Cassation appeal annulled for failure to articulate legal errors in moral damages award under tort liability

Şedinţa publică din data de 29 septembrie 2022

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă la data de 19.12.2018 sub nr. x/2018 reclamanţii A., B., C. si D. în contradictoriu cu pârâta E., prin mandatar Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România şi intervenientul forţat F. au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâtei la plata sumelor după cum urmează: pentru partea vătămată A., 100 000 Euro, daune morale pentru vătămarea suferită ca urmare a pierderii fiicei minore G.; pentru partea vătămată B.; 50 000 Euro, daune morale pentru vătămarea suferită ca urmare a pierderii surorii minore G.; 50 000 Euro, daune morale pentru vătămarea suferită ca urmare a pierderii bunicii H.; Pentru partea vătămată D.; 150 000 Euro, daune morale pentru vătămarea suferită ca urmare a pierderii mamei H.; pentru partea vătămată C.; 50 000 Euro, daune morale pentru vătămarea suferită ca urmare a pierderii surorii minore G.; 50 000 Euro, daune morale pentru vătămarea suferită ca urmare a pierderii bunicii H..

Prin sentinţa civilă nr. 846/26.06.2020 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă în dosarul nr. x/2018 a fost admisă în parte cererea de chemare în judecată şi a fost obligată pârâta la plata către reclamanta A. a sumei de 30.000 de euro, echivalent în RON la cursul BNR de la data plăţii, cu titlu de daune morale; a fost obligată pârâta la plata către reclamantul B., prin reprezentant legal I., a sumei de 15.000 de euro, echivalent în RON la cursul BNR de la data plăţii, cu titlu de daune morale; a fost obligată pârâta la plata către reclamanta C., prin reprezentant legal A., a sumei de 20.000 de euro, echivalent în RON la cursul BNR de la data plăţii, cu titlu de daune morale; a fost obligată pârâta la plata către reclamantul D. a sumei de 20.000 de euro, echivalent în RON la cursul BNR de la data plăţii, cu titlu de daune morale; de asemenea, a fost obligată pârâta la plata către reclamanţii A. şi D. a sumei de 3.000 de RON cu titlu de cheltuieli de judecată - onorariu de avocat; a fost obligată pârâta la plata către reclamanta C. a sumei de 1.000 de RON cu titlu de cheltuieli de judecată- onorariu de avocat; a fost obligată pârâta la plata către reclamantul B. a sumei de 1.000 de RON cu titlu de cheltuieli de judecată - onorariu de avocat; a fost obligată pârâta la plata către reclamanţi, în solidar, a sumei de 632,42 de RON cu titlu de cheltuieli de judecată -transport, cheltuieli poştale.

Împotriva acestei sentinţe civile au formulat apel reclamanţii A., B. prin reprezentant legal I., C. prin reprezentant legal A. şi D., solicitând admiterea acestuia, schimbarea în parte a hotărârii apelate şi admiterea acţiunii, astfel cum a fost formulată.

De asemenea, împotriva aceleiaşi sentinţe civile a formulat apel şi pârâta E., prin Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România ca Organism de Plată a Despăgubirilor - Direcţia Fondul pentru Protecţia Victimelor Străzii, solicitând admiterea acestuia şi, pe cale de consecinţă, diminuarea sumelor acordate de Tribunalul Bucureşti până la concurenţa sumelor acordate pe cale amiabilă cu moştenitorii defunctei H..

Prin decizia civilă nr. 679 din 14 aprilie 2021 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă a respins apelul formulat de apelanta-pârâtă E., prin Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România ca Organism de Plată a Despăgubirilor - Direcţia Fondul pentru Protecţia Victimelor Străzii, împotriva sentinţei civile nr. 846/26.06.2020 pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă în dosarul nr. x/2018, în contradictoriu cu intimaţii-reclamanţi A., B., prin reprezentant legal I., C., prin reprezentant legal A. şi D. şi intimatul-intervenient forţat F., ca nefondat. A admis apelul formulat apelanţii-reclamanţi A., B., prin reprezentant legal I., C., prin reprezentant legal A., şi D. împotriva aceleiaşi sentinţe.

