Conflict of jurisdiction for forced execution authorization: inapplicability of impartiality-based alternative venue when standard territorial criteria for multiple debtors suffice

Şedinţa publică din data de 16 noiembrie 2022

asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iaşi sub nr. x/2022 la data de 04.07.2022, A., B. şi C. au solicitat încuviinţarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de decizia civilă nr. 599/16.05.2016, pronunţată de Curtea de Apel Bacău în dosarul x/2014, prin toate modalităţile de executare prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului rezultat din titlul executoriu, respectiv achitarea dobânzii legale penalizatoare conform deciziei civile nr. 599/16.05.2016 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, dobânzi cuvenite potrivit sentinţei civile nr. 786/30.05.2008 şi sentinţei civile nr. 510/04.04.2008 pronunţate de Tribunalul Iaşi.

În drept, au fost invocate prevederile art. 666 alin. (1) C. proc. civ.

II. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

Prin sentinţa civilă nr. 8072/13.07.2022, Judecătoria Iaşi, secţia civilă a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra Neamţ.

A reţinut instanţa că, în cauză, unii dintre creditori au calitatea de judecători ai Tribunalului Iaşi, iar debitori sunt Tribunalul Iaşi şi Curtea de Apel Iaşi, astfel încât sunt incidente dispoziţiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ., competenţa de soluţionare revenind Judecătoriei Piatra Neamţ.

Prin încheierea nr. 3068/26.07.2022, Judecătoria Piatra-Neamţ, secţia civilă a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Sector 5 Bucureşti.

A avut în vedere că, potrivit Deciziei în interesul legii nr. 20/2021, "În ipoteza unui titlu executoriu vizând o pluralitate de debitori, executarea silită demarată în temeiul acestuia se încuviinţează, prin raportare la art. 112 alin. (1) şi art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., de judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul oricăruia dintre debitorii principali; în cazul în care printre debitori sunt şi obligaţi accesoriu, competenţa instanţei de executare se determină prin raportare la domiciliul/sediul debitorilor principali".

Prin urmare, în cauză poate fi încuviinţată executarea silită de către două instanţe, respectiv Judecătoria Iaşi în circumscripţia căreia se află sediul debitorilor Tribunalul Iaşi, Curtea de Apel Iaşi şi Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti în circumscripţia căreia se află sediul Ministerului Justiţiei.

Chiar dacă executorul judecătoresc are sediul în Iaşi, alegând să sesizeze Judecătoria Iaşi, după cum s-a arătat în motivarea sentinţei prin care s-a dispus declinarea, această instanţă s-a considerat necompetentă prin incidenţa dispoziţiilor art. 127 alin. (1) Cod procedură şi calitatea creditorilor, respectiv a debitorilor, alegând în mod aleatoriu Judecătoria Piatra Neamţ din circumscripţia Curţii de Apel Bacău, curte de apel învecinată, ca fiind competentă. Cu toate acestea, conform celor expuse anterior, mai există o instanţă, desemnată de lege ca fiind competentă să încuviinţeze executarea silită, respectiv Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti în circumscripţia căreia se află sediul Ministerului Justiţiei.

Prin sentinţa civilă nr. 6465/01.09.2022, Judecătoria Sectorul 5 Bucureşti, secţia a II-a civilă a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei Piatra Neamţ, a constatat conflictul negativ şi a înaintat dosarul pentru soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

A reţinut instanţa că, faţă de calitatea creditoarei D. de judecător la Tribunalul Iaşi, în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 127 C. proc. civ.

Pe de altă parte, în conformitate cu prevederile art. 116 C. proc. civ., reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente.

Cum Judecătoria Iaşi a fost prima instanţă învestită cu soluţionarea cererii de încuviinţare a executării silite, în raport cu dispoziţiile legale menţionate, revine unei instanţe de acelaşi grad, aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea judecătorul reclamant, competenţa să soluţioneze cererea.

