Health insurance fund's claim for RON 361,299.35 in contractual damages rejected; appeal dismissed as unfounded, upholding ruling that first contractual finding only warrants written warning.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the claimant health insurance fund's appeal as unfounded, thereby upholding the appellate court's decision that rejected the claim against the hospital and leaving that ruling in force; the claimant had sought recovery of RON 361,299.35 (principal plus interest/penalties) for alleged breach of a hospital medical services supply contract after a control report found a doctor had issued electronic prescriptions without the required extended electronic signature. The decisive legal basis was contractual interpretation of Article 8(3) of the parties' agreement, which sets escalating sanctions: a written warning at first finding, a 1% reduction of the monthly contract value only at a second finding, and 3% at a third or subsequent finding; because the single control report (for April–August 2019) represented only the first finding, the court held that no contractual damages could be imposed, as the warning and the financial sanction cannot be applied simultaneously based on one finding, and therefore no recoverable prejudice existed under the doctrine of contractual civil liability.
Legislator headnote
AI generatedart. 731 din Legea nr. 500/2002, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ; Health insurance fund's claim for RON 361,299.35 in contractual damages rejected; appeal dismissed as unfounded, upholding ruling that first contractual finding only warrants written warning: Din perspectiva aspectelor critice expuse, subsumabile motivului înscris în art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a apreciat că se impune, admiterea recursului, casarea deciziei de apel cu consecinţa admiterii cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 5 mai 2022
asupra recursului de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă la 27 mai 2020, sub nr. x/2020, reclamanta Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Spitalul Clinic Colentina ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea acestuia la plata sumei de 361.299,35 RON, compusă din: 354.547,06 RON (96.176,69 RON şi 258.370,37 RON) reprezentând debit principal şi 6.752,29 RON reprezentând accesorii (dobânzi şi penalităţi) calculate până la data raportului de control (document emis de Direcţia Control din cadrul CASMB, în baza căruia s-a stabilit debitul de mai sus), accesorii care urmează să fie calculate până la data plăţii integrale a sumei reprezentând prejudiciul adus instituţiei reclamante, accesorii calculate conform dispoziţiilor art. 731 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice.
2. Hotărârea pronunţată în primă instanţă de tribunal
Prin sentinţa civilă nr. 2069 din 18 decembrie 2020, Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă a admis acţiunea şi a obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 361.299,35 RON, compusă din suma de 354.547,06 RON debit principal şi 6.752,29 RON accesorii, cu plata în continuare a dobânzilor şi penalităţilor de întârziere până la plata integrală a sumelor datorate.
Împotriva acestei hotărâri a exercitat apel pârâtul Spitalul Clinic Colentina.
3. Hotărârea pronunţată în apel de curtea de apel
Prin decizia civilă nr. 1691A din 26 noiembrie 2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a admis apelul, a schimbat în tot hotărârea apelată în sensul că a respins cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată.
4. Calea de atac formulată în cauză
Hotărârea de apel a fost atacată pe calea recursului de către reclamanta Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti.
Aceasta a susţinut că instanţa de apel a făcut o aplicare greşită a normelor de drept material, întrucât a reţinut fără temei că nu pot fi aplicate două sancţiuni prin acelaşi raport de control.
Chiar dacă sancţiunile contractuale sunt prevăzute gradual, acestea se aplică în funcţie de gravitatea abaterii.
A apreciat recurenta că este grav a fi folosită semnătura electronică a unui medic care nu a evaluat pacientul şi nu i-a făcut recomandări în contextul emiterii a 23 de prescripţii medicale. Medicul A. a utilizat semnătura electronică a altui medic pentru serviciile furnizate, fapt care contravine prevederilor legale. Situaţia a fost remediată ulterior, intimatul pârât realizând demersuri pentru ca fiecare medic să utilizeze propria semnătură electronică, însă nu poate fi exonerat de răspundere.
A solicitat recurenta a se observa că serviciile medicale raportate, validate şi decontate în perioada aprilie- august 2019 de intimatul pârât au fost efectuate cu încălcarea dispoziţiilor prevăzute în contractul de furnizare servicii medicale spitaliceşti încheiat cu CASMB.
Din perspectiva aspectelor critice expuse, subsumabile motivului înscris în art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a apreciat că se impune, admiterea recursului, casarea deciziei de apel cu consecinţa admiterii cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată.
5. Apărările formulate în cauză
Intimatul Spitalul Clinic Colentina a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
6. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 1 februarie 2022, fiind repartizată aleatoriu Completului nr. 8.
Prin rezoluţia din 16 martie 2022, a fost fixat termen de judecată la 5 mai 2022, în şedinţă publică.
La acest termen de judecată, instanţa a reţinut cauza în pronunţare asupra recursului formulat.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate, precum şi prin raportare la actele şi lucrările dosarului şi la dispoziţiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce urmează a fi expuse.
În litigiul de faţă, reclamanta a solicitat angajarea răspunderii contractuale a pârâtului pentru suma de 361.299,35 RON, compusă din debit principal şi accesorii, pentru perioada 01.04.2019 - 31.08.2019, sumă evidenţiată în raportul de control nr. x/04.10.2019. Prin actul respectiv s-a constatat eliberarea de către medicul A., angajat în cadrul instituţiei pârâte, a mai multor prescripţii medicale electronice online pentru perioada aprilie- august 2019, fără a deţine semnătura electronica extinsă şi certificat digital, acesta din urmă fiind înregistrat abia la 11 septembrie 2019.