A schimbat în parte sentinţa civilă apelată, în sensul că:

A obligat pârâta la plata către reclamantul D. a sumei de 30.000 de euro, echivalent în Iei la cursul BNR de la data plăţii, cu titlu de despăgubiri pentru daune morale.

A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei civile apelate.

A obligat intimata-pârâtă la plata către apelantul-reclamant D. a sumei de 2.151,54 de RON, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.

Împotriva acestei decizii, recurenta-pârâtă E. prin mandatar Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România ca organism de plată a despăgubirilor- Direcţia Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii a declarat recurs, întemeiat în drept pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. susţinând încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material reglementate de art. 22 alin. (5) din Legea nr. 132/2017, care stabilesc că daunele morale se stabilesc în conformitate cu jurisprudenţa şi legislaţia din România,

În prezenta cauză, arată recurenta, jurisprudenţa o reprezintă chiar despăgubirile primite de alte persoane prejudiciate în urma aceluiaşi accident rutier.

Plecând de la rolul daunelor morale, legiuitorul a avut în vedere doar un ajutor pentru părţile prejudiciate şi nu acordarea unor sume exagerate. Orice despăgubire pentru daunele morale trebuie să aibă caracter rezonabil, just şi echitabil şi să reprezinte în realitate, o îmbogăţire iară justă cauză a patrimoniului victimelor.

Având în vedere caracterul nepatrimonial al prejudiciului moral, întinderea sa nu poate fi dovedită, iar despăgubirile pentru daunele morale nu pot reprezenta un echivalent al suferinţei celor prejudiciaţi, ci o compensaţie pentru durerea pricinuită prin vătămarea integrităţii corporale.

Valoarea despăgubirilor acordate de instanţă le deturnează pe acestea de la scopul pentru care ele au fost reglementate, respectiv acela de a compensa într-o manieră justă şi echitabilă suferinţa cauzată de vătămarea victimei şi Ie-a transformat într-o veritabilă sancţiune pentru recurentă, dar şi pentru intervenientul forţat.

Acordarea daunelor morale trebuie să fie făcută într-un cuantum adecvat, fără a suplini daunele materiale, pe criterii obiective, criterii care sunt relevate de actele normative aplicabile.

Textele de lege aplicabile în materia asigurărilor fac trimitere la legislaţia şi jurisprudenţa din România, ori potrivit dispoziţiilor constituţionale, tratatele pe care România le-a semnat şi adoptat fac parte integrantă din legislaţia românească, în acest context jurisprudenţa CJUE fiind obligatorie pentru instanţele din România.

Intimaţii-reclamanţi A., B. şi C. prin reprezentant legal I. şi D. au depus întâmpinare prin care în principal, au invocat excepţiile inadmisibilităţii şi nulităţii recursului raportat ladispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ., iar în subsidiar, au solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Prin încheierea din 26 mai 2022, constatând întrunite condiţiile prevăzute de art. 493 alin. (3) C. proc. civ., instanţa a dispus comunicarea raportului către părţile cauzei, pentru a se depune punctele de vedere asupra acestuia, astfel cum prevede art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

La termenul din 29 septembrie 2022, Înalta Curte analizând excepţia inadmisibilităţii recursului o va respinge având în vedere că, raportat la data introducerii acţiunii, respectiv 19.12.2018, era reglementată calea de atac a recursului privitor la litigiile care derivă din contractele de asigurare.

