Cassation inadmissibility in labor and social security disputes under Art. 483(2) CPC
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as inadmissible, thereby upholding the Court of Appeal’s rejection of the claimant’s lawsuit. The dispute concerned the termination of a medical insurance contract by the employer following the end of the individual employment contract, with the claimant seeking to maintain insured status and recover costs. The decisive legal basis was Article 483(2) of the Code of Civil Procedure, which explicitly excludes decisions rendered in labor and social security disputes from the cassation appeal, enforcing the statutory limitations on appellate avenues for such matters.
Legislator headnote
AI generatedart. 56 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003, art. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 483 alin. (2) C. proc. civ, art. 457 C. proc. civ; Cassation inadmissibility in labor and social security disputes under Art. 483(2) CPC: Conform dispoziţiilor art. 483 alin. (2) C. proc. civ. nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile privind conflictele de muncă şi de asigurări sociale.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 16 noiembrie 2022
Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti la 17 august 2020, sub nr. x/2020, reclamantul A., în contradictoriu cu B. S.R.L. şi C., a formulat contestaţie împotriva deciziei nr. 609 din 13 august 2020 emisa de pârâta B. S.R.L., solicitând menţinerea calităţii de asigurat şi plata sumei de 94 de RON în temeiul contractului de asigurare încheiat de cele două pârâte.
Prin sentinţa civilă nr. 1866 din 10 noiembrie 2021, Tribunalul Timiş, secţia I civilă a respins acţiunea formulată de reclamantul A. împotriva pârâtelor B. S.R.L. şi C..
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul A..
Prin decizia civilă nr. 659 din 15 aprilie 2022, Curtea de Apel Timişoara, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a respins apelul declarat de reclamant.
Împotriva acestei decizii reclamantul A. a formulat recurs.
Motivele de recurs invocate sunt, în esenţă, următoarele:
Autorul căii de atac susţine că a declarat recurs faţă de modul de soluţionare a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, formulate la 2 noiembrie 2021, întrucât curtea de apel nu a analizat această solicitare şi că nu a analizat nici apelul formulat.
Intimata-pârâtă B. S.R.L. a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii şi excepţia nulităţii recursului.
Recurentul-reclamant a formulat răspuns la întâmpinare.
La 5 noiembrie 2022, recurentul a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale a României cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 56 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii şi a prevederilor Legii nr. 49/2010 privind unele măsuri în domeniul muncii şi asigurărilor sociale. Pentru soluţionarea acestei cereri, Înalta Curte a dispus formarea dosarului asociat nr. x/2020
Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., admisibilitatea recursului declarat în cauză, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:
Recursul vizează decizia civilă nr. 659 din 15 aprilie 2022 a Curţii de Apel Timişoara, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, pronunţată într-un litigiu având ca obiect solicitarea recurentului-reclamant de anulare a deciziei nr. 609 din 13 august 2020 prin care angajatorul a denunţat contractul de asigurare medicală privindu-l pe recurent, ca urmare a încetării contractului individual de muncă.
Instanţa supremă reţine că această decizie a fost pronunţată în cadrul unei acţiuni din materia litigiilor de muncă, în calea de atac a apelului.
Conform dispoziţiilor art. 483 alin. (2) C. proc. civ. nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile privind conflictele de muncă şi de asigurări sociale.
În sistemul nostru de drept mijloacele procesuale de atac a hotărârilor judecătoreşti, exercitarea acestora şi efectele căilor de atac sunt guvernate de principiul legalităţii căilor de atac, prevăzut de art. 457 C. proc. civ., regulă ce are şi valoare de principiu constituţional, care semnifică instituirea prin lege a căilor de atac şi exercitarea lor în condiţiile legii, potrivit cu natura şi scopul lor şi într-o anumită ordine. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea unei hotărâri judecătoreşti.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 483 alin. (2) C. proc. civ. şi dând eficienţă prevederilor art. 496 alin. (1) teza a II-a din acelaşi cod, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 659 din 15 aprilie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 659 din 15 aprilie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 noiembrie 2022.