Extinction of mortgage enforcement rights via three-year prescription under Art. 405(1) C. proc. civ. 1865 rather than ten-year term
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the appellant's appeal, quashed the appellate decision, and remanded the case to the same court for re-judgment, finding in favor of the individual debtor regarding the applicable statute of limitations for the enforcement of a mortgage. The dispute concerned the extinguishment by prescription of a bank loan claim and the associated conventional mortgage securing it, which had been assigned through a chain of creditors; while the first-instance court and the remanded appellate court found the main claim prescribed, the appellate court erroneously applied a 10-year limitation period to the enforcement of the mortgage, rejecting the request to delete the mortgage and related notations from the land registry. The decisive legal basis was the correct interpretation of Article 405(1), first sentence, of the 1865 Civil Procedure Code, establishing that the right to enforce a mortgage established by contract (rather than a real estate title) prescribes in three years, a period already elapsed at the time the action was filed, and the failure to apply this specific norm and the guidance from a prior cassation decision constituted a violation of Article 501(1) of the Civil Procedure Code.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) C. proc. civ, art. 405 din C. proc. civ, art. 431 alin. (2) C. proc. civ, art. 430 alin. (2) C. proc. civ, art. 501 alin. (1) din C. proc. civ, art. 493 din C. proc. civ; Extinction of mortgage enforcement rights via three-year prescription under Art. 405(1) C. proc. civ. 1865 rather than ten-year term: The dispute concerned the extinguishment by prescription of a bank loan claim and the associated conventional mortgage securing it, which had been assigned through a chain of creditors; while the first-instance court and the remanded appellate court found the main claim prescribed, the appellate court erroneously applied a 10-year limitation period to the enforcement of the mortgage, rejecting the request to delete the mortgage and related notations from the land registry. The decisive legal basis was the correct interpretation of Article 405(1), first sentence, of the 1865 Civil Procedure Code, establishing that the right to enforce a mortgage established by contract (rather than a real estate title) prescribes in three years, a period already elapsed at the time the action was filed, and the failure to apply this specific norm and the guidance from a prior cassation decision constituted a violation of Article 501(1) of the Civil Procedure Code.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis for admitting the appeal and quashing the lower court's decision to remand the case.
Legal basis cited in the final section for the operative orders of admitting the appeal and quashing the decision.
Provision cited for the final procedural steps and legal basis of the ruling.
Full text
Şedinţa publică din data de 20 octombrie 2022
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. CIRCUMSTANŢELE CAUZEI. CADRUL PROCESUAL
I.1. Obiectul cererii, temeiul de drept.
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Specializat Cluj la data de 13 ianuarie 2017, sub nr. x/2017, precizată şi extinsă la 22 mai 2017 reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii B. S.A., S.C. C. S.R.L. şi S.C. D. S.R.L., să se constate stinse prin prescripţie extinctivă dreptul la acţiune în sens material pentru realizarea dreptului de creanţă născut din contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. z/24 octombrie 2017 şi, respectiv, dreptul de a pune în executare silită titlul executoriu reprezentat de contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. z/24 octombrie 2017, pentru realizarea dreptului de creanţă născut din acest contract, astfel cum această creanţă a fost individualizată prin declararea scadenţei anticipate a creditului acordat de pârâta S.C.
B. S.A. reclamantei A. la 23 mai 2009, drepturi cesionate succesiv: de către pârâta cedentă S.C. B. S.A. pârâtei cesionare S.C. D. S.R.L. prin contractul nr. J 554/10 iunie 2009, respectiv de către pârâta cedentă S.C. D. S.R.L. pârâtei cesionare S.C. C. S.R.L. prin contractul de cesiune nr. x august 2009, respectiv de către pârâta cedentă S.C. C. S.R.L. pârâtei cesionare E. prin contractul din 7 septembrie 2016, confirmat prin contractul autentificat sub nr. x/8 februarie 2017 de notarul public F., respectiv să se constate stins prin prescripţie extinctivă dreptul de ipotecă născut din contractul de ipotecă nr. z/24 octombrie 2007 autentificat sub nr. x/25 octombrie 2007 de notarul public G., încheiat între pârâta S.C.
