Nullity of cassation appeal for failure to frame specific grounds of illegality against appellate reasoning on statute of limitations and res judicata

Şedinţa publică din data de 15 noiembrie 2022

Asupra cauzei de faţă constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

I.1. Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Baia de Aramă la data de 22 decembrie 2020, sub nr. x/2020, reclamantul A. a chemat în judecată şi personal la interogatoriul pe pârâtul B., solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să fie obligat să îi plătească suma de 100.000 Euro, reprezentând daune morale pentru înregistrarea şi difuzarea melodiei "C.", cu cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 88 din data de 24 martie 2021, Judecătoria Baia de Aramă a admis excepţia necompetenţei materiale a acestei instanţe şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Mehedinţi.

I.2. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Mehedinţi, secţia I civilă

Prin sentinţa nr. 52 din data de 17 noiembrie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Tribunalul Mehedinţi, secţia I civilă a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârât prin întâmpinare.

A respins excepţiile lipsei capacităţii procesuale şi de interes invocate de intervenientul forţat.

A admis excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune invocată de pârât şi de intervenientul forţat.

A respins acţiunea civilă privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul B. şi intervenientul forţat Ansamblul Bordeiaşul al Clubului Copiilor Baia de Aramă, având ca obiect pretenţii în sumă de 100.000 Euro, ca fiind prescrisă.

A obligat pe reclamant să plătească pârâtului suma de 2.700 RON cheltuieli de judecată constând în onorarii avocat.

I.3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă

Prin decizia nr. 83 din data de 9 martie 2022, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 52 din data de 17 noiembrie 2021, pronunţate de Tribunalul Mehedinţi, secţia I civilă în dosarul nr. x/2020, în contradictoriu cu intimatul-pârât B. şi intimatul-intervenient forţat Ansamblul Bordeiaşul al Clubului Copiilor Baia de Aramă.

A obligat pe apelantul-reclamant la plata sumei de 500 RON cheltuieli de judecată către intimatul-pârât B..

I.4. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei civile nr. 83 din data de 9 martie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, a declarat recurs reclamantul A..

Fără a proceda la încadrarea criticilor formulate în motivele de casare reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., recurentul-reclamant, în esenţă, a susţinut că instanţa de apel a ajuns la o soluţie greşită numai prin analizarea excepţiilor şi a decis respingerea apelului ca nefondat, fără a analiza fondul cauzei şi apreciind că acţiunea sa este prescrisă.

A arătat că, din probele administrate în dosar, rezultă că, prin decizia nr. 2291A din data de 6 octombrie 2020 a Tribunalului Bucureşti, s-a recunoscut faptul că este autorul melodiei "C.", iar intimatul-pârât B. a arătat că a cântat această melodie şi a înregistrat-o pe CD, fără a preciza cine este autorul acesteia.

Recurentul-reclamant a subliniat că, procedând astfel, intimatul-pârât şi-a însuşit melodia, împrejurare care i-a adus un prejudiciu moral.

Totodată, a apreciat că sunt contrare realităţii cele reţinute de către instanţele de judecată în sensul că nu a adus dovezi cu privire la interpretarea sau nu a acestei melodii de către partea adversă, în condiţiile în care CD-ul este comercializat în continuare, iar partea adversă obţine beneficii de pe urma muncii sale.

Ca atare, recurentul-reclamant a solicitat admiterea recursului, desfiinţarea hotărârilor pronunţate de prima instanţă şi de către curtea de apel şi admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.

I.5 Apărările formulate în cauză

În termen legal, intimatul-pârât B. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului şi obligarea recurentului-reclamant la plata cheltuielilor de judecată, apreciind, totodată, şi că recursul este nul, întrucât motivele invocate nu se încadrează în cazurile de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., împrejurare ce atrage aplicarea art. 489 alin. (2) din acelaşi act normativ.

În combaterea recursului, în esenţă, a arătat că toate afirmaţiile recurentului-reclamant nu s-au dovedit a fi reale, argumentele de fapt şi de drept invocate la instanţa de fond ducând la pronunţarea unei sentinţe legale şi temeinice.

Intimatul-pârât a apreciat că instanţa de fond în mod corect a respins acţiunea, reţinând excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune şi motivând că momentul de la care a început să curgă termenul de prescripţie este data rămânerii definitive a sentinţei civile nr. 1/2015, pronunţate de Tribunalul Mehedinţi, aspect constatat cu putere de lucru judecat prin decizia nr. 2291/A din data de 6 octombrie 2020 a Tribunalului Bucureşti.

A mai susţinut şi că nu a adus niciun prejudiciul recurentului-reclamant, astfel că acesta încearcă să ajungă la o îmbogăţire fără justă cauză, precum şi că, prin motivele de recurs, partea adversă a reluat aspectele invocate şi în faţa instanţelor de fond şi de apel.

