Salary-annulment suit moot as ministry's new orders granted higher reference values; appeal allowed, action dismissed as moot.
Legislator summary
AI generatedThe Romanian High Court of Cassation and Justice (Administrative and Fiscal Appeals Section) allowed the Ministry of Justice's appeal, overturned the first-instance judgment, and, on rehearing, dismissed the claimants' action as moot, definitively. The claimants had sought partial annulment of salary orders and reissuance of individual salary orders based on higher sectoral reference values (405 RON from 09.04.2015 to 30.11.2015, and 445 RON from 01.12.2015 to 30.09.2016), plus back pay with inflation and statutory interest. After the first instance had granted that relief, the Ministry issued new orders (nos. 2118/C/2018 and 304/C/2019) setting the salaries at even higher reference values than requested, thereby satisfying the claims. Applying Article 496 of the Civil Procedure Code on appeal, the court held that because the administrative orders adopted during the litigation had granted what the claimants sought, the action had lost its purpose, and it rejected the case as moot.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 486 C. proc. civ, art. 496 din C. proc. civ, Art. 496 C. proc. civ; Salary-annulment suit moot as ministry's new orders granted higher reference values; appeal allowed, action dismissed as moot: The claimants had sought partial annulment of salary orders and reissuance of individual salary orders based on higher sectoral reference values (405 RON from 09.04.2015 to 30.11.2015, and 445 RON from 01.12.2015 to 30.09.2016), plus back pay with inflation and statutory interest. After the first instance had granted that relief, the Ministry issued new orders (nos. 2118/C/2018 and 304/C/2019) setting the salaries at even higher reference values than requested, thereby satisfying the claims. Applying Article 496 of the Civil Procedure Code on appeal, the court held that because the administrative orders adopted during the litigation had granted what the claimants sought, the action had lost its purpose, and it rejected the case as moot.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedLegal basis for admitting the appeal and cassation with retrial.
Full text
Şedinţa publică din data de 1 aprilie 2021
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul litigiului dedus judecăţii
Prin cererea înregistrată la data de 23 august 2017 sub nr. x/2017 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII a contencios administrativ şi fiscal, reclamanţii A., B., C., D., E. şi F. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei, prin ministrul justiţiei, modificarea parţială a ordinului nr. 1477/C/2017 şi obligarea pârâtului la emiterea de noi ordine de salarizare individuale, cu luarea în considerare a unei valori de referinţă sectorială de 405 RON, începând cu data de 09.04.2015 şi până la data de 30.11.2015, respectiv a unei valori de referinţă sectorială de 445 RON, începând cu data de 01.12.2015 şi până la 30.09.2016, obligarea pârâtului la plata diferenţei dintre venitul calculat potrivit referinţelor sectoriale menţionate anterior şi venitul plătit, actualizată cu indicele de inflaţie şi dobânda legală aferentă, de la data scadenţei şi până la data plăţii integrale.
2. Hotărârea primei instanţe
Prin sentinţa civilă nr. 1053 pronunţată în data de 8 martie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII a contencios administrativ şi fiscal a admis cererea formulată de către reclamanţii A., B., C., D., E. şi F., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei, prin ministrul justiţiei, a anulat în parte ordinul nr. 1477/C/2017, astfel cum a fost rectificat prin ordinul nr. 3888/C/2017, respectiv în privinţa cuantumului drepturilor salariale stabilite pentru reclamanţi, a obligat pârâtul să emită pentru fiecare dintre reclamanţi ordinul individual de salarizare, începând cu data de 09.05.2015, cu luarea în considerare a valorii de referinţă sectorială de 405 RON, pentru perioada 09.04.2015-30.11.2015, respectiv a valorii de referinţă sectorială de 445 RON, pentru perioada 01.12.2015-30.09.2016 şi să plătească reclamanţilor diferenţele salariale rezultate în urma emiterii ordinelor menţionate mai sus, diferenţe calculate pentru perioada 09.04.2015-30.09.2016, care vor fi actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii şi pentru care se va acorda şi dobânda legală, calculată de la scadenţă şi până la data plăţii integrale.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei civile nr. 1053 pronunţată la 8 martie 2018 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs pârâtul Ministerul Justiţiei, care invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei şi pe fond respingerea acţiunii ca neîntemeiată.
