Contractual quality defect claims: jurisdiction of place of performance versus defendant's domicile under alternative territorial competence rules.
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court resolved a negative conflict of jurisdiction by ordering the case to be tried by the Specialized Tribunal of Argeş, effectively upholding the plaintiff’s choice of forum over the defendant’s domicile. The dispute involved a claim for breach of a supply contract, where the plaintiff sought compensation for qualitatively defective plastic products and resulting damages; the defendant challenged territorial jurisdiction, arguing that the defect arose at its place of production rather than the place of delivery. The court determined that under Article 113(1)(3) of the Code of Civil Procedure, the plaintiff had an alternative right to file in the jurisdiction of the place of performance designated in the contract (the plaintiff's location for receipt and inspection), rather than being limited to the defendant's domicile under Article 107(1), thereby validating the Specialized Tribunal’s competence over the civil court of the defendant's location.
Legislator headnote
AI generatedart. 107 alin. (1) C. proc. civ, art. 113 C. proc. civ, art. 109 C. proc. civ, art. 126 alin. (1) C. proc. civ, art. 133 alin. (2) C. proc. civ, art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ; Contractual quality defect claims: jurisdiction of place of performance versus defendant's domicile under alternative territorial competence rules: The dispute involved a claim for breach of a supply contract, where the plaintiff sought compensation for qualitatively defective plastic products and resulting damages; the defendant challenged territorial jurisdiction, arguing that the defect arose at its place of production rather than the place of delivery. The court determined that under Article 113(1)(3) of the Code of Civil Procedure, the plaintiff had an alternative right to file in the jurisdiction of the place of performance designated in the contract (the plaintiff's location for receipt and inspection), rather than being limited to the defendant's domicile under Article 107(1), thereby validating the Specialized Tribunal’s competence over the civil court of the defendant's location.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural provision cited in the operative part establishing the Supreme Court's power to resolve the negative conflict of jurisdiction.
Substantive provision cited as the legal basis for determining that the Specialized Tribunal of Argeş has alternative territorial competence to try the case.
Full text
Şedinţa publică din data de 20 octombrie 2022
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1). Obiectul litigiului dedus judecăţii
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeş, secţia civilă, la data de 16 august 2021, sub nr. x/2021, reclamanta A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâta S.C. B. S.R.L., solicitând, obligarea pârâtei la plata către reclamantă a sumei de 24.941,44 RON, reprezentând contravaloare marfă necorespunzătoare din punct de vedere calitativ livrata reclamantei; obligarea pârâtei la plata sumei de 418.410,64 RON, reprezentând prejudiciu suferit de către reclamantă urmare a punerii în circulaţie a produselor livrate de pârâtă; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de soluţionarea cauzei.
La data de 26.10.2021, pârâta B. S.R.L. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Argeş, faţă de disp. art. 107 alin. (3), coroborate cu disp. art. 107 alin. (1) C. proc. civ., apreciind că instanţa judecătorească competentă este Tribunalul Harghita. Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acţiunii, ca neîntemeiată.
Prin sentinţa civilă nr. 632/17.12.2021, Tribunalul Argeş a admis excepţia necompetenţei materiale procesuale a Tribunalului Argeş, secţia civilă, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A. S.R.L. şi pârâta S.C. B. S.R.L., în favoarea Tribunalului Specializat Argeş.
2) Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1). Prin sentinţa nr. 58/2022 din 15 februarie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Tribunalul Specializat Argeş a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Specializat Argeş, şi a declinat cauza privind pe reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L. Miercurea Ciuc, spre competentă soluţionare, către Tribunalul Harghita.
În motivarea acestei hotărâri, instanţa a reţinut, în esenţă, plecând de la prevederile art. 107 alin. (1) şi (2) C. proc. civ.., că, din înscrisurile de la dosarul cauzei, nu există vreo dovadă care să atragă incidenţa vreunuia dintre cazurile de competenţă teritorială alternativă reglementate de art. 113 C. proc. civ., respectiv, competenţa Tribunalului Specializat Argeş.
Astfel, s-a reţinut că prezentul litigiu este o acţiune în pretenţii privind executarea unui contract, care are ca obiect "furnizarea şi livrarea de către Furnizor (pârâta) a produselor din mase plastice fabricate şi comercializate de către Furnizor", având ca temei răspunderea contractuală a furnizorului pârât pentru furnizarea de marfa necorespunzătoare din punct de vedere calitativ livrata reclamantei şi obligarea pârâtei la plata sumei de 418.410,64 RON prejudiciu suferit de către reclamantă.
