Territorial jurisdiction for employer-initiated labor conflicts involving a branch with procedural capacity under Article 269(2) Labor Code

Şedinţa publică din data de 27 octombrie 2022

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj la data de 27.07.2021, sub nr. x/2021, reclamanta Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători "C.F.R. Călători" - S.A., prin Sucursala Regională de Transport Feroviar de Calatori Craiova, a chemat în judecată pe pârâtul A., solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 10.439 RON, sumă actualizată cu indicele de inflaţie şi dobânda legală până la efectuarea plăţii, reprezentând cheltuieli ocazionate de formarea profesională, conform art. 6.2.5 si art. 6.2.6. lit. f) din actul adiţional la CIM privind formarea profesională nr. x/24.06.2019.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 254 alin. (1) Codul Muncii.

Pârâtul a depus întâmpinare, solicitând respingerea acţiunii şi a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei.

Prin sentinţa civilă nr. 4220/2021, Tribunalul Dolj a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocate din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a.

În motivare s-a reţinut, în esenţă, că împrejurarea că în cererea de chemare în judecată este menţionată Sucursala Regională de Transport Feroviar de Călători "C.F.R. Călători S.A." nu este de natură să producă efecte juridice în ceea ce priveşte competenţa teritorială, chiar dacă raportul juridic dedus judecăţii s-a derulat la această unitate, atâta vreme cât acţionează în calitate de mandatar al reclamantei, o interpretare contrară a normelor ce guvernează competenţa teritorială absolută ducând la situaţia inacceptabilă ca determinarea instanţei competente să se realizeze în raport cu sediul mandatarului.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti.

La termenul de judecată din data de 08.03.2022, instanţa, din oficiu, a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei pe care a apreciat-o ca fiind întemeiată pentru următoarele considerente:

Cu privire la natura juridică a litigiului, potrivit dispoziţiilor art. 1 lit. n) şi p) din Legea nr. 62/2011 privind dialogul social, litigiul dedus judecăţii este un conflict individual de muncă, iar în materia conflictelor individuale de muncă sunt relevante pentru stabilirea competenţei teritoriale dispoziţiile art. 269 Codul muncii, respectiv cele ale art. 210 din Legea nr. 62/2011 privind dialogul social.

Din actele depuse la dosar rezultă că Sucursala Regională de Transport Feroviar de Călători Craiova are calitatea de angajator, aceasta figurând în nume propriu în Contractul Individual de Muncă şi actele adiţionale, precum şi în decizia de încetare a contractului individual de muncă.

Prin urmare, singura în măsură să formuleze pretenţii împotriva angajatului este sucursala, şi nu societatea mamă.

În temeiul art. 133 pct. 2 C. proc. civ., instanţa a constatat ivit conflictul negativ de competentă şi a înaintat cauza spre soluţionarea acestuia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

Analizând actele dosarului în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerinţele acestui text de lege, Înalta Curte constată că cele două instanţe s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeaşi cauză, declinările de competenţă între instanţele sesizate sunt reciproce şi cel puţin una dintre ele este competentă să soluţioneze cauza.

Fiind îndeplinite condiţiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la emiterea regulatorului de competenţă.

Litigiul are ca obiect cererea formulată de reclamanta Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători "C.F.R. Călători" - S.A. Bucureşti, prin Sucursala Regionala de Transport Feroviar de Călători Craiova în calitate de angajator, în contradictoriu cu persoana fizică pârâtă, aşadar are natura unui conflict individual de muncă, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 1 lit. n) şi p) din Legea nr. 62/2011 privind dialogul social.

În materia conflictelor individuale de muncă, sunt relevante pentru stabilirea competenţei în cauză, dispoziţiile art. 269 Codul muncii respectiv cele ale art. 210 din Legea nr. 62/2011 privind dialogul social.

Potrivit dispoziţiilor art. 269 alin. (2) Codul muncii, cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează instanţei competente în a cărei circumscripţie reclamantul îşi are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, sediul.

De asemenea, potrivit art. 210 din Legea nr. 62/2011, act normativ cu caracter special faţă de Codul muncii: "Cererile referitoare la soluţionarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul sau locul de muncă reclamantul."

Din interpretarea literală a celor două texte de lege, rezultă faptul că norma cuprinsă în art. 269 Codul muncii are în vedere atât situaţia în care reclamant este persoana fizică angajată, cât şi cea în care reclamant este persoana juridică angajatoare.

În schimb, norma cuprinsă în prevederile art. 210 din Legea nr. 62/2011 reglementează competenţa teritorială de soluţionare în cazul conflictelor individuale de muncă în care reclamant este angajatul, caz în care acţiunea poate fi promovată fie la instanţa de domiciliu, fie la cea de la locul de muncă. Se observă că textul art. 210 din Legea nr. 62/2011, nu reglementează competenţa teritorială de soluţionare în cazul conflictelor individuale de muncă în care reclamant este angajatorul.

În speţă însă, trebuie determinată norma de competenţă teritorială în cazul conflictelor individuale de muncă în care reclamant este angajatorul, caz în care se aplică norma cu caracter general în materia conflictelor de muncă, în vigoare, dispoziţiile art. 269 alin. (2) din Codul muncii.

Se reţine faptul că, în ceea ce priveşte conflictul de competenţă ivit în cauză, instanţele în conflict au apreciat diferit noţiunea de sediu al reclamantei.

Astfel Tribunalul Dolj a reţinut că sediul reclamantei se află în municipiului Bucureşti şi nu prezintă relevanţă faptul că sucursala reclamantei la care este angajată persoana fizică se află în Craiova, în timp de Tribunalul Bucureşti a reţinut că noţiunea de sediu la care fac referire dispoziţiile art. 269 alin. (2) Codul muncii se referă şi la sediul secundar, în speţă sediul sucursalei ce are capacitate procesuală de folosinţă şi exerciţiu, iar acesta se află pe teritoriul judeţului Dolj.

Înalta Curte reţine că cererea de chemare în judecată a fost formulată prin Sucursala Regională de Transport Feroviar Călători Craiova, în contradictoriu cu pârâtul, angajat al acestei sucursale. Se mai reţine, totodată, că, potrivit dispoziţiilor art. 56 alin. (2) C. proc. civ.: "Cu toate acestea, pot sta în judecată asociaţiile, societăţile sau entităţile fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii".

Astfel, prin dispoziţiile legale citate, legea de procedură civilă le conferă sucursalelor legitimare procesuală activă, chiar neavând personalitate juridică, dar constituite potrivit legii, raţiunea legiuitorului fiind legată de drepturile şi obligaţiile persoanei juridice care se exercită prin intermediul sucursalei, aşa cum este cazul în speţă.

În aceste condiţii, din interpretarea coroborată a dispoziţiilor art. 269 alin. (2) Codul muncii cu cele ale art. 56 alin. (2) C. proc. civ., rezultă că noţiunea de "sediu" la care fac referire dispoziţiile art. 269 alin. (2) Codul muncii, nu se referă numai la sediul principal al persoanei juridice ci şi la sediul secundar, cum este cel al unei sucursale, ce are capacitate procesuală de folosinţă şi de exerciţiu.

În raport de considerentele mai sus arătate, întrucât sediul Sucursalei Regionale de Transport Feroviar Călători Craiova se află pe raza teritorială a judeţului Dolj, revine Tribunalului Dolj competenţa teritorială de soluţionare a cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 octombrie 2022.