Territorial competence for partition of real property: application of lex situs versus domicile-based inheritance jurisdiction
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative competence conflict by awarding jurisdiction to the Iași District Court, which had been declined by the Bucharest Sector 5 District Court, thereby allowing the latter to dismiss its earlier declination order. The dispute involved a civil action for the partition of co-ownership (exit from indivision) regarding a 4-hectare agricultural plot in Iași, where the Bucharest court argued the case was inheritance-related due to the deceased owner's last domicile, while the Iași court claimed territorial competence based on the property's location. The High Court determined that the issue was strictly partition of real property, not succession, because the rights had already been reconstituted and a title of ownership issued in 2003, making the legal basis the rule that partition of immovable property falls under the territorial jurisdiction of the court where the asset is located, pursuant to Article 13 of the Civil Procedure Code, rather than the inheritance rules under Article 14.
Legislator headnote
AI generatedart. 14 C. proc. civ, art. 158 C. proc. civ, art. 13 C. proc. civ; Territorial competence for partition of real property: application of lex situs versus domicile-based inheritance jurisdiction: Judecătoria sectorului 5 București prin sentința civilă nr. 3103 din 7 iunie 2004 a considerat că nu este competentă teritorial să judece cauza, declinând la rândul său cauza Judecătoriei Iași. În motivarea soluției s-a reținut că obiectul acțiunii este ieșire din indiviziune asupra unui imobil situat în municipiul Iași și nu dezbaterea succesiunii rămase de pe urma defunctului P.M. Ca urmare, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 13 C. proc. civ.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra conflictului de competență de față:
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 15 martie 2004 pe rolul Judecătoriei Iași reclamanta P.V. a chemat în judecată pe pârâții B.L., S.D. și V.A. pentru ca să se dispună ieșirea din indiviziune creată prin eliberarea titlului de proprietate nr. 186509 din 16 iulie 2003 asupra suprafeței de teren de 4 ha ocupată de vie, livadă și fânețe, situată în extravilanul municipiului Iași, zona Bucium.
Terenul le-a fost reconstituit în temeiul Legii nr. 18/1991, Legii nr. 169/1997 și 1/2000.
Judecătoria Iași prin sentința civilă nr. 3697 din 14 aprilie 2004 reținând că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 14 C. proc. civ. în sensul că ultimul domiciliu al defunctului P.M. a fost în București, și având în vedere că obiectul acțiunii este ieșire din indiviziune, în temeiul art. 158 C. proc. civ. a declinat cauza, Judecătoriei sectorului 5 București considerând că acestei din urmă instanțe îi revine competența teritorială de soluționare a cauzei.
Judecătoria sectorului 5 București prin sentința civilă nr. 3103 din 7 iunie 2004 a considerat că nu este competentă teritorial să judece cauza, declinând la rândul său cauza Judecătoriei Iași. În motivarea soluției s-a reținut că obiectul acțiunii este ieșire din indiviziune asupra unui imobil situat în municipiul Iași și nu dezbaterea succesiunii rămase de pe urma defunctului P.M. Ca urmare, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 13 C. proc. civ.
În urma conflictului negativ de competență ivit a fost investită Înalta Curte de Casație și Justiție cu soluționarea conflictului de competență.
În cauză sunt aplicabile, în raport de obiectul cauzei indicat în acțiunea reclamantei dispozițiile art. 13 C. proc. civ., părțile aflându-se în prezența unei acțiuni de ieșire din indiviziune creată ca urmare a reconstituirii dreptului lor de proprietate asupra unui teren abuziv preluat și pentru care în 2003 au obținut un titlu de proprietate.
După emiterea titlului de proprietate problema nu mai este succesorală, aceasta a fost avută în vedere la momentul reconstituirii titlului de proprietate și a stat la baza justificării pretențiilor petenților.
Ieșirea din indiviziune, cu care a fost investită instanța se tranșează în baza cotelor ideale pe care coproprietarii le au conform titlului obținut asupra terenului.
Ca urmare competența de soluționare revine instanței în a cărei rază teritorială se află imobilul supus partajului și pe cale de consecință urmează a se stabili competența de soluționare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Iași.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta P.V. și pe pârâții B.L., S.D. și V.A. în favoarea Judecătoriei Iași.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 noiembrie 2004.