B. S.A., în calitate de creditor ipotecar şi reclamanta A., în calitate de garant ipotecar împrumutat, drept real accesoriu dreptului de creanţă arătat mai sus, şi cesionat succesiv, odată cu dreptul de creanţă arătat mai sus: de către pârâta cedentă S.C. B. S.A. pârâtei cesionare S.C. D. S.R.L. prin contractul nr. J 554/10 iunie 2009, respectiv de către pârâta cedentă S.C. D. S.R.L. pârâtei cesionare S.C. C. S.R.L. prin contractul de cesiune nr. x august 2009, respectiv de către pârâta cedentă S.C. C. S.R.L. pârâtei cesionare E. prin contractul din 7 septembrie 2016, confirmat prin contractul autentificat sub nr. x/8 februarie 2017 de notarul public F., să se dispună radierea dreptului de ipotecă convenţională pentru suma de 76.350 euro, dobânzi şi speze aferente, comisioane, alte costuri, cheltuieli de judecată, de executare silită şi alte cheltuieli legate de recuperarea tuturor sumelor datorate, înscris sub C1 în favoarea pârâtei S.C.
B. S.A. - Sucursala Judeţeană Cluj şi transmis succesiv pârâtelor S.C. D. S.R.L., S.C. C. S.R.L. şi E., instituit asupra unui număr de 21 de loturi de teren, în suprafaţă totală de 11.628 mp, situate în Cluj-Napoca, Fânaţ la Coada Teleacului, din următoarele cărţi funciare: CF x Cluj-Napoca, CF x, respectiv să se dispună radierea interdicţiei de înstrăinare şi de grevare cu sarcini, înscrisă sub B2 în favoarea pârâtei S.C. B. S.A. - Sucursala Judeţeană Cluj şi transmisă succesiv pârâtelor S.C. D. S.R.L., S.C. C.
S.R.L. şi E., instituită asupra unui număr de 21 de loturi de teren, în suprafaţă totală de 11.628 mp, situate în Cluj-Napoca, Fânaţ la Coada Teleacului, din următoarele cărţi funciare: CF x Cluj-Napoca, CF x(nr. CF vechi x) şi să se dispună radierea contractelor de cesiune de creanţă înscrise sub C2 şi C3 din următoarele cărţi funciare: CF x Cluj-Napoca, CF x(nr. CF vechi x, nr. cad. vechi 11430/41), CF x(nr. CF vechi x) şi radierea contractelor de cesiune de creanţă înscrise sub C2 din următoarele cărţi funciare:CF x(nr. CF vechi x).
I.2. Soluţia primei instanţe
Prin sentinţa civilă nr. 764, pronunţată la data de 30 aprilie 2018, în dosarul nr. x/2017, Tribunalul Specializat Cluj a respins, ca, neîntemeiate, excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive invocate de pârâtele B. S.A. şi C. S.R.L. S-a admis cererea precizată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtele: B. S.A., în nume propriu şi în calitate de societate comercială absorbantă a pârâtei D. S.R.L., C. S.R.L. şi E., reprezentată de H. S.R.L., în calitate de administrator de active şi, în consecinţă:
S-au constatat stinse prin prescripţie extinctivă dreptul la acţiune în sens material pentru realizarea dreptului de creanţă născut din contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. z/24 octombrie 2017 şi, respectiv, dreptul de a pune în executare silită titlul executoriu reprezentat de contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. z/24 octombrie 2017, pentru realizarea dreptului de creanţă născut din acest contract, astfel cum această creanţă a fost individualizată prin declararea scadenţei anticipate a creditului acordat de pârâta S.C. B. S.A. 4 reclamantei A. la 23 mai 2009, drepturi cesionate succesiv de către pârâta cedentă B. S.A. pârâtei cesionare D. S.R.L. prin contractul nr. J 554/10 iunie 2009, respectiv de către pârâta cedentă D. S.R.L. pârâtei cesionare C. S.R.L. prin contractul de cesiune nr. x august 2009, respectiv de către pârâta cedentă C. S.R.L. pârâtei cesionare E. prin contractul din 7 septembrie 2016, confirmat prin contractul autentificat sub nr. x/8 februarie 2017 de notarul public F..