Recurentul a susţinut că la data de 21.12.2016 a fost emis Ordinul M.J. nr. 4683 în baza art. 1 alin. (5)1 din O.U.G. nr. 83/2014, în acord cu Decizia nr. 23/2016 a ÎCCJ-Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în temeiul art. 31 alin. (1) şi (3) din O.U.G. nr. 57/2015 şi mai ales ca urmare a Deciziei nr. 794/2016 a Curţii Constituţionale privind excepţia de neconstituţionalitate a art. 31 alin. (1)2 din O.U.G. nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice pe anul 2016.
Prin ordinul menţionat mai sus, la art. 1 s-a dispus ca, începând cu 9.04.2015, personalului de specialitate juridică asimilat magistraţilor din cadrul Ministerului Justiţiei, care beneficia la acea dată de un cuantum al indemnizaţiei de încadrare brute lunare şi al sporurilor mai mic decât cel stabilit la nivel maxim pentru fiecare funcţie, grad, gradaţie şi vechime în funcţie, să i se recalculeze indemnizaţia la nivel maxim, dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.
Ulterior, prin OMJ nr. 220/C/01.02.2017 s-a prevăzut că începând cu data de 1 octombrie 2016, personalul de specialitate juridică din aparatul propriu al Ministerului Justiţiei beneficiază de o indemnizaţie de încadrare brută lunară stabilită prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 405 RON, majorată cu 10%, potrivit Legii nr. 293/2015.
Aşadar, OMJ nr. 4683/C/2016, luând în considerare Decizia 23/26.09.2016 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al ICCJ, care a statuat asupra modului de interpretare a dispoziţiilor mai sus arătate, dispune recalcularea la nivel maxim a indemnizaţiilor pentru categoria de personal în discuţie, începând cu 9 aprilie 2015, realizând o unificare a indemnizaţiilor, prin eliminarea diferenţelor salariale generate de acordarea unor drepturi într-un anumit sistem, în funcţie de actul normativ în vigoare.
Având în vedere că Decizia nr. 794/2016 a CCR face referire la nivelul maxim pentru fiecare funcţie, pe familie ocupaţională, ţinând cont de faptul că valoarea de referinţă sectorială 405 RON a fost acordată la nivelul ÎCCJ începând cu 1 octombrie 2016, ca urmare a adoptării Ordinului Preşedintelui ICCJ nr. 283/25.10.2016, doar începând cu această dată se poate face raportarea la un salariu în plată pe familie ocupaţională (respectiv la un VRS de 445,5 RON), lucru care s-a realizat, aşa cum am arătat mai sus, prin emiterea OMJ nr. 220/2017.
Ulterior, în aplicarea dispoziţiilor OMJ nr. 4683/C/2016 şi a OMJ nr. 220/C/2017 a fost emis OMJ nr. 1477/C/2017 din data de 24.05.2017, prin care au fost stabilite noile cuantumuri ale indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi ale sporurilor aferente acestora.
Ţinând cont de dispoziţiile art. 147 alin. (4) din Constituţia României, care statuează că deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor de la data publicării în Monitorul Oficial al României, apreciază că actele administrative prin care au fost stabilite noile cuantumuri ale indemnizaţiei intimaţilor-reclamanţi, anulate în parte de instanţa de fond, au fost emise în acord cu Decizia nr. 794/2016 a Curţii Constituţionale, astfel că este neîntemeiată obligarea Ministerului Justiţiei de a emite noi ordine prin care să se stabilească indemnizaţia de încadrare prin raportare la valoarea de referinţă sectorială 405 RON, pentru o perioadă anterioară datei 01.10.2016.
4. Procedura de soluţionare a recursului
În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererilor de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.
În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 29 noiembrie 2018, s-a fixat termen de judecată la data de 5 noiembrie 2020, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.
Ulterior, la data de 30 martie 2011 recurentul-pârât a depus la dosar o adresă însoţită de un set de înscrisuri prin care a solicitat admiterea recursului, urmând a se constata că acţiunea a rămas fără obiect întrucât prin OMJ nr. 304/C/2019 emis în aplicarea OMJ nr. 2118/C/2018 s-au stabilit indemnizaţii individuale ale intimaţilor reclamanţi conform valorii sectoriale solicitate.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Analizând actele şi lucrările dosarului şi sentinţa recurată în raport cu motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul pârâtului Ministerul Justiţiei este fondat, în limitele şi în limitele şi pentru considerentele expuse în continuare.