În ceea ce priveşte nulitatea recursului, sunt fondate susţinerile intimaţilor că recurenta nu a formulat critici care să poată fi circumscrise motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

Conform art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

Recursul se motivează, conform art. 487 alin. (1) C. proc. civ., prin însăşi cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs; motivele de nelegalitate sunt prevăzute limitativ în art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ., iar art. 489 alin. (1) C. proc. civ. prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (3). care se referă la motivele de ordine publică, precum şi în situaţia alin. (2), în care criticile dezvoltate nu sunt susceptibile de încadrare în dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea motivului de recurs prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici privind judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, raportat la motivul de nelegalitate invocat.

Înalta Curte constată că recurenta-pârâtă E., prin mandatar Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România, ca organism de plată a despăgubirilor-Direcţia Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii a invocat în drept, în susţinerea recursului său dispoziţiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., iar din expunerea argumentelor evocate rezultă cu evidenţă că s-au readus în discuţie aspecte care vizează nemulţumirea pârâtei cu privire la cuantumul daunelor morale acordate, aceasta criticând soluţia judecătorilor de fond cu privire la stabilirea întinderii despăgubirii şi solicită diminuarea sumei acordată cu titlu de daune morale.

Aşadar, în motivarea recursului, recurenta-pârâtă s-a rezumat strict la a-şi exprima nemulţumirea cu privire la admiterea în parte a acţiunii, în ceea ce priveşte capătul de cerere privind acordarea daunelor morale, fără însă, a arăta, în concret, în ce constă nelegalitatea hotărârii atacate, prin raportare la soluţia pronunţată în apel şi la argumentele folosite de instanţă în fundamentarea acesteia.

Recurenta a criticat decizia atacată susţinând că a fost dată cu aplicarea greşită a legii, cu trimitere la prevederile art. 22 alin. (5) din Legea nr. 132/2017.

Din acest punct de vedere se arată că daunele morale au fost acordate peste nivelul mediei stabilită la nivel de jurisprudenţa, despăgubirea acordată fiind disproporţionată. Apreciază că dispoziţiile pretins a fi încălcate stabilesc în mod clar criteriile de evaluare a despăgubirii.

Prin urmare, se constată că principala critică a recurentei-pârâte vizează cuantumul daunelor morale acordate de către instanţa de fond, critică care nu poate fi examinată prin prisma motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

Simpla prezentare a motivelor de netemeinicie de către recurenta-pârâtă, reiterarea unor situaţii de fapt, trimiterile la doctrina şi jurisprudenţa în materie, fac imposibilă exercitarea controlului de legalitate de către instanţa de recurs.

Faţă de faptul că nu constituie motiv de recurs orice nemulţumire a părţii cu privire la soluţia pronunţată, instanţa de recurs poate examina numai acele critici privitoare la decizia atacată care pot fi încadrate în prevederile art. 488 C. proc. civ.

În cuprinsul cererii de recurs dedusă judecăţii nu pot fi identificate critici la adresa încheierii atacate şi nici nu se arată în ce constă nelegalitatea acesteia, prin raportare la soluţia atacată şi la argumentele arătate de instanţă în fundamentarea acesteia.

În consecinţă, în temeiul art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. Înalta Curte va anula recursul declarat de recurenta-pârâtă E., prin mandatar Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România ca organism de plată a despăgubirilor - Direcţia Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii împotriva deciziei civile nr. 679 din 14 aprilie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în contradictoriu cu intimaţii-reclamanţi A., B. prin leprezentant legal I., C. prin reprezentant legal A. şi D. şi intimatul-intervenient forţat F..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia inadmisibilităţii recursului.

Anulează recursul declarat de recurenta-pârâtă E., prin mandatar BIROUL ASIGURĂTORILOR DE AUTOVEHICULE DIN ROMÂNIA ca organism de plată a despăgubirilor - DIRECŢIA FONDUL DE PROTECŢIE A VICTIMELOR STRĂZII împotriva deciziei civile nr. 679 din 14 aprilie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în contradictoriu cu intimaţii-reclamanţi A., B. prin reprezentant legal I., C. prin reprezentant legal A. şi D. şi intimatul-intervenient forţat F..

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 septembrie 2022.