S-a constatat stins prin prescripţie extinctivă dreptul de ipotecă născut din contractul de ipotecă nr. z/24 octombrie 2007 autentificat sub nr. x/25 octombrie 2007 de către notarul public G., încheiat între pârâta S.C. B. S.A., în calitate de creditor ipotecar şi reclamanta A., în calitate de garant ipotecar împrumutat, drept real accesoriu dreptului de creanţă, cesionat succesiv, odată cu dreptul de creanţă arătat la pct. 3: de către pârâta cedentă S.C. B. S.A. pârâtei cesionare D. S.R.L. prin contractul nr. J 554/10 iunie 2009, respectiv de către pârâta cedentă D. S.R.L. pârâtei cesionare C. S.R.L. prin contractul de cesiune nr. x august 2009, respectiv de către pârâta cedentă C. S.R.L. pârâtei cesionare E. prin contractul din 7 septembrie 2016, confirmat prin contractul autentificat sub nr. x/8 februarie 2017 de notarul public F..
S-a dispus radierea dreptului de ipotecă pentru suma de 76.350 euro, dobânzi şi speze aferente, comisioane, alte costuri, cheltuieli de judecată, de executare silită şi alte cheltuieli legate de recuperarea tuturor sumelor datorate, înscris sub C1 în favoarea pârâtei S.C. B. S.A. - Sucursala Judeţeană Cluj şi transmis succesiv pârâtelor D. S.R.L., C. S.R.L. şi E., instituit asupra unui număr de 21 de loturi de teren, în suprafaţă totală de 11.628 mp, situate în Cluj-Napoca, Fânaţ la Coada Teleacului, din următoarele cărţi funciare: CF x Cluj-Napoca, CF x(nr. CF vechi x, nr. cad. vechi 11430/41), CF x(nr. CF vechi x).
S-a dispus radierea interdicţiei de înstrăinare şi de grevare cu sarcini, înscrisă sub B2 în favoarea pârâtei S.C. B. S.A. - Sucursala Judeţeană Cluj şi transmisă succesiv pârâtelor D. S.R.L., C. S.R.L. şi E., instituită asupra unui număr de 21 de loturi de teren, în suprafaţă totală de 11.628 mp, situate în Cluj-Napoca, Fânaţ la Coada Teleacului, din cărţile funciare anterior enunţate. S-a dispus radierea contractelor de cesiune de creanţă înscrise sub C2 şi C3 din aceleaşi cărţi funciare. S-a luat act de intenţia reclamantei de a îşi recupera cheltuielile de judecată pe cale separată.
Prin decizia civilă nr. 116 din data de 05.03.2019, Curtea de Apel Cluj a admis excepţia nelegalei timbrări şi, în consecinţă, a anulat apelul declarat de C. S.R.L., împotriva sentinţei civile nr. 764/30.04.2018, pronunţată de Tribunalul Specializat Cluj. De asemenea, a respins apelul declarat de E., împotriva sentinţei civile nr. 764/30.04.2018, pronunţată în dosarul nr. x/2017 al Tribunalului Specializat Cluj, pe care a păstrat-o în întregime.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, apelanta- recurentă E., care a fost admis, prin decizia civilă nr. 757 din data de 23.04.2020, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, care a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare Curţii de Apel Cluj.
În rejudecare, cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, la data de 18.05.2021, sub nr. x/2017*.
I.3. Hotărârea atacată.
Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, prin decizia civilă nr. 458/2021 din 14 septembrie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2017, a admis excepţia nelegalei timbrări şi pe cale de consecinţă, a anulat, ca netimbrat apelul declarat de către apelanta C. S.R.L., împotriva sentinţei civile nr. 764/30.04.2018, pronunţată de Tribunalul Specializat Cluj în dosarul nr. x/2017; a admis apelul declarat de către apelanta E., în contradictoriu cu intimaţii A., B. S.A., C. S.R.L., D. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 764/30.04.2018, pronunţată de Tribunalul Specializat Cluj în dosarul nr. x/2017, pe care a schimbat-o în parte, astfel: s-a admis în parte cererea de chemare în judecată precizată formulată de reclamanta A.
în contradictoriu cu pârâta B. S.A., în nume propriu şi în calitate de societate absorbantă a pârâtei D. S.R.L., cu pârâta C. S.R.L. şi cu pârâta E. şi în consecinţă: s-au constatat stinse prin prescripţie extinctivă dreptul la acţiune în sens material pentru realizarea dreptului de creanţă născut din contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. 3243/24 octombrie 2017 şi, respectiv, dreptul de a pune în executare silită titlul executoriu reprezentat de contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. 3243/24 octombrie 2017, pentru realizarea dreptului de creanţă născut din acest contract, astfel cum această creanţă a fost individualizată prin declararea scadenţei anticipate a creditului acordat de pârâta S.C.