Prima instanţă a admis acţiunea şi a constatat că pârâtul a nesocotit obligaţiile contractuale inserate în art. 6 lit. c) şi y) din contractul încheiat între părţi, urmând a-l obliga la un prejudiciu cuantificat potrivit prevederilor art. 8 alin. (3) din acelaşi contract.
Instanţa de apel, în efectuarea controlului judiciar a celor dispuse prin sentinţa tribunalului, a respins acţiunea, statuând că prin acelaşi raport de control nu pot fi realizate două constatări şi aplicate două sancţiuni distincte.
Ambele instanţe au ajuns la o concluzie corectă, că a operat o încălcare a obligaţiilor derivând din contractul de furnizare de servicii medicale spitaliceşti nr. U0007/2018, prevăzute la art. 6 lit. c) şi y) "În relaţiile cu casele de asigurări de sănătate, furnizorii de servicii medicale spitaliceşti au următoarele obligaţii: să folosească on-line sistemul naţional al cardului de asigurări sociale de sănătate din platforma informatică a asigurărilor de sănătate (….). Serviciile medicale din pachetul de bază acordate în alte condiţii decât cele menţionate anterior nu se decontează furnizorilor de către casele de asigurări de sănătate; să utilizeze prescripţia medicală electronică on line (...) cu respectarea tuturor prevederilor legale în vigoare; asumarea prescripţiei electronice de către medicii prescriptori se face prin semnătură electronică extinsă/calificată potrivit legislaţiei naţionale/europene în vigoare privind serviciile de încredere.’’
Nerespectarea acestor dispoziţii instituie aplicarea unor sancţiuni în sarcina unităţii spitaliceşti, prevăzute de art. 8 alin. (3) din acelaşi contract: a) la prima constatare, avertisment scris; b) la a doua constatare se diminuează cu 1% valoarea lunară de contract, pentru luna în care s-a produs această situaţie; c) la a treia constatare şi la următoarele constatări după aceasta, se diminuează cu 3% valoarea lunară de contract, pentru luna în care s-a produs această situaţie.’’
Prin critica formulată în recurs, recurenta supune verificării modalitatea în care instanţa de apel a dat eficienţă acestei norme, considerând că se impune examinarea clauzei inserate în convenţia părţilor referitoare la evaluarea prejudiciului în ipoteza încălcării obligaţiilor imputate părţii şi, în consecinţă, pârâtul să fie obligat la restituirea sumelor determinate prin actul de control.
Interpretarea dată de Curtea de Apel este corectă. Astfel, a constatat că prevederile art. 8 alin. (3) din contract reglementează expres că angajarea răspunderii patrimoniale nu poate fi antrenată la prima încălcare a obligaţiilor contractuale, ci doar la a doua, în condiţiile în care se prevede că la prima constatare se aplică avertisment scris (lit. a) din normă), iar la a doua constatare se diminuează cu 1% valoarea de contract lunară pentru luna în care s-a produs această situaţie.
Ca atare, prin raportul de control emis în 2019 nu pot fi efectuate două constatări şi aplicate două sancţiuni distincte. După cum întemeiat a reliefat şi Curtea, prima constatare a avut loc prin întocmirea raportului de constatare, iar ulterior acestui moment încălcarea a fost remediată prin efectuarea de demersuri ca fiecare medic să utilizeze propria semnătură, aspect confirmat şi de recurentă prin declaraţia de recurs. Prin urmare, efectuarea unei singure acţiuni de control operativ desfăşurată în intervalul 4.09.2019-19.09.2019 pentru perioada evaluată aprilie- august 2019, încheiată fiind printr-un singur raport de control, este în măsură să justifice numai aplicarea sancţiunii avertismentului scris. Doar la a doua constatare, printr-un alt raport de control, aşa cum dispune conţinutul clauzei contractuale, se poate institui angajarea răspunderii patrimoniale a intimatului pârât în vederea recuperării unui prejudiciu de natura celui solicitat în speţă.
Faţă de argumentele prezentate s-a reţinut, în mod legal, prin decizia atacată că încălcarea de către intimatul Spitalul Clinic Colentina a obligaţiilor contractuale în decursul mai multor perioade şi notată în raportul de control din 04.10.2019 nu atrage aplicarea mai multor sancţiuni, dintre care şi cea vizând plata despăgubirilor cuantificate în temeiul art. 8 alin. (3) lit. b) din contract.
Este adevărat că sancţiunile contractuale sunt prevăzute în mod gradual, cum admite recurenta, însă avertismentul şi diminuarea valorii lunare de contract nu pot fi aplicate în mod simultan prin acelaşi raport de control, în cadrul unui singur control având la bază o singură constatare.
Înalta Curte urmează a valida raţionamentul instanţei de apel în privinţa constatării neîndeplinirii condiţiei prejudiciului din configuraţia răspunderii civile contractuale şi, în consecinţă, va respinge ca nefondat recursul, nefiind întrunite cerinţele motivului de recurs configurat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti împotriva deciziei civile nr. 1691 din 26 noiembrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 mai 2022.