Tribunalul Specializat Argeş a constatat că nerespectarea obligaţiei de furnizare (producere) a bunului obiect al contractului în parametrii calitativi corespunzători se produce la sediul furnizorului, respectiv la locul de producţie (care nu este pe raza judeţului Argeş), şi nu are legătură cu procesul de livrare (transportare al acestora), deoarece, nu este invocată o alterare a produselor pe parcursul livrării.
Tribunalul a mai reţinut că, în economia contractului părţilor, furnizarea presupune producerea bunurilor ce sunt ulterior vândute reclamantului, iar livrarea presupune predarea acestora la sediul cumpărătorului reclamant.
Viciul de calitate, care este cauza prezentului litigiu contractual, apare, deci, în procedura de producţie a bunului, astfel că executarea obligaţiei de a furniza un bun corespunzător calitativ se face.
S-a mai reţinut că prevederile art. 13 şi 17 din contractul încheiat de către părţi, invocate de reclamantă în susţinerea respingerii acestei excepţii, au în vedere dreptul părţilor de a denunţa unilateral contractul şi stabilirea condiţiilor şi termenelor de livrare a produselor pe baza comenzilor, astfel că nu au incidenţă asupra stabilirii vreunei competenţe alternative în cauză având în vedere faptul că litigiul se poartă asupra răspunderii contractuale a furnizorului pârât pentru furnizarea de marfa necorespunzătoare din punct de vedere calitativ livrata reclamantei.
În ceea ce priveşte pe pârâta B. S.R.L., cu sediul în Miercurea Ciuc, judeţul Harghita, s-a reţinut că nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 109 C. proc. civ.., deoarece reclamanta nu a făcut dovada că petitul acţiunii priveşte obligaţiile ce urmează a fi executate în locul situat în circumscripţia Tribunalului Specializat Argeş unde persoana juridică de drept privat are un dezmembrământ fără personalitate juridică sau priveşte obligaţii care izvorăsc din acte încheiate prin reprezentantul dezmembrământului ori din fapte săvârşite de acesta.
Şi, în fine, s-a mai reţinut că părţile nu au invocat dispoziţiile art. 126 alin. (1) C. proc. civ.., care arată că pot conveni în scris sau, în cazul litigiilor născute, şi prin declaraţie verbală în faţa instanţei că procesele privitoare la bunuri şi la alte drepturi de care acestea pot să se dispună să fie judecate de alte instanţe decât acelea care, potrivit legii, ar fi competente teritorial să le judece, în afară de cazul când această competenţă este exclusivă.
2.2). La data de 21 martie 2022, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalul Harghita, secţia civilă, iar prin sentinţa civilă nr. 593/2022 din 25 mai 2022, a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Harghita; a fost declinată competenţa de soluţionare a cererii formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L., în favoarea Tribunalului Specializat Argeş; s-a constatat intervenit conflictul negativ de competenţă între Tribunalul Harghita şi Tribunalul Specializat Argeş, dispunându-se suspendarea judecăţii cauzei şi înaintarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a dosarului, pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut, în esenţă, următoarele motive:
Conform prevederilor art. 1 din Contractul cadru de vânzare-cumpărare de produse din mase plastice nr. HPCTR 23 din 25.03.2021, "obiectul contractului este furnizarea şi livrarea de către Furnizor a produselor din mase plastice fabricate şi comercializate de către Furnizor, stabilite în baza comenzilor transmise de către Cumpărător", iar, potrivit prevederilor coroborate din art. 3, art. 5 şi art. 19 din Contract, Cumpărătorul se obligă să cumpere şi să recepţioneze produsele care fac obiectul contractului la locul de livrare/descărcare indicat de Cumpărător, unde va avea loc recepţia cantitativă şi calitativă a produselor livrate, reţinute fiind, în continuare, şi prevederile art. 21, art. 29 şi art. 39 din Contract.
S-a mai reţinut că reclamanta a solicitat acoperirea integrală a prejudiciului suferit ca urmare a neîndeplinirii corespunzătoare a obligaţiilor contractuale de către pârâtă.
Potrivit clauzelor contractuale arătate, şi a menţiunilor din facturile ataşate acţiunii, livrarea produselor s-a făcut la locul de descărcare indicat de Cumpărător, unde trebuia să aibă loc şi recepţia cantitativă şi calitativă a produselor livrate, respectiv la sediul societăţii reclamante din Ştefăneşti, jud. Argeş.
