temeiul dispoziţiilor art. 496 (5) C. proc. civ., va respinge, ca tardiv, recursul formulat de reclamantul A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de repunere în termen.

Respinge recursul declarat de A. împotriva sentinţei nr. 57/2018 din 10 mai 2018 pronunţate de Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv formulat.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 01 aprilie 2021.