Reclamanţii au solicitat anularea în parte a OMJ nr. 1477/C/2017 şi obligarea pârâtului la emiterea de noi ordine de salarizare individuale, cu luarea în considerare a unei valori de referinţă sectorială de 405 RON, începând cu data de 09.04.2015 şi până la data de 30.11.2015, respectiv a unei valori de referinţă sectorială de 445 RON, începând cu data de 01.12.2015 şi până la 30.09.2016, obligarea pârâtului la plata diferenţei dintre venitul calculat potrivit referinţelor sectoriale menţionate anterior şi venitul plătit, actualizată cu indicele de inflaţie şi dobânda legală aferentă, de la data scadenţei şi până la data plăţii integrale.
Învestită cu soluţionarea cererii de recurs, Înalta Curte constată că la data de 24 mai 2018, pârâtul Ministrul Justiţiei a emis Ordinul nr. 2118/C/24.05.2018 prin care s-au soluţionat cerinţele reclamanţilor.
Astfel, prin art. 1 al acestui ordin s-a statuat, la alin. (1), că în perioada 09.04.2015-30.11.2015, indemnizaţia de încadrare brută lunară a personalului de specialitate juridică asimilat, potrivit legii judecătorilor şi procurorilor, din Ministerul Justiţiei este stabilită prin raportare la valoarea de referinţă sectorială 421,36 RON, la alin. (2), că în perioada 01.12.2015-31.12.2017, indemnizaţia se calculează prin raportare la valoarea de referinţă sectorială de 463,5 RON, iar, la alin. (3), că începând cu 01.01.2018, în aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 153/2017, drepturile se recalculează în funcţie de valoarea de referinţă sectorială 463,5 RON.
La art. 3 din ordin s-a prevăzut că plata drepturilor salariale stabilite potrivit art. 1 se realizează începând cu luna august 2018 pentru drepturile aferente lunii iulie 2018, iar, pentru perioada 09.04.2015-30.06.2018, plata se va face după asigurarea fondurilor necesare în bugetul Ministerului Justiţiei.
Ulterior prin Ordinul nr. 304/C/25.01.2019 emis de Ministrul Justiţiei s-a prevăzut că:
"Art. 1 (1) În perioada 09.04.2015 - 30.11.2015, drepturile salariale ale a personalului de specialitate juridică asimilat, potrivit legii judecătorilor şi procurorilor, din Ministerul Justiţiei se stabilesc prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 421,36 RON, conform celor prevăzute în anexa la prezentul ordin.
(2) În perioada 01.12.2015 - 31.12.2017, drepturile salariale ale a personalului de specialitate juridică asimilat, potrivit legii judecătorilor şi procurorilor, din Ministerul Justiţiei se stabilesc prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 463,5 RON, conform celor prevăzute în anexa la prezentul ordin.
(3) În perioada 01.01.2018 - 30.06.2018, drepturile salariale ale a personalului de specialitate juridică asimilat, potrivit legii judecătorilor şi procurorilor, din Ministerul Justiţiei se recalculează, având în vedere cele menţionate la alin. (2), conform celor prevăzute în anexa la prezentul ordin.
Art. 2 Plata diferenţelor băneşti rezultate din aplicarea prezentului ordin se relizează numai după alocarea sumelor corespunzătoare în bugetele Ministerului Justiţiei, Curţii de Apel Bucureşti şi tribunalelor din circumscripţia acesteia, în acord cu prevederile legale care reglementează finanţele publice. (...)".
Înalta Curte constată că ordinele menţionate anterior stabilesc şi recalculează indemnizaţiei reclamanţilor prin raportare la o valoare de referinţă sectorială chiar mai mare decât cea solicitată prin acţiune.
Prin urmare, avându-se în vedere că, în cursul soluţionării cauzei, recurentul-pârât Ministerul Justiţiei a răspuns pretenţiilor intimaţilor-reclamanţi şi a procedat la emiterea unui ordin de salarizare prin care s-au stabilit drepturile salariale solicitate prin cererea dedusă judecăţii, acţiunea a rămas fără obiect.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de Ministerul Justiţiei, va casa sentinţa şi rejudecând va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii B., C., D., E., F. şi G. moştenitoare a reclamantei A. decedată la data 15 octombrie 2019, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei, prin Ministrul justiţiei, ca rămasă fără obiect.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de MINISTERUL JUSTIŢIEI împotriva sentinţei nr. 1053 din 08 martie 2018 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa recurată şi, rejudecând:
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii B., C., D., E., F. şi G. moştenitoare a reclamantei A. decedată la data 15 octombrie 2019, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei, prin Ministrul justiţiei, ca rămasă fără obiect.
Definitivă.
Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Pronunţată astăzi, 01 aprilie 2021.