Având în vedere că executarea contractului avea loc la sediul reclamantei, în judeţul Argeş, iar, potrivit art. 113 C. proc. civ., aplicabil în cauză, este competentă, în afară de instanţa prevăzută la art. 107, şi instanţa locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligaţiei, în cazul cererilor privind executarea contractului, iar reclamanta a optat în acest caz de competenţă teritorială alternativă, pentru sesizarea instanţei de la locul executării contractului, instanţa a apreciat ca întemeiată excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Harghita, invocată de reclamantă, pe care a admis-o, declinând competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Specializat Argeş şi constatând intervenit conflictul negativ de competenţă.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă
Constatând că, în cauză, există un conflict negativ de competenţă, în sensul art. 133 alin. (2) C. proc. civ., ivit între cele două instanţe care s-au declarat deopotrivă necompetente teritorial să judece pricina, Înalta Curte, în temeiul art. 135 din acelaşi cod, va pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente, stabilind competenţa soluţionării ei în favoarea Tribunalului Specializat Argeş, pentru următoarele considerente:
Fiind îndeplinite condiţiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la emiterea regulatorului de competenţă.
Obiectul demersului judiciar dedus judecăţii îl constituie cererea prin care reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 24.941,44 RON, reprezentând contravaloare marfă necorespunzătoare din punct de vedere calitativ livrata reclamantei, precum şi a sumei de 418.410,64 RON, reprezentând prejudiciu suferit de către reclamantă urmare a punerii în circulaţie a produselor livrate de pârâtă, în temeiul Contractului cadru de vânzare-cumpărare de produse din mase plastice nr. HPCTR 23 încheiat între părţi la 25.03.2021.
Înalta Curte reţine că cele două instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a cauzei, conflictul negativ de competenţă fiind generat de reţinerile diferite ale acestora cu privire la dispoziţiile legale aplicabile în speţă pentru stabilirea competenţei teritoriale de soluţionare a litigiului, respectiv, Tribunalul Specializat Argeş a dat eficienţă dispoziţiilor art. 107 alin. (1) C. proc. civ., în timp ce Tribunalul Harghita a reţinut incidenţa prevederilor art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ.
Regula de drept comun în materia competenţei teritoriale este prevăzută de dispoziţiile art. 107 C. proc. civ. - cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie teritorială domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.
În materie contractuală, competenţa teritorială este alternativă, legiuitorul prevăzând în cuprinsul dispoziţiilor art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ. că, în afară de instanţele prevăzute la art. 107 - 112, mai sunt competente, (...) instanţa locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligaţiei, în cazul cererilor privind executarea, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui contract.
În toate cazurile de competenţă teritorială alternativă, astfel cum dispune art. 116 C. proc. civ., reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente.
Or, din perspectiva obiectului cererii de chemare în judecată formulate de reclamantă, prezenta cauză se circumscrie ipotezelor avute în vedere de art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., izvorul raportului juridic dintre părţi fiind contractul, în care reclamanta Societatea "A." S.R.L. deţine calitatea de Cumpărător, iar pârâta Societatea "B." S.R.L. pe cea de Furnizor.
În consecinţă, având în vedere că, în temeiul prevederilor art. 116 C. proc. civ., reclamanta a avut posibilitatea de alegere între instanţa de drept comun, prevăzută de art. 107 alin. (1) C. proc. civ., şi instanţele competente alternativ, potrivit art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., în raport cu obiectul cererii, care vizează executarea contractului dintre părţi, Înalta Curte constată că acţiunea a fost introdusă la Tribunalul Argeş cu respectarea normelor de competenţă teritorială alternativă, întrucât, pretenţiile deduse judecăţii s-au născut ca urmare a încheierii între părţi a Contractului cadru de vânzare-cumpărare de produse din mase plastice nr. HPCTR 23 din 25.03.2021.
Astfel, întrucât competenţa de soluţionare a litigiului nu este una exclusivă, care este expres reglementată prin dispoziţiile art. 117 - 121 C. proc. civ., ci alternativă, instanţa competentă teritorial să judece litigiul de faţă, derivat din executarea contractului părţilor, în condiţiile art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., este Tribunalul Specializat Argeş.
Temeiul legal al soluţiei
Pentru considerentele arătate mai sus, în aplicarea prevederilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., raportat la art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ.., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Specializat Argeş.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Specializat Argeş.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 octombrie 2022.