Inability to award litigation costs on cassation when the case is remanded for retrial due to undetermined procedural fault

Şedinţa publică din data de 8 decembrie 2022

asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Decizia la care se referă cererea de completare

Prin decizia nr. 878 din 14 aprilie 2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2016 a respins, ca nefondat, recursul declarat de pârâţii Municipiul Caransebeş prin Primar, Consiliul Local al Municipiului Caransebeş şi Primarul Municipiului Caransebeş împotriva deciziei civile nr. 254 din 22 decembrie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă. A admis recursul declarat de reclamanta A. împotriva aceleiaşi decizii, a casat, în parte, decizia atacată şi a trimis cauza spre rejudecare numai în ceea ce priveşte excepţia de nelegalitate a Hotărârii H.C.L. Caransebeş nr. 119/27.04.2012, aceleiaşi curţi de apel. A păstrat celelalte dispoziţii ale deciziei atacate.

2. Cererea de completare

Reclamanta A. a formulat cerere de completare a deciziei nr. 878/2022, în temeiul dispoziţiilor art. 444 C. proc. civ., solicitând instanţei să se pronunţe asupra capătului de cerere privind obligarea recurenţilor pârâţi Municipiul Caransebeş prin Primar, Consiliul Local al Municipiului Caransebeş şi Primarul Municipiului Caransebeş la plata cheltuielilor de judecată în recurs.

În motivare, a arătat că la termenul de judecată din 14 aprilie 2022, la care s-a dezbătut fondul cauzei, a solicitat plata cheltuielilor de judecată de la pârâţi, conform dovezilor de plată ce atestă achitarea unui onorariu de avocat în cuantum total de 10.000 RON (suma de 2.500 RON achitată către avocat B. şi suma de 7.500 RON achitată către avocat C.).

Prin decizia pronunţată, Înalta Curte a respins recursul promovat de recurenţii pârâţi, dar a admis şi recursul promovat de A., fără însă a se pronunţa cu privire la solicitarea de acordare a cheltuielilor de judecată.

În considerarea acestor motive, petenta a solicitat admiterea cererii de completare în sensul acordării cheltuielilor de judecată.

3. Apărările formulate în cauză

Intimaţii Municipiul Caransebeş prin Primar, Consiliul Local al Municipiului Caransebeş şi Primarul Municipiului Caransebeş au depus întâmpinare, solicitând respingerea cererii de completare, ca neîntemeiată. Au argumentat că nu se justifică completarea deciziei, deoarece soluţia dispusă de instanţă a fost de casare, cu trimiterea cauzei spre rejudecare, situaţie în care nu se pot acorda cheltuieli de judecată, culpa procesuală nefiind stabilită în mod definitiv în litigiul dedus judecăţii.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând cererea de completare formulată de petenta A., Înalta Curte o va respinge, pentru considerentele ce succed:

Potrivit art. 444 alin. (1) C. proc. civ. "Dacă prin hotărârea dată instanţa a omis să se pronunţe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în acelaşi termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reţinere, în termen de 15 zile de la pronunţare.’’

Din interpretarea textului rezultă că cererea de completare a unei hotărâri judecătoreşti este admisibilă exclusiv atunci când instanţa a omis să se pronunţe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale.

În speţă, petenta a solicitat completarea deciziei nr. 878 din 14 aprilie 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, prin acordarea cheltuielilor de judecată pretinse în etapa procesuală a recursului, reprezentate de onorariu de avocat astfel cum rezultă din dovezile de plată ataşate la dosar.

Înalta Curte notează că prin această hotărâre s-a respins, ca nefondat, recursul declarat de pârâţii Municipiul Caransebeş prin Primar, Consiliul Local al Municipiului Caransebeş şi Primarul Municipiului Caransebeş împotriva deciziei civile nr. 254 din 22 decembrie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, s-a admis recursul declarat de reclamanta A. împotriva aceleiaşi decizii, s-a casat, în parte, decizia atacată şi s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi curţi de apel numai în ceea ce priveşte excepţia de nelegalitate a Hotărârii H.C.L. Caransebeş nr. 119/27.04.2012, cu păstrarea celorlalte dispoziţii ale deciziei atacate.

Reţinând că soluţia care s-a impus a fost aceea de casare cu trimitere spre rejudecare a cauzei în ce priveşte recursul reclamantei, în limitele indicate, instanţa apreciază că la acest moment procesual nu poate dispune asupra cheltuielilor de judecată pretinse de aceasta în recurs, întrucât nu s-a stabilit în mod definitiv culpa procesuală în litigiul dedus judecăţii, deci nu s-a tranşat asupra aspectului privind "partea care a pierdut procesul’’ în sensul art. 453 alin. (1) C. proc. civ. Astfel, este de principiu, că în caz de casare cu trimitere spre rejudecare, cheltuielile de judecată urmează a fi evaluate de instanţa de rejudecare în ansamblul cheltuielilor judiciare ale cauzei în raport de soluţia pronunţată.

Faţă de cele ce preced, se va respinge cererea petentei, nefiind întrunite cerinţele pentru completarea hotărârii cu cheltuielile de judecată în coordonatele fixate de dispoziţiile art. 444 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea formulată de petenta A. privind completarea dispozitivului deciziei nr. 878 din 14 aprilie 2022 a Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 8 decembrie 2022.