Dental association's minimum-price bylaw upheld as anticompetitive; fine affirmed and appeal dismissed

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Concurenţei, anularea Deciziei nr. 19 din 26.03.2008, cu consecinţa exonerării sale de la plata amenzii.

2. Motivele de fapt şi de drept care au stat la baza formulării cererii.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că în urma investigaţiei derulate de inspectorii de concurenţă s-a constatat, prin decizia atacată, că asociaţia ar fi încălcat prevederile art. 5 din Legea nr. 21/1996, dispunându-se sancţionarea acesteia cu amenda în sumă de 19.993 RON, reprezentând 4% din veniturile realizate în anul anterior aplicării măsurii.

A arătat reclamanta că apreciază neîntrunită ipoteza normei prevăzute de art. 5 din Legea nr. 21/1996, întrucât A. nu este un agent economic şi nici o asociaţie de agenţi economici, fiind prin urmare exclusă de la interdicţia prevăzută de textul de lege.

De asemenea, a opinat reclamanta, nu este întrunită nici cerinţa existenţei unei înţelegeri exprese sau tacite sau a unei decizii de asociere, iar cu privire la efectul unei pretinse decizii, a arătat că articolele incriminate prin actul atacat au avut ca scop doar informarea membrilor, iar nu reglementarea unui anume preţ sau determinarea membrilor asociaţiei să practice preţuri neconcurenţiale, nereprezentând punctul de vedere al Consiliului Director al Asociaţiei.

3. Apărările invocate de pârâtul Consiliul Concurenţei prin întâmpinare.

Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, pârâtul Consiliul Concurenţei a solicitat respingerea acţiunii formulate, susţinând că reclamanta, deşi este persoană juridică fără scop patrimonial, este totuşi asociaţie de agenţi economici în accepţiunea legii concurenţei, întrucât fiecare dintre membrii săi desfăşoară o activitate economică.

A mai arătat pârâtul că susţinerea reclamantei privind lipsa rolului de reglementare a profesiei şi de reprezentare a acesteia este, de asemenea neîntemeiată, în raport cu prevederea art. 5 alin. (1) din Actul Constitutiv al reclamantei.

Referitor la pretinsa inexistenţă a vreunei înţelegeri exprese sau tacite, s-a arătat că la momentul săvârşirii faptei imputate, unul dintre obiectivele asociaţiei era promovarea şi susţinerea de tarife minimale ale lucrărilor efectuate de membrii săi, iniţiativa privind stabilirea unor preţuri etalon aparţinând unui membru al conducerii reclamantei.

Totodată, reclamanta a contestat în mod inutil existenta efectelor negative produse de faptele incriminate, întrucât, pe de o parte, pentru existenţa unui acord anticoncurenţial este suficientă simpla realizare a înţelegerii privind fixarea unor preţuri minime, iar, pe de altă parte, efectele acestei decizii au apărut la scurt timp după încheierea ei, constând în creşterea bruscă şi semnificativă a tarifelor de către tehnicienii dentari.

4. Hotărârea instanţei de fond.

Prin sentinţa civilă nr. 3080 din 12 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, acţiunea formulată a fost respinsă ca nefondată.

5. Motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei de fond.

Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa a reţinut că prin decizia contestată Consiliul Concurentei a constatat încălcarea de către reclamantă a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 21/1996, prin adoptarea în şedinţele Consiliului Director în perioada iulie - noiembrie 2004, de rezoluţii cu privire la stabilirea şi publicarea unor preţuri etalon, având ca obiect restricţionarea prin preţ a concurenţei dintre tehnicienii dentari.

Drept urmare, reclamanta a fost sancţionată, în temeiul art. 51 lit. a) din Legea nr. 21/1996, cu amenda în cuantum de 19.993 RON, reprezentând 4% din veniturile realizate anterior aplicării sancţiunii.

Totodată, în temeiul art. 49 din acelaşi act normativ s-a constatat nulitatea prevederilor art. 6 lit. k) din Actul Constitutiv şi din Statutul A., potrivit cărora unul din obiectivele acestei asociaţii este promovarea şi susţinerea de tarife minimale în vederea evitării concurentei neloaiale şi a competitivităţii neprofesionale.

Analizând trăsăturile ce se desprind din jurisprudenţa constantă a CEJ, instanţa a apreciat că tehnicienii dentari desfăşoară o activitate economică, operând pe piaţa serviciilor de protetică dentară, producând nişte bunuri determinate, ca proteze dentare, coroane, punţi etc., destinate consumatorilor de servicii medicale de stomatologie, fiind valorificate contra unor onorarii.

A mai apreciat judecătorul fondului că reclamanta constituie o asociaţie de agenţi economici, cât timp marea majoritate a membrilor săi sunt tehnicieni dentari, care au această calitate.

În ce priveşte acest aspect, s-a reţinut că CEJ a conturat, în jurisprudenţa sa, două criterii definitorii relativ la compunerea asociaţiei şi la cadrul legal al activităţii sale.

