Inadmissibility of appeal against review decision in insurance litigation under statutory exclusion of recourse
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the appeal against the appellate court's decision upholding the dismissal of a civil review request, leaving the prior appellate decision final. The dispute originated from a first-instance judgment in a mandatory civil liability insurance claim awarding moral and material damages, which was subsequently modified by an appellate court; the plaintiff then sought to revoke the appellate decision via a review action, alleging the court awarded more than requested, but the appellate court rejected the review as unfounded. The decisive legal basis is Article 483(2) of the Code of Civil Procedure, which excludes recourse from decisions in insurance matters, rendering appellate judgments in such cases final; consequently, under Article 513(5) of the Code of Civil Procedure, the judgment rendered on the review action is also final and not subject to appeal.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ, art. 513 alin. (3) din C. proc. civ, art. 13 C. proc. civ, art. 14 alin. (6) C. proc. civ, art. 6 C. proc. civ, art. 248 C. proc. civ; Inadmissibility of appeal against review decision in insurance litigation under statutory exclusion of recourse: The dispute originated from a first-instance judgment in a mandatory civil liability insurance claim awarding moral and material damages, which was subsequently modified by an appellate court; the plaintiff then sought to revoke the appellate decision via a review action, alleging the court awarded more than requested, but the appellate court rejected the review as unfounded. The decisive legal basis is Article 483(2) of the Code of Civil Procedure, which excludes recourse from decisions in insurance matters, rendering appellate judgments in such cases final; consequently, under Article 513(5) of the Code of Civil Procedure, the judgment rendered on the review action is also final and not subject to appeal.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis explicitly cited in the dispositive to reject the appeal as inadmissible.
Full text
Şedinţa publică din data de 21 septembrie 2022
Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov la data de 18.09.2019, sub numărul x/2019, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâta S.C. B. S.A. şi pe intervenientul forţat C., solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 300.000 euro cu titlu de daune morale si la plata sumei de 5000 euro cu titlu de despăgubiri patrimoniale, precum şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentinţa 2081/05.08.2020, Tribunalul Ilfov a admis în parte cererea de chemare în judecată, a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 13.740,02 RON, reprezentând daune materiale, suma de 150.000 euro, reprezentând daune morale, precum şi dobânda legală penalizatoare aferentă, calculată conform art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011, de la data scadenţei, 03.10.2018, până la data achitării efective a debitului principal; a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 3000 de RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel ambele părţi.
Prin decizia civilă nr. 1933/A/09 noiembrie 2021 pronunţată de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, în dosarul nr. x/2019, a fost respins ca nefondat apelul formulat de apelanta-reclamantă A. şi a fost admis apelul formulat de apelanta-pârâtă. A fost schimbată în parte sentinţa apelată în sensul obligării pârâtei la plata daunelor morale în cuantum de 30.000 de euro, la cursul valutar BNR de la data plăţii.
Împotriva acestei soluţii a formulat cale extraordinară de atac A., care a arătat că înţelege să invoce motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 1 teza a III-a din C. proc. civ. respectiv, "s-a dat mai mult decât s-a cerut".
Prin decizia civilă nr. 193 din 4 februarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă s-a respins cererea de revizuire formulată de revizuenta-reclamantă A., în contradictoriu cu intimata-pârâtă B. S.A. şi intimatul-intervenient C., împotriva deciziei civile nr. 1933/09.11.2021, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, în dosarul nr. x/2019, ca nefondată.
A. a declarat recurs împotriva deciziei civile nr. 193 din 4 februarie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, invocând motivul de nelegalitate prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
Recurenta-revizuentă a susţinut că, în condiţiile în care în procedura revizuirii, aşa cum prevede art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., concluziile părţilor şi concluziile revizuentei au vizat doar admisibilitatea cererii prin prisma motivului de revizuire invocat, analizarea fondului şi respingerea cererii de revizuire ca nefondată încalcă vădit principiile fundamentale, respectiv dreptul la apărare, reglementat prin art. 13 C. proc. civ. contradictorialitatea, reglementat prin art. 14 alin. (6) C. proc. civ. şi dreptul la un proces echitabil, reglementat prin art. 6 C. proc. civ.
Deşi instanţa de apel a respins expres ambele motive de apel, motivând temeinic această respingere, totuşi a admis apelul formulat. A arătat că soluţia este una vădit nelegală, instanţa şi-a depăşit limitele învestirii, reapreciind probatoriul administrat (desi acest lucru nu a fost solicitat de partea căreia i-a fost admisă calea de atac) şi a soluţionat apelul în baza unor criterii subiective, părtinitoare şi chiar discriminatorii.
În consecinţă, recurenta-revizuentă a solicitat admiterea recursului, casarea în totalitate a deciziei recurate şi admiterea cererii de revizuire ca fiind admisibilă.
Intimata nu a depus întâmpinare.
Înalta Curte, făcând aplicarea dispoziţiilor art. 494, raportat la art. 482 şi la art. 248 C. proc. civ., a luat în examinare cu prioritate excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată din oficiu, pe care o apreciază ca întemeiată pentru următoarele considerente:
Recursul vizează decizia civilă nr. 193 din 4 februarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, prin care s-a respins ca nefondată cererea de revizuire formulată de revizuenta-reclamantă A., împotriva deciziei civile nr. 1933/09.11.2021 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimata-pârâtă B. S.A. şi intimatul-intervenient C..
Se reţine că, prin decizia civilă nr. 1933/A/09 noiembrie 2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, a soluţionat, cu caracter definitiv, acţiunea în pretenţii promovată de reclamanta A., fiind dedus judecăţii un litigiu în materia asigurării obligatorii de răspundere civilă.
Dispoziţiile art. 513 alin. (5) C. proc. civ. prevăd că hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită.
În conformitate cu dispoziţiile art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j3), în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunţate în materia protecţiei consumatorilor, a asigurărilor, precum şi în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului."
Textul de lege anterior evocat cuprinde litigiile în care este suprimat dreptul la recurs, după criteriul materiei în care a fost pronunţată hotărârea instanţei de apel.
Aşadar, hotărârile pronunţate într-un litigiu având ca obiect pretenţii izvorâte dintr-un contract de asigurare sunt supuse numai apelului, motiv pentru care pentru acţiunile introduse după intrarea în vigoare a noului C. proc. civ., cum este acţiunea în speţă, hotărârea curţii de apel este definitivă.
Fiind o hotărâre definitivă de la data pronunţării, rezultă că decizia civilă nr. 1933/A/09 noiembrie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2019 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs astfel încât, potrivit dispoziţiilor art. 513 alin. (5) C. proc. civ., nici decizia pronunţată în revizuire nu poate fi atacată cu recurs, fiind definitivă, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ.
Potrivit principiului legalităţii căii de atac, prevăzut de art. 457 C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.
Pentru aceste motive, în temeiul art. 496 alin. (1) raportat la art. 499 teza a II-a C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-revizuentă A. împotriva deciziei civile nr. 193 din 4 februarie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-revizuentă A. împotriva deciziei civile nr. 193 din 4 februarie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 septembrie 2022.