B. S.A., creanţă cesionată ulterior; a fost respins, ca nefondat, capătul de cerere privind constatarea ca fiind stins prin prescripţie extinctivă a dreptului de ipotecă născut din contractul de ipotecă nr. x/24.10.2007, autentificat sub nr. x/25.10.2007, de notar public G., precum şi capătul de cerere privind radierea din cartea funciară a următoarelor înscrieri, sarcini şi notări: drept de ipotecă convenţională instituit în favoarea B. S.A., interdicţie de înstrăinare şi grevare de sarcini în favoarea B. S.A., contract de cesiune de creanţă încheiat între B.
S.A., în calitate de cedent şi D. S.R.L., în calitate de cesionar, contract de cesiune de creanţe încheiat între D. S.R.L. în calitate de cedent şi C. S.R.L., în calitate de cesionar, contract de cesiune de creanţe încheiat între C. S.R.L., în calitate de cedent şi E., în calitate de cesionar, radieri privind 21 de loturi de teren, aflate în Cluj-Napoca şi înscrise în CF x, 273542, 273545, 273546, 273548, 273644, 273645, 273646, 273647, 273648, 274145, 274147, 274148, 274152, 274153, 273670, 273675, 273676, 273677, 273678, 273679; a obligat reclamanta A. la plata către pârâta C.
S.R.L. a sumei de 678,93 RON cu titlu de cheltuieli de judecată parţiale efectuate la fond; a fost obligată intimata A. la plata către apelanta E. a sumei de 7154,11 RON cu titlu de cheltuieli de judecată efectuate în apel, constând în taxa judiciară de timbru, şi, s-a respins cererea apelantei C. S.R.L. privind obligarea intimatei A. la plata cheltuielilor de judecată efectuate în apel.
II. Calea de atac exercitată
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs, reclamanta A., solicitând, admiterea recursului, astfel cum a fost formulat şi motivat, casarea deciziei pronunţate de instanţa de apel, respingerea, ca nefondat, a apelului declarat de apelanta E., respingerea cererii de acordare a cheltuielilor de judecată în favoarea apelantelor, menţinerea sentinţei civile nr. 764/30.04.2018, pronunţată de Tribunalul Specializat Cluj, în dosarul nr. x/2017, şi pe cale consecinţă, admiterea în tot a cererii sale de chemare în judecată; cu obligarea apelantelor-pârâte la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu această fază procesuală.
În recursul întemeiat în drept pe prevederile pct. 5, 7 şi 8 ale art. 488 alin. (1) C. proc. civ.., recurenta-reclamantă a relevat, pe larg, situaţia în fapt a cauzei şi cele reţinute de instanţa de apel în considerentele hotărârii, susţinând că hotărârea recurată este în parte nelegală, şi a invocat, în esenţă, următoarele motive de recurs:
Prin hotărârea dată, instanţa de apel din cel de-al doilea ciclu procesual a încălcat grav regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii, şi totodată, a pronunţat o hotărâre cu încălcarea şi/sau aplicarea greşită a normelor de drept material, cu referire la dispoziţiile art. 430 - 432 din Noul C. proc. civ.., care reglementează autoritatea de lucru judecat, dar şi la dispoziţiile art. 405 din C. proc. civ., 1865.
De asemenea, consideră că în speţă s-a încălcat autoritatea de lucru judecat a deciziei definitive nr. 550/25 octombrie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2017.
Contrar celor reţinute de Curtea de Apel Cluj în speţă, recurenta-reclamantă arată că a invocat excepţia autorităţii de lucru judecat a deciziei civile nr. 550/2018 din 25.10.2018, definitivă prin nerecurare, pronunţată de către Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017, încă în primul ciclu procesual, şi anume, în faţa instanţei de recurs, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, printr-o cerere comunicată si depusă înainte de termenul de judecată din 12.03.2020, nefiind o apărare nouă.
