Tacit vertical agreement on tariff negotiation between port administration and shipowner association constituting prohibited concerted practice

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 15 iunie 2005, reclamanta Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime S.A. Galaţi a chemat în judecată pe pârâtul Consiliul Concurenţei, solicitând anularea în parte a Deciziei nr. 95/26 mai 2005 în ceea ce priveşte măsurile dispuse împotriva sa şi suspendarea executării anexei 1 din Decizia nr. 95/26 mai 2005 până la soluţionarea pe fond a acţiunii.

În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că nu a negociat cu AAOPFR, nu a încheiat vreo înţelegere expresă sau tacită, nu a luat decizii sau practici concertate care să aibă ca obiect sau finalitate restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenţei.

Din actele dosarului rezultă că reclamanta a purtat negocieri directe cu S.C. A. S.A. fără ca între părţi să existe interpuşi, mandatari sau împuterniciţi.

Prin sentinţa civilă nr. 2108/15 decembrie 2005, pronunţată în dosar nr. x/2005, Curtea de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată şi a anulat în parte Decizia nr. 95/26 iunie 2005 în ceea ce o priveşte pe reclamantă.

Pentru a se pronunţa astfel, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut că, cele susţinute în decizie, în sarcina reclamantei nu sunt probate şi că din niciun act nu rezultă culpa reclamantei în sensul încheierii vreunui contract sau alt act din care să rezulte că reclamanta a încheiat sau negociat cu asociaţia preţuri sau tarife sau a încheiat înţelegeri de natură a afecta libera concurenţă.

Din actele depuse de reclamantă rezultă că aceasta a încheiat în mod direct contracte cu partenerii comerciali şi nu a purtat negocieri de contracte şi tarife cu AAOPFR.

Inexistenţa negocierilor faţă de reclamantă rezultă chiar din raportul de investigaţie în care sunt enumerate procese-verbale încheiate de AAOPFR cu celelalte societăţi implicate în care reclamanta nu se regăseşte, singurul aspect reţinut în sarcina reclamantei fiind fapta unui terţ - S.C. A. S.A. Constanţa care a împuternicit pe AAOPFR să participe la negocieri de contracte şi tarife.

Răspunderea şi culpa reclamantei sub aspectul aplicării dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 21/1996 nu pot fi reţinute prin fapta unei terţe persoane în condiţiile în care nu rezultă că acel mandat a fost executat şi că reclamanta căreia i s-a aplicat în concret amenda, a practicat direct sau prin intermediar, negocieri interzise şi sancţionate de dispoziţiile art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 21/1996 modificată şi completată.

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs pârâtul, invocând prevederile art. 304 pct. 9 şi art. 3041 C. proc. civ.

Recurentul apreciază că instanţa de fond a procedat la o interpretare şi, implicit, la o aplicare greşită a legii atunci când a constatat că, în lipsa unei înţelegeri scrise între AAOPFR şi administraţie, nu sunt întrunite elementele constitutive ale practicii anticoncurenţiale.

Legea concurenţei sancţionează atât înţelegerile exprese cât şi cele tacite, care au ca obiect sau efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenţei.

În aceste condiţii, instanţa de fond nu a făcut aplicarea prevederilor legale referitoare la înţelegerile tacite, înţelegeri care nu pot fi dovedite decât prin coroborarea unor fapte şi acte, care împreună duc la concluzia că agenţi economici în cauză au săvârşit o practică anticoncurenţială.

Instanţa de fond a trecut peste susţinerile partenerului de negocieri al APDM respectiv AAOPFR, care a recunoscut existenţa acestor întâlniri în care s-au negociat condiţii contractuale şi tarife şi la care a participat şi APDM.

Prin adresa nr. x/10 decembrie 2003 AAOPFR solicită APDM să negocieze noul contract -cadru sau modificările celor existente tot cu AAOPFR, "aşa cum s-a făcut şi în anii trecuţi cu contractele în vigoare".

Desfăşurarea în mod curent a unor astfel de negocieri între asociaţie şi administraţii a fost susţinută de către AAOPFR şi prin adresa nr. x/17 mai 2004.

Pentru a fi acceptaţi la negocieri cu APDM, AAOPFR a precizat, prin adresa nr. x/13 august 2004, că APDM a solicitat expres AAOPFR să prezinte împuternicirile date de armatori în acest sens.

AAOPFR a depus una dintre împuternicirile acordate de membrii ei, numai pentru exemplificare, adresa prin care S.C. A. S.A. a împuternicit asociaţia să negocieze tarifele cu administraţia, menţionând faptul că "celelalte sunt aproape identice".

Instanţa de fond nu a avut în vedere faptul că o parte din membrii asociaţiei au recunoscut că, în practică, negocierea clauzelor contractuale şi a tarifelor cu APDM, ca şi cu alte administraţii, s-a realizat prin intermediul AAOPFR, ulterior fiind semnate contractele, în mod individual.

