Nullity of cassation appeal for failure to specify grounds of illegality challenging administrative inventory of public domain

Şedinţa publică din data de 31 martie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Piteşti la data de 12.07.2016 reclamanta Administraţia Bazinală de Apă Argeş - Vedea a solicitat în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Unitatea Administrativ Teritorială Vărăşti, prin primar, Consiliul Local Vărăşti şi S.C. A. S.R.L.,:

- anularea poziţiei nr. 7 din Anexa nr. 48 a H.G. nr. 968/2002 privind atestarea domeniului public al comunei Vărăşti, judeţul Giurgiu în care bunul imobil în suprafaţă de 25 ha apare înscris sub denumirea de "Balta";

- anularea pe cale de consecinţă a Contractului de asociere nr. x/28.02.2006 încheiat între Primăria comunei Vărăşti şi S.C. A. S.R.L., ca fiind încheiat cu un neproprietar;

- obligarea U.A.T. Vărăşti şi S.C. A. S.R.L. să lase liber imobilul şi suprafaţa de apă ce face obiectul acestei cereri.

S-a solicitat, totodată, introducerea în cauză a titularului dreptului de proprietate - Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, având calitate procesuală activă, în temeiul art. 68 C. proc. civ., reclamanta formulând prezenta cerere în calitate de administrator al acestuia.

Prin sentinţa nr. 32 din 21 februarie 2017, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea, ca tardivă şi cererea de arătare a titularului dreptului, ca inadmisibilă.

Soluţionând recursul declarat împotriva acestei sentinţe de către reclamanta Administraţia Bazinală de Apă Argeş - Vedea, prin decizia nr. 889/21.02.19, pronunţată în dosarul nr. x/2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a a casat sentinţa şi a trimis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal

2. Hotărârea instanţei de fond

În rejudecare, prin sentinţa nr. 9 din 21 ianuarie 2020 Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a constatat tardivitatea invocării excepţiei lipsei procedurii prealabile, a admis excepţia tardivităţii acţiunii şi a respins ca tardivă acţiunea formulată de reclamanta Administraţia Bazinală de Apă Argeş - Vedea în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Unitatea Administrativ Teritorială Vărăşti, prin Primar, Consiliul Local Vărăşti, Judeţul Giurgiu şi S.C. A. S.R.L..

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamanta Administraţia Bazinală de Apă Argeş - Vedea. În cuprinsul cererii de recurs, recurenta a arătat că hotărârea de guvern atacată este act administrativ cu caracter normativ, care, potrivit dispoziţiilor art. 11 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, poate fi atacat oricând.

De asemenea, prezentând succesiunea actelor normative referitoare la atestarea domeniului public al comunei Vărăşti şi având în vedere dubla inventariere, recurenta a apreciat că este necesar a se reveni asupra inventarului initial stabilit prin H.G. nr. 968/2002, în sensul anulării poziţiei nr. 7 din Anexa nr. 48, deoarece, menţinând această situaţie, se perpetuează nejustificat o stare litigioasă între Administraţia Naţională Apele Române, pe de o parte şi Comuna Vărăşti, pe de altă parte.

4. Apărările formulate de intimaţi

Intimaţii Consiliul Local Vărăşti şi Guvernul României au depus întâmpinare, Guvernul României invocând excepţia nulităţii recursului pentru neindicarea motivelor de nelegalitate a hotărârii atacate.

În subsidiar, s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca legală a sentinţei primei instanţe.

5. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând, în raport de dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului, invocată de intimatul-pârât Guvernul României, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) şi art. 486 alin. (3) C. proc. civ.:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".(...)

(3) Menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) - e),(...), sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii."

Articolul 487 alin. (1) C. proc. civ. prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) şi (2) C. proc. civ.:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3).", "Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

Examinând recursul declarat în cauză prin raportare la aceste dispoziţii legale, Înalta Curte constată că în cuprinsul cererii de recurs se regăseşte doar o prezentare a cadrului legislativ care, în opinia recurentei, vine în sprijinul susţinerii sale vizând caracterul de act administrativ cu caracter normativ al actului atacat în prezenta cauză, fără ca recurenta să formuleze critici raportate la conţinutul concret al hotărârii atacate şi fără a face referiri la vreunul dintre considerentele instanţei de fond.

Potrivit art. 483 alin. (3) C. proc. civ.:

"Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înţelegând să încadreze recursul în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.. Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanţa de recurs fiind învestită cu analiza conformităţii hotărârii recurate în raport de dispoziţiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Deoarece recurenta-reclamantă nu s-a conformat exigenţelor cerute de lege şi nu a formulat critici care să poată fi încadrate în vreunul dintre cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 488 anterior menţionat, Înalta Curte va aplica sancţiunea nulităţii recursului, în conformitate cu dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse şi temeiurile de drept indicate, Înalta Curte va admite excepţia nulităţii recursului invocată de intimatul-pârât Guvernul României şi va constata nulitatea recursului promovat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia nulităţii recursului invocată de intimatul-pârât Guvernul României.

Constată nul recursul declarat de reclamanta Administraţia Bazinală de Apă Argeş - Vedea împotriva sentinţei nr. 9 din 21 ianuarie 2020 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 31 martie 2022.