Competence for divorce proceedings where last common residence was in the forum and plaintiff still resided there despite temporary foreign work

Şedinţa publică din data de 17 noiembrie 2022

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la 14.06.2021 cu nr. x/2021, pe rolul Judecătoriei Balş, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta B., solicitând desfacerea căsătoriei din culpa comună, iar în subsidiar, dacă pârâta este de acord, prin acordul soţilor.

2. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 536/24.03.2022 pronunţată de Judecătoria Balş, a fost admisă excepţia de necompetenţă teritorială, invocată din oficiu, fiind declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.

În motivarea soluţiei, instanţa a reţinut, în esenţă, că sunt incidente dispoziţiile art. 915 alin. (2) C. proc. civ., faţă de împrejurarea că reclamantul locuieşte în Belgia, iar pârâta locuieşte în Republica Moldova, niciunul din soţi neavând locuinţa în tară, neexistând un acord expres al părţilor în privinţa competenţei, astfel că se impune admiterea excepţiei necompetenţei teritoriale şi declinarea cauzei către Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, fiind necesară menţiunea expresă a părţii că înţelege să efectueze o alegere de competenţă.

2.2. Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, prin sentinţa civilă nr. 7348 din 06.10.2022, a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat, la rândul său, competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Balş.

A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia.

Instanţa a reţinut, în esenţă, că, din înscrisurile aflate la dosar, respectiv verificările efectuate de organele de poliţie, susţinerile reclamantului şi declaraţia martorului audiat, la momentul sesizării Judecătoriei Balş cu cererea de divorţ, respectiv 14.06.2021, reclamantul locuia pe teritoriul României, respectiv în Com. Morunglav, iar pârâta locuia în Republica Moldova.

În raport de aceste împrejurări, instanţa constată că devine incidentă ipoteza reglementată de art. 915 alin. (1), ultima teză C. proc. civ., conform căreia dacă pârâtul nu are locuinţa în ţară şi instanţele române sunt competente internaţional este competentă judecătoria în circumscripţia căreia îşi are domiciliul reclamantul.

În consecinţă, constatând faptul că reclamantul avea locuinţa în ţară la data introducerii acţiunii, competenţa de soluţionare a cauzei revine judecătoriei în a cărei rază teritorială îşi avea locuinţa reclamantul la momentul introducerii cererii de divorţ, respectiv Judecătoriei Balş.

II. Considerentele Înaltei Curţi

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

În drept, potrivit art. 915 C. proc. civ.:

"(1) Cererea de divorţ este de competenţa judecătoriei în circumscripţia căreia se află cea din urmă locuinţă comună a soţilor. Dacă soţii nu au avut locuinţă comună sau dacă niciunul dintre soţi nu mai locuieşte în circumscripţia judecătoriei în care se află cea din urmă locuinţă comună, judecătoria competentă este aceea în circumscripţia căreia îşi are locuinţa pârâtul, iar când pârâtul nu are locuinţa în ţară şi instanţele române sunt competente internaţional, este competentă judecătoria în circumscripţia căreia îşi are locuinţa reclamantul. (2) Dacă nici reclamantul şi nici pârâtul nu au locuinţa în ţară, părţile pot conveni să introducă cererea de divorţ la orice judecătorie din România. În lipsa unui asemenea acord, cererea de divorţ este de competenţa Judecătoriei Sectorului 5 al municipiului Bucureşti.".

Acţiunea care a determinat declinările reciproce ale instanţelor are ca obiect o cerere de divorţ, cu elemente de extraneitate, în sensul că reclamantul este cetăţean român, dar este plecat la muncă în străinătate, în timp ce pârâta este cetăţean moldovean şi nu se mai află pe teritoriul României.

Se observă că instanţele aflate în conflict au interpretat diferit prevederile art. 915 C. proc. civ., prin raportare la domiciliul părţilor.

