Extraordinary nullity appeal bars merits re-examination absent material error or failure to examine specific cassation grounds
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the plaintiff's appeal on grounds of nullity (contestație în anulare) against a prior decision that had annulled the plaintiff's cassation appeal, thereby leaving the Court of Appeal's original labor law judgment in force. The dispute involved a challenge to a procedural ruling where the plaintiff argued that the Supreme Court’s annulment of their cassation appeal constituted a material error, but the High Court found the arguments pertained to the merits and procedural history rather than the strictly limited nullity grounds. Relying on Article 503 of the Code of Civil Procedure, the court determined that the lower court’s annulment of the cassation appeal for lack of valid illegality arguments under Article 488 did not constitute a material error or a failure to examine a specific reason, nor did it involve absolute incompetence or a failure to rule on an exception, as required for an extraordinary appeal on nullity; consequently, the appeal was rejected under Article 508.
Legislator headnote
AI generatedart. 503 C. proc. civ, art. 489 alin. (2) C. proc. civ, art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ, art. 488 alin. (1) C. proc. civ, art. 508 C. proc. civ; Extraordinary nullity appeal bars merits re-examination absent material error or failure to examine specific cassation grounds: The dispute involved a challenge to a procedural ruling where the plaintiff argued that the Supreme Court’s annulment of their cassation appeal constituted a material error, but the High Court found the arguments pertained to the merits and procedural history rather than the strictly limited nullity grounds. Relying on Article 503 of the Code of Civil Procedure, the court determined that the lower court’s annulment of the cassation appeal for lack of valid illegality arguments under Article 488 did not constitute a material error or a failure to examine a specific reason, nor did it involve absolute incompetence or a failure to rule on an exception, as required for an extraordinary appeal on nullity; consequently, the appeal was rejected under Article 508.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedServes as the legal basis for the dismissal of the appeal on grounds of nullity in the dispositive.
Full text
Şedinţa publică din data de 20 octombrie 2022
Asupra contestaţiei în anulare de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Hotărârea atacată
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, prin decizia nr. 462 din 2 martie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2019, a anulat recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 3643/22.06.2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.
II. Calea de atac exercitată
Împotriva acestei decizii, a formulat contestaţie în anulare, reclamantul A., care a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, la data de 12.08.2022, sub nr. x/2022.
În contestaţia în anulare formulată, contestatorul a relevat pe larg istoricul litigiilor sale şi a criticat decizia contestată ca fiind, în opinia sa, "un corolar al nelegalităţilor anterioare".
III. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Analizând cauza, prin prisma motivelor de contestaţie în anulare invocate, în conformitate cu prevederile art. 503 C. proc. civ.., Înalta Curte o va respinge, având în vedere următoarele considerente:
Cu titlu preliminar, se impune a se preciza că o contestaţie în anulare nu este o cale de atac ordinară prin care legiuitorul să fi permis părţilor să solicite reanalizarea unei cauze, soluţionate printr-o decizie definitivă, ci este o cale extraordinară de atac, de retractare, admisibilă doar în cazurile strict şi limitativ prevăzute de art. 503 C. proc. civ.
Potrivit art. 503 C. proc. civ.: (1)"hotărârile definitive pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata.
(2) Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când:
1. hotărârea dată în recurs a fost pronunţată de o instanţă necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei şi, deşi se invocase excepţia corespunzătoare, instanţa de recurs a omis să se pronunţe asupra acesteia;
2. dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale;
3. instanţa de recurs, respingând recursul sau admiţându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen;
4. instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză.
(3) Dispoziţiile alin. (2) pct. 1, 2 şi 4 se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanţelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs".
Or, în susţinerea contestaţiei în anulare de faţă, contestatorul a invocat doar motive care ţin de fondul pricinii şi de parcursul procesual al litigiilor sale, cu referiri şi aprecieri proprii, care nu se aplică pct. 1 şi pct. 2 ale art. 503 C. proc. civ.., invocate.
Astfel fiind, examinând argumentele invocate în susţinerea contestaţiei în anulare formulate, Înalta Curte reţine că nu a fost dezvoltată de către contestator existenţa vreunui motiv prevăzut de art. 503 alin. (1) şi alin. (2) C. proc. civ.., sub aspectul soluţiei de anulare a recursului potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ.
Se constată că, în cauză, nu poate fi vorba nici de existenţa unei erori materiale în sensul art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ. întrucât erorile invocate de contestator nu intră în sfera erorilor materiale, ci eventual a erorilor de judecată, care însă nu ar putea fi invocate pe calea contestaţiei în anulare.
Înalta Curte constată că recursul reclamantului a fost anulat, instanţa de recurs motivând în fapt şi în drept soluţia adoptată cu privire la soluţia sa.
Prin urmare, anularea recursului pentru neformularea niciunei critici care să poată fi încadrată în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.., nu reprezintă o eroare materială, şi nici o omisiune a analizării vreunui motiv de recurs, ci este rezultatul analizării criticilor de recurs formulate de recurentul-reclamant, contestator în cauza de faţă, şi aprecierii acestora ca nefiind critici de nelegalitate, situaţie care nu se circumscrie vreunui caz de contestaţie în anulare invocat.
Faţă de considerentele expuse, având în vedere că motivele formulate de către contestator nu se încadrează în cele prevăzute expres şi limitativ de dispoziţiile art. 503 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., invocate ca temei de drept, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorul A..
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 508 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge prezenta contestaţie în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 462 din 2 martie 2022, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2019.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 octombrie 2022.