Instanţa de fond nu a reţinut că actele (contractele) erau încheiate ulterior negocierilor care se purtau cu AAOPFR şi nu cu fiecare armator în parte.

Actele pe baza cărora instanţa de fond şi-a întemeiat sentinţa nu probează susţinerile APDM deoarece sunt anterioare mandatului acordat AAOPFR şi privesc procedura concilierii clauzelor contractuale care au loc în timpul derulării contractelor şi nu o procedură de negociere care ale loc în vederea încheierii lor.

Recursul este fondat.

Potrivit dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 21/1996 republicată, sunt interzise orice înţelegeri exprese sau tacite între agenţii economici ori asociaţiile de agenţi economici, orice decizii luate de asociaţiile de agenţi economici şi orice practici concertate, care au ca obiect sau au ca efect restrângerea, împiedicarea ori denaturarea concurenţei pe piaţa economică sau pe o parte a acesteia.

În speţă, aşa cum arată şi recurenta între reclamantă şi AAOPFR nu a existat o înţelegere scrisă, ci o înţelegere tacită, care este dovedită prin coroborarea de acte şi fapte interzise între acestea.

Astfel, B. a emis adresa nr. x/10 decembrie 2003 prin care arăta necesitatea "amânării negocierilor de reducere sau creştere a tarifelor şi de semnare a unor noi tipuri de contracte, până la definitivarea poziţiei ministerului la demersurile acesteia, făcute în scopul reducerii tarifelor sau aducerii acestora la nivele compatibile cu cele aplicate în alte state ale Uniunii Europene".

În aceeaşi adresă se arată că negocierea contractului cadru sau a modificărilor la contractele existente se va face cu asociaţia, conform scopului acesteia şi mandatului primit, aşa cum s-a făcut şi în anii trecuţi.

Iar negocierea reducerilor sau creşterilor de tarife va fi făcută cu Asociaţia în baza împuternicirilor sau după caz, cu fiecare membru asociat care nu deţine o astfel de împuternicire.

Adresa a fost înaintată atât reclamantei cât şi C.N. Administraţia Porturilor Maritime S.A. Constanţa şi C.N. Administraţia Porturilor Dunării Fluviale S.A. Giurgiu.

De asemenea, AAOPFR, în adresa nr. x/2004 recunoaşte că negocierile cu administraţiile au avut loc în ultimii 10, fiind o practică curentă.

Prin adresa nr. x/28 iulie 2003, S.C. A. S.A. a împuternicit Asociaţia să participe la discuţii şi negocierea tarifelor propuse de Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime S.A. Galaţi, reclamanta din prezentul dosar.

Şi alte societăţi au recunoscut că au mandatat Asociaţia să negocieze cu Administraţia reclamantă nivelul tarifelor.

Din probele dosarului reiese că discuţiile şi negocierile aveau loc între AAOPFR şi administraţii (printre care şi reclamanta), după care armatorii perfectau în nume propriu cu administraţiile în condiţiile negociate de AAOPFR şi la tarifele convenite.

Instanţa de fond a analizat numai existenţa unei înţelegeri exprese, ignorând prevederile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 21/1996 referitoare la sancţionarea înţelegerilor tacite.

Mandatul acordat de S.C. A. S.A. Constanţa către AAOFPR pentru negocierea tarifelor cu reclamanta nu se încadrează în noţiunea juridică de "faptă a unui terţ", de care reclamanta nu poate răspunde.

Mandatul reprezintă însăşi dovada, coroborată cu celelalte acte ale dosarului, că între Administraţie şi Asociaţie au avut loc negocieri.

Membrii asociaţiei mandatau Asociaţia pentru a purta negocieri cu privire la tarifele portuare/fluviale.

După aceste negocieri, administraţia şi societăţile încheiau contracte.

Instanţa de fond a pronunţat o soluţie greşită datorită neaplicării dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 21/1996 şi la înţelegerile tacite, precum şi a aprecierii greşite a înscrisurilor din dosar, ignorând probele evidente amintite anterior.

Sentinţa astfel pronunţată este criticabilă sub aspectul prevederilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi art. 3041 C. proc. civ.

Instanţa de recurs constată existenţa unei înţelegeri tacite pe verticală ce are ca obiect restrângerea, împiedicarea şi denaturarea concurenţei în domeniul serviciilor portuare.

Urmează ca în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 312 alin. (1) teza I C. proc. civ. recursul să fie admis, sentinţa recurată să fie casată, iar pe fond să se dispună respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de pârâtul Consiliul Concurenţei împotriva sentinţei civile nr. 2108 din 15 decembrie 2005 pronunţată în dosarul nr. x/2005 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în contradictoriu cu Administraţia Porturilor Dunării Maritime S.A. Galaţi.

Casează sentinţa atacată şi, pe fond, respinge acţiunea formulată de reclamanta Administraţia Porturilor Dunării Maritime S.A. Galaţi ca neîntemeiată.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 aprilie 2007.