Pe cale de consecinţă, solicită admiterea excepţiei autorităţii de lucru judecat ridicată în cauză şi respingerea, ca nefondate, a apelurilor declarate de către apelantele-pârâte împotriva sentinţei civile nr. 764/30.04.2018, pronunţate de către Tribunalul Specializat Cluj în dosarul nr. x/2017, şi menţinerea hotărârii apelate ca legală şi temeinică, cu cheltuieli de judecată pe cale separată.
Totodată, mai arată că, potrivit prevederilor art. 430 alin. (2) din Noul C. proc. civ.:
"Autoritatea de lucru judecat priveşte dispozitivul, precum şi considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă."
Aşadar, susţine recurenta, efectul pozitiv al lucrului judecat, conform art. 431 alin. (2) C. proc. civ. reglementează manifestarea pozitivă a autorităţii de lucru judecat în sensul că nu este necesar să existe tripla identitate de părţi, obiect şi cauză, - ci este suficient ca în judecata ulterioară să fie adusă în discuţie o chestiune litigioasă care să aibă legătură cu ceea ce s-a soluţionat anterior, - aşa încât aceasta să nu poată fi contrazisă indiferent dacă această rezolvare a fost dată prin dispozitiv sau numai în considerente, - date fiind dispoziţiile art. 430 alin. (2) C. proc. civ.
Or, mai arată aceasta, din cuprinsul considerentelor deciziei civile nr. 550/2018 din 25.10.2018, reiese, fără putinţă de tăgadă, că Curtea de Apel Cluj a rezolvat chestiunea litigioasă a prescripţiei extinctive din prezenta cauză, redând, în continuare, considerentele din decizie.
În atare situaţie, solicită a se constata ca fiind stinsă prin prescripţie extinctivă ipoteca constituită în favoarea pârâtei B. S.A., prin contractul de ipotecă nr. x/24.10.2007 autentificat sub nr. x/25.10.2007 la B.N.P. Asociaţi "G., I. şi J.", având în vedere prescrierea obligaţiei principale, constând în Contractul de credit nr. x/24.10.2007.
De asemenea, în legătură cu dispoziţiile art. 501 alin. (1) din C. proc. civ., în sensul că "(1) în caz de casare, hotărârile instanţei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate sunt obligatorii pentru instanţa care judecă fondul", recurenta- reclamantă susţine următoarele:
Chiar dacă prin decizia nr. 757/23.04.2020-mai susţine aceasta, pronunţată de către înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2017, instanţa de recurs a admis recursul declarat de recurenta-pârâtă E. împotriva deciziei civile nr. 116/2019 din 05 martie 2019, pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, a casat decizia atacată şi a trimis cauza pentru o nouă judecată aceleiaşi instanţe, stabilind în sarcina instanţei de apel obligaţia de a lua în considerare aplicabilitatea în cauză a dispoziţiilor art. 405 alin. (1) teza finală C. proc. civ. 1865, în speţă, primează autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 550/2018 din 25.10.2018, definitivă prin nerecurare, pronunţată de către Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2017, prin care Curtea de Apel Cluj a rezolvat chestiunea litigioasă a prescripţiei extinctive din prezenta cauză, astfel încât, urmează a se da prioritate excepţiei autorităţii de lucru judecat.
Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, la data de 22.11.2021, sub nr. x/2017*.
III. Aplicabilitatea dispoziţiilor art. 493 din C. proc. civ., în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018
În cauză, este aplicabilă procedura de filtrare a recursului reglementată de art. 493 din C. proc. civ., deoarece procesul a început la data de 13 ianuarie 2017, deci, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 310/2018, nefiind astfel incident art. I pct. 56 din Legea nr. 310/2018, care prevede că art. 493 se abrogă, faţă de conţinutul art. 24 din C. proc. civ., conform căruia, "dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare".
IV. Procedura de filtrare a recursului
În temeiul art. 493 din C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, iar prin încheierea din 31 martie 2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus comunicarea raportului către părţi.
La termenul din 16 iunie 2022, a fost respinsă excepţia netimbrării recursului, invocată de către intimata-pârâtă S.C. C. S.R.L., şi recursul a fost admis în principiu, acordându-se termen de judecată, în şedinţă publică, la data de 20 octombrie 2022, cu citarea părţilor, în baza art. 493 alin. (7) C. proc. civ.
V. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Analizând recursul formulat, prin prisma motivelor de nelegalitate invocate, Înalta Curte apreciază că acesta este fondat, urmând a fi admis, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, prin decizia civilă nr. 458/2021 din 14 septembrie 2021, recurată în cauză, a admis excepţia nelegalei timbrări şi pe cale de consecinţă, a anulat, ca netimbrat apelul declarat de către apelanta C. S.R.L., împotriva sentinţei civile nr. 764/30.04.2018, pronunţată de Tribunalul Specializat Cluj în dosarul nr. x/2017; a admis apelul declarat de către apelanta E., în contradictoriu cu intimaţii A., B. S.A., C. S.R.L., D. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 764/30.04.2018, pronunţată de Tribunalul Specializat Cluj în dosarul nr. x/2017, pe care a schimbat-o în parte, astfel: s-a admis în parte cererea de chemare în judecată precizată formulată de reclamanta A.
în contradictoriu cu pârâta B. S.A., în nume propriu şi în calitate de societate absorbantă a pârâtei D. S.R.L., cu pârâta C. S.R.L. şi cu pârâta E. şi în consecinţă: s-au constatat stinse prin prescripţie extinctivă dreptul la acţiune în sens material pentru realizarea dreptului de creanţă născut din contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. 3243/24 octombrie 2017 şi, respectiv, dreptul de a pune în executare silită titlul executoriu reprezentat de contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. 3243/24 octombrie 2017, pentru realizarea dreptului de creanţă născut din acest contract, astfel cum această creanţă a fost individualizată prin declararea scadenţei anticipate a creditului acordat de pârâta S.C.
B. S.A., creanţă cesionată ulterior; a fost respins, ca nefondat, capătul de cerere privind constatarea ca fiind stins prin prescripţie extinctivă a dreptului de ipotecă născut din contractul de ipotecă nr. x/24.10.2007, autentificat sub nr. x/25.10.2007, de notar public G., precum şi capătul de cerere privind radierea din cartea funciară a următoarelor înscrieri, sarcini şi notări: drept de ipotecă convenţională instituit în favoarea B. S.A., interdicţie de înstrăinare şi grevare de sarcini în favoarea B. S.A., contract de cesiune de creanţă încheiat între B.
S.A., în calitate de cedent şi D. S.R.L., în calitate de cesionar, contract de cesiune de creanţe încheiat între D. S.R.L. în calitate de cedent şi C. S.R.L., în calitate de cesionar, contract de cesiune de creanţe încheiat între C. S.R.L., în calitate de cedent şi E., în calitate de cesionar, radieri privind 21 de loturi de teren, aflate în Cluj-Napoca şi înscrise în CF x, 273542, 273545, 273546, 273548, 273644, 273645, 273646, 273647, 273648, 274145, 274147, 274148, 274152, 274153, 273670, 273675, 273676, 273677, 273678, 273679; a obligat reclamanta A. la plata către pârâta C.
S.R.L. a sumei de 678,93 RON cu titlu de cheltuieli de judecată parţiale efectuate la fond; a fost obligată intimata A. la plata către apelanta E. a sumei de 7154,11 RON cu titlu de cheltuieli de judecată efectuate în apel, constând în taxa judiciară de timbru, şi, s-a respins cererea apelantei C. S.R.L. privind obligarea intimatei A. la plata cheltuielilor de judecată efectuate în apel.
Conform definiţiei cuprinse în art. 1746 din vechiul C. civ.: " Ipoteca este un drept real asupra imobilelor afectate la plata unei obligaţii."
Ipoteca este un drept real accesoriu, aceasta însoţind obligaţia pe care o are debitorul faţă de creditor, a cărui soartă o împărtăşeşte integral.
Ca şi mod de stingere a obligaţiei, ipoteca poate fi stinsă fie pe cale principală (renunţarea creditorului la ipotecă, purga, prescripţia, anularea actului constitutiv al ipotecii, rezoluţiunea dreptului de proprietate al constitutorului, pieirea imobilului sau exproprierea imobilului), fie pe cale accesorie, ca urmare a stingerii raportului de obligaţie principal.
