Nullity of appeal for failure to frame specific cassation grounds against peremption ruling
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice declared the appeal null and void, leaving in force the Court of Appeal's February 9, 2022 decision that dismissed the reexamination request due to lapse of action (perimare). The dispute concerned a party's attempt to reexamine a judicial fine of 100 RON imposed for bad faith litigation conduct in a prior case; the appellant challenged the lower court's dismissal by arguing procedural irregularities, such as the failure to address a party's death and lack of suspension, while also withdrawing a prior renunciation of judgment. The Court found the appeal null because the appellant failed to formulate concrete legal critiques grounded in the statutory grounds for cassation under Article 488 of the Code of Civil Procedure, instead focusing on dissatisfaction with the merits and the procedural history of the original lawsuit; consequently, under Article 493(5) in conjunction with Articles 486 and 489 of the Code of Civil Procedure, the appellate review was barred, and the decision is final without further remedy.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) C. proc. civ, art. 174 alin. (1) C. proc. civ, art. 493 C. proc. civ, art. 493 alin. (5) C. proc. civ, art. 489 C. proc. civ, art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ; Nullity of appeal for failure to frame specific cassation grounds against peremption ruling: Fără a proceda la încadrarea criticilor formulate în motivele de casare reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., recurenta-petentă a solicitat admiterea recursului, cu consecinţa anulării amenzii judiciare dispuse prin încheierea atacată.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 15 noiembrie 2022
I. Circumstanţele cauzei
I.1. Obiectul cererii de reexaminare
Prin decizia civilă nr. 127 R din data de 28 mai 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de intervenienta A., prin tutore B., împotriva încheierii civile nr. 413/A/CC din data de 20 decembrie 2019 a Tribunalului Cluj, pronunţate în dosarul nr. x/2017, pe care a menţinut-o, şi a dispus amendarea tutorelui B. cu suma de 100 RON, pentru exercitarea cu rea-credinţă a căii de atac.
Prin cererea de reexaminare înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia I civilă, la data de 9 iulie 2020, sub nr. x/2017/a2.1, petenta A., prin tutore B., a solicitat reexaminarea amenzii judiciare aplicate prin hotărârea pronunţată în dosarul nr. x/2017 al Curţii de Apel Cluj, secţia I civilă.
Prin încheierea de şedinţă din data de 9 septembrie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2017.1, Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă a dispus suspendarea judecării cauzei, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 teza I C. proc. civ., şi trimiterea întregului dosar la arhivă, spre păstrare, până la o nouă cerere de stăruinţă a părţilor interesate.
I.2. Încheierea pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă
Prin încheierea de şedinţă din data de 9 februarie 2022, Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă a admis excepţia perimării şi a constatat perimată cererea formulată de petenta A., prin tutore B., având ca obiect reexaminarea amenzii judiciare aplicate prin hotărârea pronunţată în dosarul nr. x/2017 al Curţii de Apel Cluj.
II. Calea de atac exercitată în cauză
II.1. Cerea de recurs
Împotriva încheierii de şedinţă din data de 9 februarie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă, a declarat recurs petenta A., prin tutore B..
Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casaţie, secţia I civilă la data de 14 martie 2022 şi a fost repartizat aleatoriu, spre soluţionare, completului de filtru nr. 2.
Fără a proceda la încadrarea criticilor formulate în motivele de casare reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., recurenta-petentă a solicitat admiterea recursului, cu consecinţa anulării amenzii judiciare dispuse prin încheierea atacată.
În motivarea căii de atac, a arătat că, înainte de termenul din data de 9 februarie 2022 a depus la curtea de apel două înscrisuri: unul privind decesul lui C. şi al doilea ce cuprindea renunţarea sa la judecată; a precizat că, la acest moment, înţelege să îşi retragă cererea de renunţare la judecată.
Recurenta-petentă a susţinut că nu din culpa sa dosarul a stat mai mult de 6 luni în arhivă şi nu s-a judecat şi a menţionat că s-a prezentat la termenul de judecată din data de 9 septembrie 2020, însă a întârziat puţin şi a găsit sala închisă, aspect pe care l-a menţionat la termenul din data de 9 februarie 2022, când i s-a dat cuvântul asupra excepţiei perimării dosarului, invocate de către instanţă.
De asemenea, şi-a exprimat nemulţumirea cu privire la modul de soluţionare a dosarelor nr. x/2017 şi nr. y/2020, susţinând mai multe neregularităţi privind cadrul procesual şi făcând trimitere la decesul unora dintre părţile aflate în proces.
II.2. Apărările formulate în cauză
La data de 2 mai 2022, intimata Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Cluj a depus întâmpinare, prin care a solicitat să se constate nulitatea cererii de recurs, întrucât criticile formulate de recurenta-petentă nu se încadrează în motivele de casare limitativ prevăzute de lege.
Recurenta-petentă, la data de 11 mai 2022, a depus răspuns la întâmpinarea formulată de intimata Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Cluj, prin care a solicitat respingerea excepţiei nulităţii recursului, arătând că motivele expuse în cadrul cererii de recurs se încadrează în art. 488 alin. (1) pct. 5 coroborat cu art. 233 alin. (1) pct. f) C. proc. civ., întrucât procedura de citare nu a fost legal îndeplinită cu C., decedată la data de 31 mai 2021, după cum a menţionat şi verbal la termenul din data de 9 februarie 2022; instanţa nu a întrebat-o care sunt moştenitorii acesteia, nu i-a solicitat să depună certificatul de deces şi nici nu a suspendat dosarul.
Totodată, a susţinut nulitatea încheierii din data de 9 februarie 2022, în baza art. 174 alin. (1) C. proc. civ.