Ca atare, Judecătoria Iaşi, care fusese învestită de către creditoare prin alegere dintre instanţele care ar fost deopotrivă competente potrivit legii, a desemnat în mod corect ca fiind competentă să soluţioneze cererea Judecătoria Piatra Neamţ, care este o instanţă de acelaşi grad aflată în circumscripţia Curţii de Apel Bacău, învecinată cu Curtea de Apel Iaşi, în a cărei circumscripţie se află Tribunalul Iaşi, instanţa la care îşi desfăşoară activitatea creditoarea D..

Prin urmare, în cauză, exigenţele impuse de prevederile art. 127 C. proc. civ. sunt respectate în situaţia în care cererea se soluţionează de Judecătoria Piatra Neamţ, instanţă cu privire la care se prorogă competenţa de soluţionare prin acest articol, neexistând niciun argument pentru a fi considerată competentă, cu prioritate, instanţa competentă teritorial alternativ care nu a fost aleasă de creditoare.

III. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti, pentru următoarele argumente:

Demersul judiciar care a generat declinările reciproce de competenţă este o cerere de încuviinţare a executării silite a titlului executoriu reprezentat de decizia civilă nr. 599/16.05.2016, pronunţată de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr. x/2014.

Potrivit dispoziţiilor art. 666 alin. (1) C. proc. civ., executorul judecătoresc va solicita în maxim 3 zile de la înregistrarea cererii încuviinţarea executării de către instanţa de executare, care este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel, în conformitate cu art. 651 alin. (1) C. proc. civ.

De asemenea, instanţa de executare este cea care, în sensul art. 651 alin. (3) C. proc. civ., soluţionează contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente privitoare la executare, ceea ce accentuează necesitatea stabilităţii şi predictibilităţii determinării acestei instanţe.

În speţă, cererea creditorilor a vizat executarea deciziei nr. 599/16.05.2016, pronunţată în dosarul nr. x/2014, în contradictoriu cu debitorii principali Tribunalul Iaşi, Curtea de Apel Iaşi şi Ministerul Justiţiei.

În aplicarea dispoziţiilor evocate anterior, coroborate cu art. 112 alin. (1) C. proc. civ. "Cererea de chemare în judecată a mai multor pârâţi poate fi introdusă la instanţa competentă pentru oricare dintre aceştia’’ rezultă că încuviinţarea executării silite în situaţia existenţei pluralităţii de debitori se poate dispune de către oricare dintre instanţele în circumscripţia cărora se află sediul debitorilor, respectiv Judecătoria Iaşi - Tribunalul Iaşi, Curtea de Apel Iaşi - sau Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Ministerul Justiţiei.

În prezenţa unui atare criteriu legal de determinare a instanţei competente regăsit în chiar elementele proprii titlului executoriu pentru care s-a solicitat încuviinţarea executării, nu se impune recurgerea la criteriul facultativ oferit de dispoziţiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ., a cărui raţiune a fost de a asigura imparţialitatea obiectivă în soluţionarea unui anume litigiu atunci când, prin recurgerea la criteriile legale, această valoare (imparţialitatea instanţei) apare ca fiind alterată de calitatea părţilor.

Recurgerea la mecanismul alternativ oferit de dispoziţiile art. 127 C. proc. civ., atunci când nu s-au utilizat toate criteriile legale de determinare a instanţei competente în soluţionarea unui anume litigiu, date de chiar elementele particulare ale acestuia şi de regulile proprii aplicabile lui, are semnificaţia deturnării normei (art. 127) de la scopul pentru care a fost edictată şi utilizării sale în afara raţiunilor pentru care a fost concepută. Nu în ultimul rând, se ajunge pe această cale la o aplicare eronată a normei, prin alegerea instanţei judecătoreşti permis a fi învestită cu judecata litigiului nu de către însuşi reclamant, ci de către instanţa a cărei imparţialitate obiectivă este pusă sub semnul îndoielii dată fiind calitatea părţilor litigante.

Pentru considerentele arătate, se va stabili competenţa se soluţionare a cererii de încuviinţare a executării silite în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, în a cărei rază teritorială îşi are sediul unul dintre debitori, Ministerul Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 16 noiembrie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.