Instanţa de apel în speţă, în rejudecare, a analizat stingerea obligaţiei pe cale principală, ca urmare a prescripţiei, apreciind că executarea contractului de ipotecă care a dat naştere unui drept real de garanţie în patrimoniul creditorului se prescrie doar în termen de 10 ani, conform art. 405 alin. (1) teza finală C. proc. civ.. de la 1865 şi, raportat la durata acestui termen, de 10 ani, care, s-a reţinut, a început să curgă la data de 23 mai 2009, a considerat că termenul de prescripţie a dreptului de ipotecă născut din contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. 3243/24.10.2007 nu era împlinit la data sesizării instanţei, 13 ianuarie 2017.
Reţinerile instanţei de apel sunt greşite, date cu nesocotirea prevederilor art. 405 alin. (1) teza I C. proc. civ. şi cu nerespectarea îndrumărilor date prin decizia de casare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017 - nr. 757/23.04.2020.
Astfel, analizând criticile recurentei-reclamante referitoare la stingerea ipotecii pe cale principală, contrar celor reţinute de instanţa de apel, Înalta Curte constată că termenul de prescripţie, în speţă, a dreptului de ipotecă rezultând din contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. 3243/24.10.2007, autentificat sub nr. x din 25 octombrie 2007 de Biroul Notarului Public "G., este reglementat de dispoziţiile art. 405 alin. (1) teza I C. proc. civ. de la 1865, astfel cum erau în vigoare la data încheierii contractului şi care prevăd că: " Dreptul de a cere executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel".
Înalta Curte apreciază că în mod greşit s-a reţinut de către instanţa de apel, în rejudecare, că, în privinţa prescripţiei dreptului de a cere executarea silită a ipotecii sunt incidente dispoziţiile art. 405 alin. (1) teza a II-a din acelaşi act normativ; şi aceasta, întrucât dispoziţiile tezei a II-a se referă la titlurile emise în materia acţiunilor reale imobiliare, şi nu orice titlu care atestă un drept real imobiliar.
Dispoziţiile art. 405 alin. (1) teza a II-a sunt lipsite de echivoc şi se referă la titlul obţinut în urma exercitării unei acţiuni civile având ca obiect valorificarea unui drept real asupra unui imobil. Fiind dispoziţii speciale, derogatorii de la norma generală statuată în art. 405 alin. (1) teza I, acestea sunt de strictă interpretare şi nu permit extinderea la alte situaţii decât cele reglementate.
Prin urmare, cum, în speţă, ipoteca a fost instituită prin contractul de ipotecă nr. x/24.10.2007, autentificat sub nr. x din 25 octombrie 2007 de Biroul Notarului Public, şi nu printr-un titlu emis într-o acţiune reală imobiliară, termenul de prescripţie a executării silite este termenul general de 3 ani, reglementat de art. 405 alin. (1) teza I C. proc. civ., şi nu termenul special de 10 ani reglementat de art. 405 alin. (1) teza a II-a din acelaşi act normativ, greşit reţinut de instanţa de apel, fiind întemeiat astfel motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocat de recurenta-reclamantă.
În acest sens s-a pronunţat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, prin Decizia nr. 13 din 6 iunie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 907/15. IX.2022, prin care s-a decis că: " 1. Regimul juridic aplicabil prescripţiei dreptului de a obţine executarea silită a ipotecii este guvernat de normele de drept substanţial în vigoare la momentul naşterii dreptului creditorului ipotecar de a obţine executarea creanţei garantate, fiind lipsită de relevanţă norma procesuală aplicabilă procedurii de executare silită.
2. Dreptul de a obţine executarea silită în temeiul contractului de ipotecă se stinge, pe cale accesorie, prin efectul prescripţiei executării silite a creanţei întemeiate pe contractul de credit, dacă aceasta din urmă începe să curgă anterior datei de 1 octombrie 2011.
3. În cazul în care prescripţia dreptului de a obţine executarea silită a creanţei garantate începe să curgă după 1 octombrie 2011 (inclusiv), executarea silită a ipotecii nu se stinge, pe cale accesorie, chiar dacă dreptul de a obţine executarea silită a creanţei principale este prescris, situaţie în care termenul de prescripţie aplicabil este de:
- 3 ani, potrivit art. 405 alin. (1) teza I din C. proc. civ. din 1865, dacă prescripţia dreptului creditorului ipotecar de a obţine executarea silită în temeiul contractului de credit a început să curgă în intervalul 1 octombrie 2011-14 februarie 2013;
- 10 ani, potrivit art. 706 alin. (1) teza a II-a din C. proc. civ., dacă prescripţia dreptului creditorului ipotecar de a obţine executarea silită în temeiul contractului de credit a început să curgă după 15 februarie 2013 (inclusiv).