I.3. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă
În temeiul dispoziţiilor art. 493 C. proc. civ., în cauză a fost întocmit raportul vizând admisibilitatea în principiu a recursului, în concluziile acestuia reţinându-se şi că, în speţă, completul de filtru urmează să aprecieze dacă criticile formulate de către recurenta-petentă pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege sau dacă este incidentă excepţia nulităţii recursului.
Raportul întocmit în cauză a fost comunicat părţilor, astfel cum rezultă din dovezile de comunicare aflate la dosar, iar recurenta-petentă a depus punct de vedere prin care a arătat că a depus cererea de recurs la poştă la data de 15 februarie 2022, în dovedirea acestei afirmaţii depunând factura şi chitanţa privind taxele poştale achitate pentru înaintarea cererii de recurs; totodată a solicitat admiterea recursului.
La data de 12 septembrie 2022, intimata Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Cluj a depus note scrise prin care a solicitat să se constate nulitatea recursului.
Prin rezoluţia din data de 11 octombrie 2022, s-a fixat termen la data de 15 noiembrie 2022, fără citarea părţilor, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ.
La termenul de judecată din data de 15 noiembrie 2022, Înalta Curte a reţinut cauza în pronunţare prin prisma excepţiei nulităţii recursului, în raport de prevederile art. 489 C. proc. civ.
II.4. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
În condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. şi art. 499 teza finală C. proc. civ., analizând excepţia nulităţii recursului prin raportare la dispoziţiile art. 489 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau, după caz, menţiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiaşi articol sancţionează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.
Totodată, conform dispoziţiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanţă, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.
Aceeaşi sancţiune intervine şi în cazul în care criticile formulate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din alin. (2) al art. 489 din acelaşi act normativ.
A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.
Art. 493 alin. (5) C. proc. civ. stipulează că în cazul în care completul este în unanimitate de acord că motivele de casare invocate şi dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 din cod, anulează recursul printr-o decizie motivată, pronunţată fără citarea părţilor, care nu este supusă niciunei căi de atac.
Prioritar, Înalta Curte reţine că, în raport de dispoziţiile art. 489 alin. (1) C. proc. civ., în cauză, nu pot fi primite critici ce ar putea reprezenta motive de recurs, dacă acestea au fost formulate după împlinirea termenului prevăzut de art. 421 alin. (2) C. proc. civ., respectiv ulterior datei de 15 februarie 2022.
Ca atare, nu pot fi primite criticile formulate de recurenta-petentă prin răspunsul la întâmpinare depus la data de 11 mai 2022, după împlinirea termenului de declarare a recursului, altele decât cele aduse încheierii recurate prin cererea iniţială de recurs, formulată în termen legal, în condiţiile în care, totodată, se constată că nu au fost invocate motive de casare de ordine publică.
Analizând susţinerile formulate prin cererea de recurs cu care recurenta-petentă a învestit în mod legal instanţa de control judiciar, Înalta Curte reţine că aceasta nu a adus critici concrete de nelegalitate hotărârii recurate, ci, în realitate, a înţeles să îşi exprime nemulţumirea cu privire la modul de soluţionare a litigiului pe fond şi la dispunerea măsurii suspendării judecării procesului în care a fost constată perimarea, în condiţiile în care, deşi a întârziat, s-a prezentat, totuşi, la respectivul termen de judecată, găsind închisă uşa sălii de şedinţă.
Nu pot fi convertite în vreunul dintre motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. nici susţinerile recurentei-petente prin care aceasta a invocat mai multe neregularităţi privind cadrul procesual, erori referitoare la părţi, precum şi modificarea obiectului petitelor sale, având în vedere că aceste susţineri nu vizează judecata cererii de reexaminare, ci fondul litigiului în care a fost aplicată amenda judiciară.
Or, prin motivele de recurs recurenta-petentă trebuia să indice, punctual, de ce sunt greşite considerentele instanţei care sprijină soluţia adoptată, respectiv aceea de constatare a perimării cererii de reexaminare, aducând argumente care să tindă a demonstra nelegalitatea încheierii prin care a fost finalizată judecata acestei cereri.
Neprocedând ca atare, modalitatea de redactare a memoriului de recurs de către recurenta-petentă nu se circumscrie exigenţelor art. 488 C. proc. civ., care presupun ca, în calea de atac a recursului, să fie deduse judecăţii critici de nelegalitate împotriva dezlegărilor date prin hotărârea atacată.
Totodată, Înalta Curte reţine că pot forma obiect al cercetării judecătoreşti în recurs doar criticile care vizează nelegalitatea încheierii recurate, aceste limite ale judecăţii în recurs rezultând din prevederile art. 483 alin. (3) C. proc. civ., conform căruia recursul urmăreşte să supună instanţei competente examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, şi din partea introductivă a art. 488 alin. (1) din acelaşi cod, potrivit căreia casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate.
Prin urmare, cum calea de atac a recursului este un mijloc procedural prin care se realizează un examen al hotărârii recurate sub aspectul legalităţii acesteia, o atare analiză nu se poate realiza în lipsa indicării şi dezvoltării unor motive de nelegalitate dintre cele prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., obligaţie care revine, sub sancţiunea nulităţii, titularului căii de atac promovate.
Aşa fiind, cum criticile formulate de recurenta-petentă nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. şi cum, în speţa de faţă, nu pot fi reţinute motive de ordine publică, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (5) raportat la art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) din acelaşi cod, precum şi a prevederilor art. 489 C. proc. civ., va constata nulitatea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de petenta A., prin tutore B., împotriva încheierii de şedinţă din data de 9 februarie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 15 noiembrie 2022.