Military pensioner cannot relitigate recalculation merits; annulment motion held inadmissible, final rejection stands

Şedinţa publică din data de 23 noiembrie 2021

Asupra contestaţiei în anulare, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiş la data de 08.07.2018, reclamantul A. a chemat în judecată pârâtele Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale şi Comisia de Contestaţii, contestând Hotărârea nr. 39217/23.05.2019 emisă de Comisia de Contestaţii prin care au fost respinse neîntemeiat contestaţiile acestuia privind Deciziile de recalculare şi actualizare a pensiei, decizii emise de pârâta Casa de Pensii Sectoriala a Ministerului Apărării Naţionale în cursul anilor 2016 - 2018.

Prin sentinţa civilă nr. 1613/PI din 06 decembrie 2019, Tribunalul Timiş, secţia I civilă a respins acţiunea formulată de reclamant.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii-intimaţi Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale şi Comisia de Contestaţii din Cadrul Ministerului Apărării Naţionale.

Prin decizia civilă nr. 825 din 12 octombrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale în dosar nr. x/2019, a fost respins apelul reclamantului, ca neîntemeiat.

Împotriva acestei decizii, reclamantul a formulat recurs, care a fost respins ca inadmisibil prin decizia nr. 1740 din 16 septembrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2019.

Împotriva deciziei nr. 1740 din 16 septembrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2019, reclamantul a formulat contestaţie în anulare întemeiată pe dispoziţiile art. 21 din Constituţia României, art. 22, art. 14, art. 503 alin. (2) pct. 2 şi 3 şi alin. (3) din C. proc. civ.

În dezvoltarea motivelor căii extraordinare de atac, contestatorul susţine faptul că dispoziţiile constituţionale au fost încălcate de către instanţa de apel şi cea de recurs prin invocarea, în considerentele hotărârilor, a unor legi "circumstanţiale" (legi modificate special, în anumite perioade de timp şi circumstanţe politico-economice), care au avut menirea de a împiedica liberul acces la înfăptuirea justiţiei şi aflarea adevărului faptic în dosar.

În continuare, contestatorul susţine că intimatele au încălcat legile de salarizare şi au redus ilegal solda lunară brută - baza de calcul a pensiei şi, prin urmare şi pensia, aspecte care arată că rezultă din probele de la dosarul cauzei.

Mai susţine că instanţele anterioare, fără a judeca fondul cauzei, prin dezbateri în contradictoriu, ar fi emis hotărâri nemotivate în fapt şi în drept, de respingere a acţiunii legitime a contestatorului, acoperind ilegalităţile comise de intimate.

Totodată, arată ca instanţa de apel ar fi motivat hotărârea prin folosirea falsului în documente oficiale, respectiv interpretarea premeditat eronată a Legii nr. 223/2015, art. 60 alin. 1it. a), forma în vigoare la 15.09.2017, reţinând că art. 60 este temeiul indexării pensiei militare.

Casa de Pensii Sectorială a MAPN ar fi recalculat şi actualizat pensiile militare în baza a 2 ordine de ministru, respectiv Ordinul comun nr. 31/M25/999/8148/237/259/211/2016 şi Ordinul ministrului apărării nr. 60/2016, ordine pe care contestatorul le consideră ilegale, pentru că încalcă Legea nr. 223/2015, Legea nr. 138/1999.

Susţine că prin decizia Curţii de Apel Timişoara s-a acoperit nelegalitatea acestor ordine.

La 17 noiembrie 2021, intimata Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestaţiei în anulare ca neîntemeiată.

Înalta Curte a luat în examinare cu prioritate admisibilitatea contestaţiei în anulare, reţinând următoarele:

Contestaţia în anulare este o cale de atac extraordinară, ce poate fi promovată numai pentru motivele anume prevăzute de lege.

Astfel, potrivit art. 503 alin. (2) pct. 2 şi 3 C. proc. civ., invocat de către contestator, hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare când dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale sau când instanţa de recurs, respingând recursul sau admiţându-l în parte a omis să cerceteze vreunul dintre motivele invocate de recurent.

Conturând presupusele motive de contestaţie în anulare, contestatorul a susţinut, în esenţă, că instanţa de recurs, instanţa de apel şi prima instanţă au interpretat greşit legile de salarizare, cu scopul de a îngrădi accesul la justiţie al contestatorului şi aflarea adevărului faptic din dosar, fiind încălcate art. 14, art. 21 şi art. 22 din Constituţia României.

Noţiunea de eroare materială prevăzută de art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ. nu poate fi interpretată în sensul de greşeală de judecată, ci se referă la greşeli cu caracter procedural şi în legătură cu aspecte formale ale judecăţii, pentru verificarea cărora nu este necesară o reexaminare a fondului. Eroarea materială trebuie să fie evidentă şi nu trebuie să fie rezultatul interpretării sau aplicării unor dispoziţii legale, pentru că s-ar ajunge la rejudecarea cauzei prin transformarea unei contestaţii în anulare într-un recurs neprevăzut de lege. Nu sunt asimilate "erorii materiale" greşelile de judecată, de apreciere a probelor, de interpretare a faptelor ori a unor dispoziţii legale sau de rezolvare a unui incident procedural.

Instanţa supremă reţine că, prin decizia nr. 1740 din 16 septembrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2019, a fost respins ca inadmisibil recursul formulat împotriva deciziei nr. 825 din 12 octombrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale în dosar nr. x/2019, prin care a fost respins apelul reclamantului A., ca neîntemeiat.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de recurs a reţinut că, potrivit art. 101 din Legea nr. 223/2015, "litigiile privind stabilirea şi plata drepturilor de pensii se soluţionează în primă instanţă de către tribunale", iar art. 103 prevede că:

"hotărârea tribunalului poate fi atacată cu apel".

De asemenea, s-a reţinut că art. 104 din Legea nr. 223/2015 stabileşte că prevederile acestei legi, referitoare la jurisdicţia în sistemul pensiilor militare de stat, se completează cu dispoziţiile C. proc. civ. şi ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

În conformitate cu dispoziţiile art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cauze având ca obiect conflictele de muncă şi de asigurări sociale, precum şi hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului.

Prin motivele formulate, contestatorul nu vizează greşeli materiale în sensul art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ., ci aduce critici pe fondul cauzei, cu privire la soluţia dată contestaţiilor la deciziile de recalculare/actualizare a pensiei.

Instanţa supremă reţine că, deşi a invocat şi motivul de contestaţie în anulare prevăzut de art. 503 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ., contestatorul nu a adus nicio motivare sub acest aspect.

De altfel, instanţa supremă reţine că dispoziţiile art. 496 alin. (1) raportat la art. 499 teza a II-a C. proc. civ. dispun în sensul că, în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare.

Prin urmare, respingând recursul ca inadmisibil, instanţa de recurs nu avea obligaţia de a cerceta motivele de casare expuse de recurentul A. în cadrul memoriului de recurs.

Restul susţinerilor contestatorului privesc doar decizia pronunţată de instanţa de apel în dosarul nr. x/2019, astfel că nu pot face obiectul prezentei căi de retractare îndreptată împotriva deciziei nr. 1740 din 16 septembrie 2021, pronunţată în recurs de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2019.

Dacă instanţa învestită cu soluţionarea contestaţiei în anulare ar examina motivele contestaţiei din perspectiva celor solicitate de contestator, s-ar ajunge la o veritabilă rejudecare a cauzei, contestaţia în anulare neputând fi însă convertită într-un recurs la recurs.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 508 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 1740 din 16 septembrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2019, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 1740 din 16 septembrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2019, ca inadmisibilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 23 noiembrie 2021.