Intimatul-intervenient Ansamblul Bordeiaşul al Clubului Copiilor Baia de Aramă nu a formulat întâmpinare.

Recurentul-reclamant A. a depus, în termen legal, răspuns la întâmpinarea formulată de intimatul-pârât, susţinând că aspectele arătate de către acesta nu sunt conforme cu realitatea, urmând ca instanţa de recurs să analizeze excepţia şi apărările formulate în raport de probele depuse la dosar.

I.6. Procedura desfăşurată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la data de 9 mai 2022, sub nr. x/2020.

Prin încheierea de şedinţă din data de 16 iunie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2020, completul nr. 5 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, învestit cu soluţionarea cauzei ca urmare a repartizări aleatorii, a constatat necompetenţa sa procesuală şi a trimis cauza în vederea repartizării aleatorii completelor specializate în proprietate intelectuală.

În urma repartizării aleatorii din data de 17 iunie 2022, dosarul a fost repartizat completului de judecată nr. 2 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.

Prin rezoluţia din data de 21 iunie 2022, s-a fixat termen de judecată, cu citarea părţilor, la data de 15 noiembrie 2022, când Înalta Curte a reţinut pricina în pronunţare, cu prioritate, asupra excepţiei nulităţii recursului, invocate de intimatul-pârât prin întâmpinare.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă

În condiţiile art. 499 teza finală C. proc. civ., analizând, cu prioritate, excepţia nulităţii recursului prin raportare la dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau, după caz, menţiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiaşi articol sancţionează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Totodată, conform dispoziţiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanţă, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

Aceeaşi sancţiune intervine şi în cazul în care criticile formulate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din alin. (2) al art. 489 din acelaşi act normativ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele reglementate limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

În speţă, fără a proceda la încadrarea criticilor formulate în motivele de casare prevăzute de lege, recurentul-reclamant a susţinut că instanţa de fond a pronunţat o soluţie greşită numai prin analizarea excepţiilor şi a decis respingerea apelului ca nefondat, fără a analiza fondul cauzei şi apreciind că acţiunea sa este prescrisă.

Analizând decizia recurată, Înalta Curte constată că instanţa de apel, respingând calea de atac declarată de reclamant, a validat soluţia pronunţată de tribunal, prin care a fost admisă excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune şi a fost respinsă acţiunea ca fiind prescrisă, constatând că în mod corect prima instanţă a făcut o interpretare şi aplicare corectă a dispoziţiilor legale cu privire la prescripţia extinctivă şi cu privire la efectele lucrului judecat, reţinând că termenul de prescripţie a început să curgă de la data rămânerii definitive a sentinţei civile nr. 1/2015 a Tribunalului Mehedinţi.

Or, recurentul-reclamant s-a mărginit doar la a susţine că, prin decizia nr. 2291/A din data de 6 octombrie 2020 a Tribunalului Bucureşti, s-a recunoscut că este autorul melodiei în discuţie, precum şi că, prin conduita sa, intimatul-pârât i-a creat un prejudiciu moral, fără însă a indica, în concret, de ce este greşit raţionamentul instanţei de apel care a dus la respingerea căii de atac pe care a promovat-o.

Pentru ca susţinerile formulate prin cererea de recurs să poată fi apte a fi încadrate în motivele de casare reglementate de lege, recurentul-reclamant trebuia să indice punctual şi să argumenteze de ce raţionamentul curţii de apel contravine dispoziţiilor legale aplicabile speţei, dezacordul părţii faţă de cele constate de către instanţă neputând fi convertit în vreunul dintre motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

În plus, deşi, astfel cum s-a mai arătat, prin motivele de recurs recurentul-reclamant trebuia să indice, punctual, de ce sunt greşite considerentele instanţei de apel care sprijină soluţia adoptată, acesta, fără să arate de ce este nelegală dezlegarea dată de instanţă în faza procesuală a apelului, repune în discuţie aceleaşi aspecte, reiterând cele invocate prin cererea de apel şi omiţând faptul că obiectul recursului îl constituie decizia curţii de apel.

O astfel de modalitate de redactare a memoriului de recurs nu se circumscrie exigenţelor art. 488 C. proc. civ., care presupun ca, în calea de atac a recursului, să fie deduse judecăţii critici de nelegalitate împotriva dezlegărilor instanţei de apel.

Ca atare, nu se poate proceda la o încadrare a susţinerilor formulate de către parte prin cererea de recurs în cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., aspect de natură a determina incidenţa sancţiunii nulităţii recursului, reglementată de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Prin urmare, cum criticile formulate de recurentul-reclamant nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. şi cum, în speţa de faţă, nu pot fi reţinute motive de casare de ordine publică, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) raportat la art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) din acelaşi cod, precum şi la art. 489 alin. (2) C. proc. civ., va constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 83 din data de 9 martie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 15 noiembrie 2022.