Extraordinary appeal inadmissible in social security pension recalculation dispute due to exclusive appellate jurisdiction
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court dismissed the appellant’s appeal as inadmissible, thereby upholding the Court of Appeal’s decision to reject the appeal and leaving the first-instance judgment, which dismissed the claim on res judicata grounds, in force. The dispute arose from a social security case where the claimant sought pension recalculation and payment of differences for the period 2011–2019 under Article 107(21) of Law No. 263/2010, as amended by Law No. 113/2021. The Court held that under Article 483(2) of the Code of Civil Procedure and Article 155(2) of Law No. 263/2010, judgments in social insurance disputes are subject only to appeal, rendering the appellate decision definitive and ineligible for further cassation appeal under the principle of procedural legality.
Legislator headnote
AI generatedart. 107 alin. (21) din Legea nr. 263/2010, art. 248 C. proc. civ, art. 483 alin. (2) C. proc. civ, art. 155 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ, art. 496 alin. (1) C. proc. civ; Extraordinary appeal inadmissible in social security pension recalculation dispute due to exclusive appellate jurisdiction: The dispute arose from a social security case where the claimant sought pension recalculation and payment of differences for the period 2011–2019 under Article 107(21) of Law No. 263/2010, as amended by Law No. 113/2021. The Court held that under Article 483(2) of the Code of Civil Procedure and Article 155(2) of Law No. 263/2010, judgments in social insurance disputes are subject only to appeal, rendering the appellate decision definitive and ineligible for further cassation appeal under the principle of procedural legality.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain procedural basis cited in the dispositive for dismissing the appeal as inadmissible.
Full text
Şedinţa publică din data de 1 noiembrie 2022
Asupra recursului, reţine următoarele:
1. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova, secţia I civilă la 12.07.2021, reclamantul A. a chemat-o în judecată pe pârâta Casa Judeţeană de Pensii Prahova, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să oblige pârâta la recalcularea şi plata diferenţelor dintre pensia primită şi cea recalculată pentru perioada 01.10.2011-02.08.2019.
Prin sentinţa civilă nr. 2787/09.11.2021, Tribunalul Prahova, secţia I civilă a admis excepţia autorităţii de lucru judecat şi a respins ca inadmisibilă acţiunea.
2. Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Prin decizia nr. 1482/19.05.2022, Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă a respins ca nefondat apelul.
3. Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul, solicitând casarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre o nouă judecată aceleiaşi instanţe.
În motivare, a susţinut că intimata a refuzat să aplice art. 107 alin. (21) din Legea nr. 263/2010, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 113/2021.
Cererea de recurs nu a fost întemeiată în drept.
La 26.07.2022 şi 05.10.2022 intimata-pârâtă a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului, iar în subsidiar a solicitat respingerea acestuia.
La 12.08.2022 recurentul a răspuns la întâmpinare.
Analizând, cu prioritate, potrivit dispoziţiilor art. 494, raportat la art. 482 şi la art. 248 C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii recursului, Înalta Curte reţine următoarele:
Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac şi el semnifică faptul că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege şi astfel nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.
Principiul enunţat este consacrat la nivel constituţional în art. 129 din Constituţia României, iar în noul C. proc. civ. în art. 457.
În cauză, decizia nr. 1482/19.05.2022, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă, împotriva căreia s-a declarat prezentul recurs, a fost pronunţată în apel într-un litigiu în materie de asigurări sociale, în cadrul căruia reclamantul a solicitat recalcularea şi plata diferenţelor dintre pensia primită şi cea recalculată pentru perioada 01.10.2011-02.08.2019, în raport cu art. 107 alin. (21) din Legea nr. 263/2010.
Potrivit art. 483 alin. (2) C. proc. civ., "nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în (…) conflictele de muncă şi de asigurări sociale (…)".
Textul de lege anterior evocat cuprinde litigiile în care este suprimat dreptul la recurs, după criteriul materiei în care a fost pronunţată hotărârea instanţei de apel.
Din coroborarea dispoziţiilor art. 155 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 cu modificările ulterioare şi ale art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ., care conţin prevederea expresă că hotărârile pronunţate într-un litigiu de asigurări sociale sunt supuse numai apelului, rezultă că pentru acţiunile introduse după intrarea în vigoare a noului C. proc. civ., cum este acţiunea formulată de reclamantul A., hotărârile curţii de apel sunt definitive.
Întrucât recursul are ca obiect o decizie pronunţată în apel, într-un litigiu de asigurări sociale, Înalta Curte constată că decizia atacată era definitivă încă de la pronunţare, în sensul art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., astfel că nu este susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs.
Prin urmare, dând eficienţă textelor de lege sus-menţionate, urmează ca, în baza art. 496 alin. (1) C. proc. civ., să respingă recursul ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 1482/19.05.2022, pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 1 noiembrie 2022.