Recourse inadmissible as civil Code limits challenge to assembly resolutions exclusively to appeal

Şedinţa publică din data de 21 septembrie 2022

Prin cererea înregistrată la data de 25.10.2019 sub nr. x/2019 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă, reclamanţii A., B., C., D., E., F. şi G., în contradictoriu cu intimata H. şi I., au solicitat instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să dispună anularea actului administrativ emanat în urma şedinţei Adunării Generale Ordinare şi Extraordinare din 10.10.2019, precum şi a şedinţei Adunării Generale Ordinare din 10.10.2019, ca netemeinic şi nelegal.

Prin sentinţa civilă nr. 517/09.06.2020 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă a fost respinsă cererea de chemare in judecată formulată de reclamanţii D., F., B., E., A., G. şi C. în contradictoriu cu pârâţii H. şi I., ca neîntemeiată. Au fost obligaţi reclamanţii la plata către societatea parata a sumei de 2500 RON cu titlu de cheltuieli de judecată - onorariu avocaţial.

Împotriva acestei sentinţe au formulat apel D., F., B., E., A., G. şi C., solicitând admiterea apelului şi anularea HGOA din data de 10.10.2019.

Prin decizia civilă nr. 2035 din 19 noiembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, a fost respins apelul declarat de D., F., B., E., A., G. şi C., în contradictoriu cu H. şi I., ca nefondat.

Împotriva acestei decizii, D., F., B., E., A., G. şi C. au formulat recurs, solicitând admiterea căii de atac formulate.

Intimata a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii recursului pentru lipsa motivelor de nelegalitate şi, în subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Având în vedere că în şedinţa publică din 21 septembrie 2022 s-a invocat din oficiu excepţia inadmisibilităţii recursului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, potrivit art. 494 coroborat cu art. 248 alin. (2) C. proc. civ., o va examina cu prioritate faţă de efectul pe care îl produce.

Recursul declarat în cauză are ca obiect decizia nr. 2035 din 19 noiembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă prin care a fost respins ca nefondat apelul declarat de D., F., B., E., A., G. şi C..

Înalta Curte reţine că decizia civilă nr. 2035 din 19 noiembrie 2021, pronunată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, este o hotărâre pronunţată în apel, în cadrul unui litigiu având ca obiect acţiune în anulare a hotărârii AGA, fiind astfel o hotărâre definitivă.

Potrivit dispoziţiilor art. 95 alin. (8) din Legea nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, hotărârile adunărilor generale şi deciziile comitetului director contrare legii, actului constitutiv şi statutului pot fi atacate în justiţie. Art. 216 alin. (3) C. civ. statuează că "cererea de anulare se soluţionează în camera de consiliu de către instanţa competentă în circumscripţia căreia persoana juridică îşi are sediul, în contradictoriu cu persoana juridică în cauză, reprezentată prin administratori. Hotărârea instanţei este supusă numai apelului", iar potrivit art. 216 alin. (7) C. civ., prevederile prezentului articol se aplică în măsura în care prin legi speciale nu se dispune altfel.

Ca urmare, decizia împotriva căreia s-a exercitat calea extraordinară de atac de retractare, respectiv decizia civilă nr. 2035 din 19 noiembrie 2021, nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.

Unul dintre principiile fundamentale care guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac şi presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, de alte mijloace procedurale în afară de cele prevăzute de lege.

Principiul enunţat este consacrat în art. 129 din Constituţia României, iar în C. proc. civ., adoptat prin Legea nr. 134/2010, în art. 457.

Potrivit art. 457 alin. (1) din C. proc. civ. "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei".

Instanţa nu are posibilitatea de a considera ca admisibilă orice cale de atac promovată, chiar dacă hotărârea atacată ar fi considerată de părţi netemeinică sau nelegală, ci are obligaţia de a analiza căile de atac în limitele şi cu respectarea condiţiilor impuse de lege în respectarea principiului preeminenţei dreptului, recunoscut în preambulul Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale şi, implicit, a principiului securităţii raporturilor juridice, conform căruia o hotărâre definitivă nu mai poate forma obiectul controlului de legalitate, în afara căilor extraordinare de atac expres şi limitativ stabilite de lege.

În consecinţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, văzând dispoziţiile art. 496 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenţii-reclamanţi A., B., C., D., E., F. şi G. împotriva deciziei nr. 2035 din 19 noiembrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenţii-reclamanţi A., B., C., D., E., F. şi G. împotriva deciziei nr. 2035 din 19 noiembrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 septembrie 2022.