Astfel, norma de competenţă în materia divorţului, reglementată de C. proc. civ. la art. 915 alin. (1) şi (2), stipulează în sensul că aceasta aparţine judecătoriei în circumscripţia căreia se află cea din urmă locuinţă comună a soţilor. În teza a doua a menţionatului articol se prevede că în situaţia în care soţii nu au avut locuinţă comună sau dacă niciunul nu mai locuieşte în circumscripţia judecătoriei în care se află ultima locuinţă comună, judecătoria competentă este aceea în circumscripţia căreia are locuinţa pârâtul, iar când pârâtul nu are locuinţa în ţară şi instanţele române sunt competente internaţional, este competentă judecătoria în circumscripţia căreia are locuinţa reclamantul.

Dacă nici reclamantul şi nici pârâtul nu au locuinţa în ţară, părţile pot conveni să introducă cererea de divorţ la orice judecătorie din România. În lipsa unui asemenea acord, cererea de divorţ este de competenţa Judecătoriei Sectorului 5 al municipiului Bucureşti.

Aşa cum rezultă din norma de drept menţionată, regula generală în materie de divorţ este aceea că instanţa competentă teritorial să soluţioneze cererea este cea în circumscripţia căreia se află cea din urmă locuinţă comună a soţilor, însă aceasta poate fi aplicată doar dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ două condiţii, şi anume: cei doi soţi să fi avut o locuinţă comună şi cel puţin unul dintre soţi să mai locuiască în circumscripţia respectivei instanţe.

În speţă, ultimul domiciliu comun al soţilor a fost, conform susţinerilor din cererea de chemare în judecată şi din întâmpinare, în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Balş, iar, la momentul sesizării Judecătoriei Balş cu cererea de divorţ, respectiv 14.09.2021, reclamantul are domiciliul în ţară, fiind plecat la muncă în străinătate.

În ceea ce o priveşte pe pârâta B., Înalta Curte constată, din actele procedurale de la dosar, că aceasta este cetăţean moldovean şi nu are domiciliul stabilit în România, locuind în Republica Moldova, astfel că instanţele aflate în conflict, la stabilirea instanţei competente a soluţiona litigiul s-au raportat la domiciliul reclamantului.

Sub acest aspect, Înalta Curte reţine că domiciliul efectiv al acestuia din urmă este în România, astfel cum reiese din adresa nr. x/20.06.2022 prin care Postul de Poliţie Morunglav a comunicat procesul-verbal cu rezultatul verificărilor efectuate din care rezultă că reclamantul a plecat în Belgia în luna decembrie 2021 pentru a munci, urmând să revină în ţară în luna august, acesta nedeţinând o locuinţă în străinătate; totodată, din declaraţia martorului C. -f.33 dosar declinat- rezultă că reclamantul locuieşte în România, lucrează pentru perioade de 1-2 luni în Belgia, fără contract de muncă, părţile locuind împreună la locuinţa reclamantului din România până în toamna anului 2019, când pârâta a părăsit acea locuinţă fără a reveni, iar reclamantul a plecat în străinătate în ianuarie 2022.

Se constată că, astfel cum reiese din actele şi declaraţiile martorilor de la dosar, la data înregistrării cererii de chemare în judecată - 14.06.2021 - reclamantul locuia în judeţul Olt, comuna Morunglav, localitate în care s-a aflat şi cea din urmă locuinţă comună a soţilor.

În această situaţie, incidentă în cauză este ipoteza reglementată de art. 915 alin. (1) prima teză C. proc. civ., care are în vedere împrejurarea ca, la data sesizării instanţei, cel puţin unul dintre soţi să mai locuiască în circumscripţia instanţei în care se află cea din urmă locuinţă a soţilor.

Având în vedere considerentele expuse, în aplicarea dispoziţiilor art. 915 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Balş, instanţă în circumscripţia căreia s-a aflat cea din urmă locuinţă comună a soţilor şi unde reclamantul locuia la data înregistrării cererii de divorţ.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în Judecătoriei Balş.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 noiembrie 2022.