Cât priveşte stingerea ipotecii pe cale accesorie, Înalta Curte reţine că, în conformitate cu dispoziţiile art. 1800 alin. (1) pct. 1 din vechiul C. civ., ipotecile se sting prin stingerea obligaţiei principale. Este real că art. 1091 C. civ. enumeră, printre modurile de stingere a obligaţiilor, şi prescripţia.
În sistemul C. civ. de la 1864, pe temeiul dispoziţiilor art. 1091 şi art. 1837, prescripţiunea liberatorie reprezenta, într-adevăr, un caz de stingere a obligaţiei şi, implicit, a dreptului subiectiv civil corelativ. Odată cu adoptarea Decretului nr. 167/1958, regimul juridic al prescripţiei extinctive a suferit o modificare substanţială, stabilindu-se că, prin prescripţie, nu se stinge însuşi dreptul subiectiv civil, ci doar dreptul (material) la acţiune prin care se valorifică dreptul subiectiv civil art. 1 alin. (1), consecinţa fiind aceea că, şi în situaţia în care obligaţia a fost executată voluntar după împlinirea termenului de prescripţie, plata este considerată justificată, iar nu o plată nedatorată (art. 20), ceea ce se admisese şi sub imperiul C. civ. de la 1864, în doctrina şi jurisprudenţa aferente acestuia, însă numai din raţiuni de echitate, căci textele de lege din vechiul C. civ. nu conţineau expres această soluţie.
În contextul în care a intervenit prescripţia dreptului de a cere executarea silită a obligaţiei principale, dreptul de ipotecă, care a fost instituit tocmai pentru garantarea executării acestei obligaţii- în speţă, a creditului bancar, nu mai poate fi pus în executare, regimul juridic al dreptului de ipotecă în reglementarea vechiul C. civ., neputând fi disociat de regimul dreptului personal de creanţă căruia îi este ataşat.
Dreptul de ipotecă conferă creditorului dreptul de a urmări bunul în mâinile oricui s-ar afla pentru satisfacerea creanţei sale. Însă, în contextul în care nu mai poate obţine executarea silită a creanţei, este evident că nu mai poate urmări silit nici bunul care avea menirea de a garanta această executare.
Odată încetate efectele contractului de ipotecă, consecinţă a imposibilităţii executării sale silite, se impunea şi radierea înscrierii acestuia în cartea funciară, în conformitate cu dispoziţiile art. 33 alin. (4) şi art. 34 pct. 3 C. proc. civ.
Faţă de cele reţinute, Înalta Curte constată că motivele de apel ale pârâtei E. au fost admise de instanţa de apel cu aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 405 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., astfel încât, este întemeiat motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., cât şi cu nerespectarea îndrumărilor date prin decizia de casare din primul ciclu procesual, instanţa de apel încălcând, astfel, în rejudecare, dispoziţiile art. 501 alin. (1) C. proc. civ.., ceea ce atrage incidenţa motivului de casare prevăzut de pct. 5 al art. 488 din acelaşi Cod.
Ca urmare, în temeiul art. 496 alin. (2) C. proc. civ.., Înalta Curte va admite recursul declarat de reclamantă, va casa decizia civilă nr. 458/2021 din 14 septembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, şi va trimite cauza spre o nouă judecată aceleiaşi instanţe, pentru luarea în considerare a aplicabilităţii în cauză a dispoziţiilor art. 405 alin. (1) teza I C. proc. civ.., de la 1865.
Înalta Curte reţine că nu se mai impune a fi analizat motivul de la pct. 1 din memoriul de recurs şi întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., faţă de motivul de recurs de la pct. 2, care a fost găsit întemeiat.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) şi (2) şi art. 497 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa decizia recurată şi va trimite cauza spre o nouă judecată aceleiaşi instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de recurenta- reclamantă A. împotriva deciziei civile nr. 458/2021 din 14 septembrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă.
Casează decizia recurată şi trimite cauza spre o nouă judecată aceleiaşi instanţe.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 octombrie 2022.