Astfel, dacă entitatea este compusă, precum în cazul de faţă, exclusiv din operatori economici privaţi, fără a intra în componenţa sa reprezentanţi ai puterii publice sau fără ca aceasta din urmă să aibă vreun cuvânt de spus în ceea ce priveşte desemnarea membrilor ei sau a membrilor organelor de conducere, ea se supune regulilor de concurenţă, fiind verificată de autorităţile de concurenţă din această perspectivă.

Totodată, din decizia pronunţată în cauza C-35/96 Comisia Comunităţilor Europene vs. Republica Italiană, rezultă că o entitate nu poate fi considerată asociaţie de întreprinderi în sensul dreptului concurenţei, dacă, pe de o parte, este compusă în majoritate din reprezentanţi ai autorităţii publice şi, pe de altă parte, dacă legislaţia naţională îi impune luarea în considerare, la adoptarea deciziilor sale, a diferite criterii de interes public.

În ceea ce priveşte asociaţia reclamantă, prima instanţă a reţinut că este de necontestat faptul că aceasta este compusă din operatori privaţi, fără nicio participare a reprezentanţilor vreunei autorităţi, iar la adoptarea propriilor decizii, ca asociaţie constituită în temeiul O.G. nr. 26/2000, legea nu impune luarea în considerare a vreunor criterii ce ţin de interesul public.

În raport cu situaţia de fapt şi cu circumstanţele cauzei, prima instanţă a reţinut că rezoluţiile adoptate în Consiliul Director al reclamantei vizând stabilirea, promovarea, diseminarea şi recomandarea unor preţuri colective, ca preţuri minimale, constituie decizii care au ca obiect limitarea prin preţ a concurenţei dintre tehnicienii dentari, competitori între ei pe aceeaşi piaţă.

Din economia prevederii art. 5 alin. (1) din Legea nr. 21/1996, prima instanţă a reţinut că disjuncţia "sau" impune concluzia că dacă este fără echivoc din termenii înţelegerii sau din practica concertată că obiectul îl constituie denaturarea concurentei, nu mai este necesar a fi examinate efectele practicii anticoncurenţiale.

A apreciat judecătorul fondului că fixarea preţurilor constituie o practică ce are ca obiect, per se, împiedicarea sau restrângerea concurenţei, astfel încât nu se mai impune cercetarea nemijlocită a efectelor acesteia asupra concurenţei.

6. Recursul formulat de reclamanta A..

Motive de recurs întemeiate pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Hotărârea instanţei de fond a fost dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a art. 5 alin. (1) din Legea nr. 21/1996.

6.1. S-a considerat în mod greşită că recurenta este o asociaţie de agenţi economici.

Recurenta este o persoană juridică de drept privat, fără scop lucrativ, fiind o organizaţie profesională autonomă, neguvernamentală.

Membrii asociaţiei sunt tehnicieni dentari ca persoane fizice şi nu ca agenţi economici, marea majoritate fiind chiar tehnicieni dentari salarizaţi.

Se face în mod evident confuzie în momentul analizării profesiei liberale a tehnicianului dentar între organizarea profesiei în conformitate cu Legea nr. 307/2004 şi Legea nr. 96/2007 privind organizarea şi funcţionarea B., organizaţie profesională neguvernamentală de interes public, având ca obiect de activitate controlul şi supravegherea exercitării profesiei de tehnician dentar.

Această confuzie rezultă în mod evident din pct. 89 din decizie "în cazul de faţă, A. este o asociaţie profesională menită a reprezenta în mod coerent şi unitar interesele profesiei de tehnician dentar. La pct. 93 din decizie este invocată jurisprudenţa Curţii Europene a Justiţiei care statuează că o organizaţie profesională poate fi considerată o asociaţie de agenţi economici.

Aceste două constatări sunt în mod evident contradictorii, bazându-se numai pe dorinţa de a încadra asociaţia în prevederile art. 5 din Legea nr. 21/1996.

Jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie se referă doar la acele asociaţii profesionale privind profesiile liberale cărora prin lege le sunt delegate atribuţii de autoreglementare a profesiei liberale (ex: Uniunea Notarilor Publici, Uniunea Barourilor de Avocaţi din România).

În exercitarea profesiei de tehnician dentar, în baza Legii nr. 307/2004, aceştia au funcţionat în cadrul C. iar prin Legea nr. 96/2007, în cadrul B., aceste asociaţii sunt singurele care au ca atribuţii autoreglementarea acestei profesii şi care ar putea intra sub incidenţa art. 5 din Legea nr. 21/1996.

6.2. Condiţia existenţei unei înţelegeri exprese sau tacite sa a unei decizii de asociere nu este îndeplinită.

Din investigaţia efectuată se impută A. faptul că în şedinţele Consiliului Director s-a discutat despre modul de formare a unui preţ corect privind manopera efectuată de un tehnician dentar.

Deşi sunt analizate procesele-verbale din şedinţele invocate, se trece cu vederea faptul că în niciuna din aceste şedinţe nu s-a dispus nimic şi nu s-a luat nici o hotărâre sau rezoluţie din care să rezulte existenţa unei înţelegeri frauduloase în sensul art. 5 din Legea nr. 21/1996.

