Negative jurisdictional conflict resolved: Argeș Tribunal competent to hear musicians' special working-conditions claim, file remanded.

Şedinţa publică din data de 2 noiembrie 2022

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 14.06.2021 pe rolul Tribunalului Argeş, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, reclamanţii A., B., C., D. au chemat în judecată pe pârâta FILARMONICA PITEŞTI, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate că au desfăşurat activitate în condiţii speciale de muncă pentru perioada 2007 - 2014; să fie obligată pârâta să întocmească şi să depună declaraţiile nominale de asigurare rectificative la Casa Judeţeană de Pensii Argeş (până la nivelul lunii decembrie 2010), respectiv declaraţia rectificativă (D112) la Administraţia Judeţeană a Finanţelor Argeş (începând cu 01.01.2011) în care să fie inclusă şi activitatea prestată de reclamanţi în condiţii speciale de muncă - pentru funcţia de artist instrumentist, instrumente de suflat în cadrul Filarmonicii Piteşti; să fie obligată pârâta la plata contribuţiilor de asigurări sociale la bugetul de stat aferente condiţiilor speciale de muncă- pentru funcţia de artist instrumentist, instrumente de suflat.

Prin sentinţa civilă nr. 1961/13.04.2022 pronunţată de Tribunalul Argeş, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Argeş a reţinut că potrivit dispoziţiilor art. 269 din Codul muncii, competenţa teritorială în cazul conflictelor de muncă, aparţine tribunalului în a cărui circumscripţie reclamantul îşi are domiciliul sau reşedinţa, ori, după caz, sediul.

A mai reţinut că în cauza de faţă reclamanţii au toţi domiciliul în Municipiul Bucureşti şi întrucât nu s-a făcut dovada schimbării acestuia pe raza judeţului Argeş, excepţia necompetenţei teritoriale este întemeiată.

Prin urmare Tribunalul Argeş a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.

Cauza a fost înregistrată la 10.05.2022 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a civilă, de conflicte de muncă şi asigurări sociale.

La termenul de judecată din 1 iulie 2022, Tribunalul Bucureşti a invocat din oficiu excepţia necompetenţei sale teritoriale, pe care a admis-o prin sentinţa civilă nr. 4830/08.07.2022, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeş, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus trimiterea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În esenţă, Tribunalul Bucureşti a reţinut că potrivit art. 269 alin. (1) şi (2) din Codul muncii, judecata conflictelor de muncă este de competenţa instanţelor judecătoreşti stabilite potrivit legii, iar cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează instanţei competente în a cărei circumscripţie reclamantul îşi are domiciliul sau reşedinţa, ori după caz sediul. Totodată, a arătat că potrivit art. 210 din Legea nr. 62/2011, cererile referitoare la soluţionarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul sau locul de muncă reclamantul.

Aşadar, Tribunalul a reţinut că prin acest text normativ legiuitorul a stabilit în materia litigiilor de muncă o competenţă alternativă între instanţa domiciliului reclamanţilor şi instanţa în circumscripţia căreia se află locul de muncă al acestora, iar în speţă, la momentul sesizării instanţei, reclamanţii aveau domiciliul în Bucureşti, iar locul de muncă în municipiul Piteşti, jud. Argeş, aceştia fiind angajaţi ai pârâtei Filarmonica Piteşti.

Prin urmare, Tribunalul Bucureşti a reţinut că prin depunerea acţiunii la Tribunalul Argeş, reclamanţii au ales competenţa instanţei de la locul de muncă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Tribunalului Argeş competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerinţele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că instanţele, respectiv Tribunalul Argeş şi Tribunalul Bucureşti, s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeaşi cauză, declinările de competenţă între instanţele sesizate sunt reciproce şi cel puţin una dintre cele două instanţe este competentă să soluţioneze cauza.

Niciuna din instanţele aflate în conflict nu se consideră competentă din punct de vedere teritorial să judece cererea cu care a fost sesizată.

Fiind îndeplinite condiţiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluţionarea prezentului conflict negativ de competenţă prin emiterea regulatorului de competenţă.

Înalta Curte reţine că instanţele au fost învestite cu o cerere de chemare în judecată având ca obiect un litigiu de muncă, respectiv drepturi băneşti, solicitate de reclamanţi, în calitate de angajaţi ai pârâtei Filarmonica Piteşti.

Pentru a determina competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, instanţa supremă va avea în vedere prevederile art. 210 din Legea nr. 62/2011, privind dialogul social, art. 266 şi art. 269 din Codul muncii, dispoziţii legale care reglementează competenţa materială şi teritorială de soluţionare a litigiilor de muncă.

În conformitate cu prevederile art. 266 din Codul muncii:

"Jurisdicţia muncii are ca obiect soluţionarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale sau, după caz, colective de muncă prevăzute de prezentul cod, precum şi a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, stabilite potrivit prezentului cod", iar potrivit dispoziţiilor art. 269 din Codul muncii:

"Judecarea conflictelor de muncă este de competenţa instanţelor judecătoreşti, stabilite potrivit legii. (2) Cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează instanţei competente în a cărei circumscripţie reclamantul îşi are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, sediul."

Totodată, conform dispoziţiilor art. 210 din Legea nr. 62/2011 privind dialogul social:

"Cererile referitoare la soluţionarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul sau locul de muncă reclamantul."

Întrucât competenţa de soluţionare a litigiului de faţă nu este una exclusivă, ci alternativă, iar sesizarea acesteia a fost făcută în acord cu alegerea de competenţă, potrivit art. 116 C. proc. civ., reclamanţii şi-au exercitat dreptul de alegere a instanţei competente teritorial în favoarea Tribunalului Argeş.

În consecinţă, în temeiul textelor de lege mai sus menţionate, competenţa teritorială de soluţionare a cauzei revine Tribunalului Argeş.

Aşa fiind, în raport de considerentele expuse, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeş, căruia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecăţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeş.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 2 noiembrie 2022.