Use of appeal to complete judicial decision instead of mandatory completion procedure

Şedinţa publică din data de 17 noiembrie 2022

asupra recursului de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la 25 septembrie 2017 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă, sub nr. x/2017, reclamantul Statul Român, reprezentat legal prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscala, prin mandatar Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti - Administraţia Sector 1 a Finanţelor Publice a chemat în judecată pe pârâtul A., solicitând să se dispună obligarea pârâtului la repararea integrală a prejudiciului produs bugetului de stat în cuantum de 335.605 RON, la care se vor adăuga obligaţii fiscale accesorii de la data când obligaţia a devenit scadentă şi până în ziua efectuării plăţii inclusiv.

2. Sentinţa pronunţată de prima instanţă

Prin sentinţa civilă nr. 1889/26.09.2018, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2017, a fost respinsă acţiunea formulată de reclamantul Statul Român prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin mandatar Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti - Administraţia Sector 1 a Finanţelor Publice, în contradictoriu cu pârâtul A., ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul Statul Român prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

3. Decizia pronunţată de instanţa de apel

Prin decizia civilă nr. 916A din 9 iunie 2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a admis apelul declarat de reclamantul Statul Român, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin mandatar Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti, împotriva sentinţei civile nr. 1889/26.09.2018, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2017.

A schimbat în tot sentinţa apelată, în sensul că a admis acţiunea şi a obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 335.605 RON, debit final restant.

4. Recursul exercitat în cauză

Împotriva deciziei civile nr. 961A din 9 iunie 2021 a formulat recurs reclamantul Statul Român prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală., întemeiat pe ipoteza prevăzută de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., susţinând, în esenţă, că instanţa de apel nu s-a pronunţat şi asupra capătului de cerere de acordare a obligaţiilor fiscale accesorii de la data când obligaţia a devenit scadentă si până in ziua efectuării plătii inclusiv, solicitat prin cererea de apel.

Recurentul a arătat că, prin cererea de apel, a solicitat şi acordarea accesoriilor de când obligaţia a devenit scadentă şi până la data plăţii efective a recuperării prejudiciului şi nu doar până la data de 01.07.2017, pentru care a fost calculata suma totală de 335.605 RON.

Astfel, în conformitate cu principiul "accesorium sequitur principale", se calculează accesorii pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare a termenului de scadenţă şi până la achitarea integrală a sumei datorate.

Prin urmare, critica din apel în sensul obligării intimatului şi la plata accesoriilor până la data când suma va fi integral achitată, nu a fost analizată de instanţa de apel, astfel că nu a fost respectat în totalitate principiul "tantum devolutum, quantum apelatum", instanţa de apel fiind obligată să soluţioneze toate motivele de apel cu care a fost investită şi să acorde ce s-a solicitat prin cererea de apel.

În concluzie, a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei recurate şi obligarea intimatului-pârât şi la plata obligaţiilor fiscale accesorii, ce se vor calcula, potrivit legislaţiei fiscale in vigoare de la momentul producerii prejudiciului până la data când suma va fi integral achitată.

5. Procedura de filtru

Raportul şi suplimentul la acesta, întocmite în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., au fost analizate în completul filtru şi au fost comunicate părţilor, care nu au depus puncte de vedere la raport şi la suplimentul la raport.

6. Apărările formulate în recurs

Nu a fost formulată întâmpinare.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând recursul în raport de excepţia de inadmisibilitate, semnalată şi prin suplimentul la raportul de admisibilitate în principiu a recursului, excepţie a cărei analiză este prioritară, conform dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 444 alin. (1) C. proc. civ., completarea unei hotărâri judecătoreşti se poate solicita atunci când instanţa a omis să se pronunţe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale.

Rezultă cu claritate că legea îngăduie completarea hotărârii exclusiv atunci când instanţa, deşi avea obligaţia să se pronunţe asupra unei cereri cu care se afla învestită, a omis să o soluţioneze.

S-ar putea afla într-o asemenea situaţie prima instanţă, dar chiar şi instanţa de apel ori cea de recurs atunci când acestea, urmare a admiterii căii de atac, anulării, schimbării sau, după caz, casării hotărâri atacate, sunt chemate să (re)judece fondul cauzei.

Pe de altă parte, conform art. 445 C. proc. civ., "Îndreptarea, lămurirea, înlăturarea dispoziţiilor contradictorii ori completarea hotărârii nu poate fi cerută pe calea apelului sau recursului, ci numai în condiţiile art. 442-444."

Textul instituie obligativitatea procedurii de îndreptare, lămurire, înlăturare a dispoziţiilor contradictorii ori de completare a hotărârii în condiţiile prevăzute de art. 442-444 C. proc. civ., astfel că părţile nu vor putea face uz, pentru aceste motive, de calea de atac a apelului sau a recursului.

Or, prin cererea de recurs, reclamantul a criticat această decizie sub motivul că instanţa de apel nu s-ar fi pronunţat şi asupra capătului de cerere de acordare a obligaţiilor fiscale accesorii, de la data când obligaţia a devenit scadentă si până in ziua efectuării plătii inclusiv, solicitat prin cererea de chemare în judecată şi criticat prin apel.

În speţă, apelul reclamantului a fost admis cu consecinţa schimbării în tot a sentinţei şi, rejudecând cauza pe fond, instanţa de apel a dispus admiterea acţiunii reclamantului, astfel că instanţa de apel ar fi fost ţinută să se pronunţe asupra capetelor de cerere deduse judecăţii, rămânând însă ca eventuala omisiune de a se pronunţa asupra unor pretenţii să poată fi invocată în cadrul unei cereri de completare întemeiate pe dispoziţiile art. 444 alin. (1) C. proc. civ.

Prin urmare, nepronunţarea instanţei de apel asupra unui capăt de cerere accesoriu, în cadrul rejudecării cauzei pe fond, formează obiectul cererii de completare a hotărârii reglementată de art. 444 C. proc. civ., iar art. 445 din acelaşi cod instituie obligativitatea acestei proceduri, completarea hotărârii neputând fi cerută pe calea recursului.

Faţă de cele menţionate, având în vedere că prin intermediul recursului se urmăreşte completarea hotărârii, dispoziţiile art. 445 C. proc. civ. impun respingerea ca inadmisibilă a căii de atac promovate.

Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie stabilind că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul exercitat în cauză, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul Statul Român, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti împotriva deciziei civile nr. 916A din 9 iunie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 noiembrie 2022.