Labor dispute revision: res judicata failure due to lack of identity of parties in dismissed employee reinstatement claim

Şedinţa publică din data de 6 aprilie 2022

Asupra cererii de revizuire de faţă, reţine următoarele:

Prin acţiunea înregistrată la 23.12.2019 pe rolul Tribunalului Teleorman, secţia Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale şi contencios administrativ Fiscal, reclamantul Sindicatul Naţional Telecomunicaţii Mobile, în numele şi pentru membrul de sindicat A., a chemat în judecată pârâta S.C. B. S.A., solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să anuleze decizia de încetare a contractului individual de muncă nr. x/19.12.2019, să dispună reintegrarea membrului de sindicat A. şi să o oblige pe pârâtă la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate, reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul, precum şi a unor daune morale, în cuantum de 4.536 RON.

Prin sentinţa civilă nr. 85/28.01.2021, Tribunalul Teleorman, secţia Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale şi contencios administrativ Fiscal a luat act de renunţarea reclamantei la judecata ultimului capăt de cerere, a respins excepţia nulităţii cererii de chemare în judecată şi excepţia lipsei de obiect, a admis în parte acţiunea, a anulat decizia de concediere a salariatului A., emisă de pârâtă, a obligat pârâta la reintegrarea reclamantului în funcţia deţinută anterior sau într-una similară şi la plata unei despăgubiri egale cu drepturile salariale şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat, majorate, indexate şi reactualizate, de la data emiterii deciziei şi până la data reintegrării efective; a respins celelalte pretenţii ca neîntemeiate.

Împotriva acestei sentinţe, pârâta a declarat apel principal, iar reclamantul a declarat apel incident, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Prin decizia civilă nr. 6681/20.12.2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a respins apelurile ca nefondate.

Împotriva acestei decizii, S.C. B. S.A. a formulat cerere de revizuire prin care a solicitat anularea ei şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Revizuenta a susţinut, în esenţă, că decizia atacată încalcă efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat al deciziilor nr. 726/12.02.2021, 2200/16.04.2021, 2614/10.05.2021, 4601/01.10.2021 şi 4858/11.10.2021, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarele nr. x/2019, y/2019, z/2019, w/2019 şi 2052/87/2019.

În acest sens, a arătat că prin decizia atacată nu se putea reţine lipsa unei cauze reale şi serioase a concedierii reclamantului, în condiţiile în care prin deciziile pronunţate anterior s-a stabilit definitiv că desfiinţarea departamentului din care acesta a făcut parte s-a întemeiat pe o cauză reală şi serioasă.

Prin urmare, revizuenta a conchis că este incident motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

La 24.03.2022 intimatul A. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire.

La termenul de astăzi, în şedinţă publică, revizuienta, susţinând că apelul a fost soluţionat numai în contradictoriu cu Sindicatul Naţional Telecomunicaţii Mobile, a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a membrului de sindicat A., asupra căreia, în baza art. 248 alin. (1) raportat la art. 513 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii, conform art. 36 C. proc. civ.

În speţă, contrar afirmaţiilor autoarei excepţiei, atât acţiunea, cât şi apelul incident au fost formulate de Sindicatul Naţional Telecomunicaţii Mobile, în numele şi pentru membrul de sindicat A.. De asemenea, în dispozitivele hotărârilor pronunţate de instanţele devolutive figurează Sindicatul Naţional Telecomunicaţii Mobile, în numele şi pentru membrul de sindicat A., aşa încât ele produc efecte faţă de membrul de sindicat indicat, în calitate de titular al raportului juridic dedus judecăţii, iar nu faţă de Sindicatul Naţional Telecomunicaţii Mobile.

Cum raportul juridic dedus judecăţii derivă din contractul individual de muncă al membrului de sindicat A., rezultă că acesta are calitate procesuală în sensul art. 36 C. proc. civ.

Pentru aceste motive, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive va fi respinsă.

Examinând cererea de revizuire prin prisma motivului de revizuire invocat, Înalta Curte reţine următoarele:

Revizuenta invocă incidenţa motivului prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., susţinând că decizia atacată cu revizuire încalcă efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat al unor decizii pronunţate între S.C. B. S.A. şi Sindicatul Naţional Telecomunicaţii Mobile.

Potrivit art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., "revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

De asemenea, conform art. 513 alin. (4) C. proc. civ., "dacă instanţa încuviinţează cererea de revizuire, ea va schimba, în tot sau în parte, hotărârea atacată, iar în cazul hotărârilor potrivnice, ea va anula cea din urmă hotărâre şi, după caz, va trimite cauza spre rejudecare atunci când s-a încălcat efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat."

Astfel, în urma intrării în vigoare a Legii nr. 310/2018, aplicabilă în cauză faţă de data începerii procesului în care a fost pronunţată hotărârea atacată cu revizuire (23.12.2019), se poate obţine retractarea unei hotărâri judecătoreşti atât pentru încălcarea efectului negativ, cât şi a celui pozitiv al autorităţii de lucru judecat.

Efectul negativ al autorităţii de lucru judecat este consacrat de art. 431 alin. (1) C. proc. civ., care prevede că "nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect".

În schimb, efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat este reglementat de art. 431 alin. (2) C. proc. civ., conform căruia "oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă."

În timp ce efectul negativ al autorităţii de lucru judecat presupune tripla identitate de părţi, obiect şi cauză, efectul pozitiv nu pretinde identitatea de obiect şi cauză, însă implică existenţa unei chestiuni litigioase definitiv tranşate între aceleaşi părţi, ce nu mai poate fi repusă în discuţie într-un proces ulterior.

În consecinţă, cerinţa identităţii de părţi este comună ambelor efecte ale autorităţii de lucru judecat.

Această concluzie decurge inclusiv din principiul relativităţii efectelor hotărârii judecătoreşti consacrat de art. 435 alin. (1) C. proc. civ., conform căruia "hotărârea judecătorească este obligatorie şi produce efecte numai între părţi şi succesorii acestora."

De altfel, prin Decizia nr. 18/17.02.2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că "principiul relativităţii hotărârii judecătoreşti, atât sub aspectul efectelor obligatorii, cât şi al lucrului judecat, presupune ca ceea ce a fost judecat să nu poată folosi sau, în principiu, să nu poată fi opus decât de către părţile în proces (şi succesorii acestora), fundamentul şi justificarea acestui principiu constituindu-le contradictorialitatea şi dreptul la apărare" (paragraful 95).

Pornind de la această interpretare, Înalta Curte reţine că deciziile nr. 726/12.02.2021, 2200/16.04.2021, 2614/10.05.2021, 4601/01.10.2021 şi 4858/11.10.2021 au fost pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosare în care nu a figurat ca parte A..

Aşadar, în dosarele în care au fost pronunţate deciziile evocate anterior au fost deduse judecăţii raporturi juridice de muncă existente între revizuentă şi alţi salariaţi.

Nefiind invocată încălcarea unei hotărâri judecătoreşti definitive care să fi tranşat o chestiune litigioasă în legătură cu raportul juridic de muncă existent între revizuentă şi intimatul A., rezultă că nu este îndeplinită cerinţa identităţii de părţi.

În consecinţă, decizia atacată nu încalcă efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat al deciziilor invocate de revizuentă, nefiind astfel incident motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 513 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive.

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta S.C. B. S.A. împotriva deciziei civile nr. 6681/20.12.2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2019.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 6 aprilie 2022.