6.3. Decizia asociaţiei nu a avut ca obiect sau efect restrângerea concurenţei, împiedicarea sau denaturarea concurenţei.

După cum rezultă din procesele-verbale incriminate, este adevărat că membrii Consiliului Director au discutat despre "un calcul profesionist" al preţului manoperei tehnicianului dentar, dar întrucât nu au avut un punct de vedere comun au hotărât să informeze şi să solicite punctul de vedere al membrilor asociaţiei.

Revista "D." este în realitate un mijloc de informare a membrilor asociaţiei cu privire la activitatea Consiliului Director, aceasta revistă fiind distribuită gratuit numai membrilor asociaţiei. Cele două articole incriminate ca neconcurenţiale au avut drept scop doar informarea membrilor asociaţiei cu privire la acest aspect şi nu reglementarea unui anume preţ sau inducerea membrilor asociaţiei de a practica preţuri neconcurenţiale.

Opinia celor doi membri ai asociaţiei care au redactat articole aparţine în exclusivitate acestor doi membri şi nu reprezintă punctul de vedere al Consiliului Director al A.. De altfel, din conţinutul celor două articole scrise de două persoane diferite, rezultă două modalităţi de calcul total diferite.

Scopul acestor articole a fost de informare şi de a primi de la membrii asociaţiei punctul lor de vedere cu privire la acest aspect.

Prin publicarea celor două articole concurenţa nu a fost denaturară, aceste articole neavând nici un efect negativ de influenţare a membrilor asociaţiei de a denatura concurenţa.

Nu există nicio dovadă că apariţia acestor două articole ar fi influenţat în vreun mod concurenţa sau că asociaţia recurentă ar fi obţinut venituri suplimentare (în afară de cotizaţiile membrilor) ca urmare a acestor articole.

7. Apărările formulate de intimatul-pârât Consiliul Concurenţei.

Intimatul solicită respingerea recursului ca nefondat.

7.1. Recurenta este o asociaţia de agenţi economici în înţelesul Legii nr. 21/1996 deoarece membrii săi desfăşoară fiecare în parte o activitate economică.

7.2. Recurenta nu a fost sancţionată pentru o faptă de colaborare a comportamentului concurenţial al tuturor tehnicienilor dentari din România, ci doar pentru fixarea unor tarife minimale percepute pentru bunurile economice produse de către membrii A..

II. Considerentele instanţei de recurs.

1. Recursul este nefondat.

2. A. este, conform actului constitutiv, o organizaţie profesională, autonomă şi neguvernamentală.

Asociaţia nu are atribuţii de reglementare a profesiei, dar, printre obiectivele sale se înscrie, conform art. 6 lit. k) din actul constitutiv "promovarea şi menţinerea de tarife minimale în vederea exercitării concurenţei neloiale şi a compatibilităţii profesionale".

În materia dreptului concurenţei, accepţiunile "agent economic" şi "activitate economică" sunt mai largi decât în cazul dreptului comercial.

Orice activitate ce constă în oferirea de bunuri sau servicii pe o piaţă determinată reprezintă o activitate economică.

Recurenta, deşi nu are atribuţii de reglementare a profesiei, se comportă ca o asociaţie de agenţi economici (tehnicieni dentari sau alte persoane) ce urmăreşte atingerea interesului economic, prestarea activităţii specifice.

Membrii asociaţiei se obligă să aibă un anume comportament în cadrul activităţii lor economice, în speţă, exercitarea unei politici a preţurilor de către tehnicienii dentari, care să nu coboare sub un minim prestabilit.

Nu are relevanţă împrejurarea că jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie se referă doar la acele asociaţii profesionale privind profesiile liberale cărora prin lege le sunt delegate atribuţii de autoreglementare a profesiei, cât timp toate condiţiile existenţei activităţii economice sunt îndeplinite.

3. Existenţa unei înţelegeri anticoncurenţiale nu este necesară a fi luată în mod expres, fiind suficient rezultatul, respectiv publicarea în revista de specialitate a preţurilor minimale.

Din acest motiv, inexistenţa unei hotărâri sau rezoluţii exprese a Consiliului Director nu conduce la concluzia neîndeplinirii celei de-a doua condiţii prevăzută de art. 5 din Legea nr. 21/1996, astfel cum a afirmat recurenta.

4. Din conţinutul celor două articole apărute în revista asociaţiei, nu rezultă că s-au difuzat membrilor asociaţiei doar inform aţii care să le permită să-şi stabilească un preţ autonom de vânzare, ci s-a publicat însăşi lista cu tarifele minimale.

Apariţia articolelor a influenţat în mod cert concurenţa, deoarece membrii asociaţiei au urmat "informaţiile" primite.

Art. 5 alin. (1) din Legea nr. 21/1996 nu cere examinarea şi a efectelor înţelegerilor anticoncurenţiale, astfel încât este dovedită şi ultima condiţie impusă de lege.

5. Faţă de acestea, constatând că motivele de recurs sunt ne fondate, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. şi art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 modificată şi completată, urmează a se respinge recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A. împotriva sentinţei civile nr. 3080 din 12 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 noiembrie 2009.