Vicarious liability for shooting incident at military range and exclusion of fault degree in civil delict claims

Şedinţa publică din data de 27 octombrie 2022

După deliberare, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secţia I civilă la 23 martie 2021, sub nr. x/2021, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Apărării Naţionale, pentru U.M. 01013 Tg. Cărbuneşti şi Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Gorj (UM 0658 Târgu Jiu), obligarea în solidar a acestora la plata sumei de 500.000 euro din care 2.500 euro, cu titlu de despăgubiri materiale şi 497.500 euro, daune morale, echivalentă în RON la cursul BNR de la data achitării sumelor, despăgubiri pretinse ca urmare a prejudiciului survenit prin evenimentul din 16 septembrie 2019, care a avut loc în poligonul "Dealul Rogojeni", jud. Gorj, cu cheltuieli de judecată.

Prin întâmpinare, pârâtul Inspectoratul de Jandarmi Judeţean "Tudor Vladimirescu" Gorj (U.M. 0658 Tg. Jiu) a invocat excepţiile de netimbrare şi de nulitate a acţiunii, precum şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive. De asemenea, în baza art. 72 C. proc. civ., a solicitat introducerea în cauză a Unităţii Administrativ Teritoriale Oraşul Târgu Cărbuneşti, reprezentată prin primar, în calitate de titulară a obligaţiei de comunicare către organele administraţiei publice locale, a perioadei de tragere, anterior începerii acesteia.

Pârâtul Ministerul Apărării Naţionale pentru U.M. 01013 Tg. Cărbuneşti a depus întâmpinare, prin care a solicitat admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a UM 01013 Târgu Cărbuneşti şi a excepţiei lipsei calităţii sale procesuale pasive. În subsidiar, a susţinut respingerea acţiunii, ca neîntemeiate.

2. Hotărârile Tribunalului Gorj

2.1 Prin încheierea din 14 iunie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Tribunalul Gorj, secţia I civilă a admis cererea formulată de pârâtul Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Gorj (U.M.0658 Târgu-Jiu) privind chemarea în garanţie a Unităţii Administrativ Teritoriale Oraşul Târgu Cărbuneşti

2.2 Prin sentinţa nr. 286 din 8 noiembrie 2021, Tribunalul Gorj, secţia I civilă a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Ministerul Apărării Naţionale şi U.M. 01013 Târgu Cărbuneşti şi a respins acţiunea faţă de aceşti pârâţi, ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă. A admis în parte acţiunea formulată de reclamantul A. faţă de pârâtul Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Gorj (U.M.0658 Târgu-Jiu). L-a obligat pe pârâtul Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Gorj - U.M.0658 Târgu-Jiu la plata către reclamant a sumei de 5000 Euro, echivalentă în RON la data plăţii, cu titlu de despăgubiri civile morale. A respins cererea de chemare în garanţie a Unităţii Administrativ Teritoriale Oraşul Târgu Cărbuneşti, ca nefondată. A admis în parte cererea de acordare a cheltuielilor de judecată şi l-a obligat pe pârâtul Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Gorj-U.M.0658 Târgu-Jiu la plata sumei de 3000 RON, cheltuieli de judecată către reclamant.

3. Hotărârea Curţii de Apel Craiova

Prin decizia nr. 61 din 24 februarie 2022, îndreptată prin încheierea din camera de consiliu din 28 martie 2022, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă a respins, ca nefondate, apelurile declarate de reclamantul A. şi de pârâtul Inspectoratul de Jandarmi Judeţean "Tudor Vladimirescu" Gorj (U.M. 0658 Târgu-Jiu) împotriva sentinţei civile nr. 286 din 8 noiembrie 2021, pronunţate de Tribunalul Gorj, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2021, în contradictoriu cu intimatul-pârât Ministerul Apărării Naţionale, pentru U.M. 01013 Târgu-Cărbuneşti, şi cu intimata-chemată în garanţie Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Târgu-Cărbuneşti. A respins cererea apelantului-reclamant privind acordarea cheltuielilor de judecată în apel.

4. Recursul

Împotriva deciziei nr. 61 din 24 februarie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă au declarat recurs reclamantul A. şi pârâtul Inspectoratul de Jandarmi Judeţean "Tudor Vladimirescu" Gorj (U.M. 0658 Târgu-Jiu) .

4.1 Recursul reclamantului A.

În dezvoltarea motivelor de recurs, invocând incidenţa dispoziţiilor art. 488 alin. (6) C. proc. civ., în sensul că instanţa de apel nu a motivat hotărârea judecătorească conform prevederilor art. 425 alin. (1) lit. b) din acelaşi act normativ şi ale art. 6 paragr. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, reclamantul a susţinut că instanţa de apel a ignorat cererea sa cu privire la evaluarea daunelor morale, faţă de solicitarea administrării probei testimoniale, precum şi concluziile unei evaluări psihologice efectuate de un specialist.

Recurentul-reclamant a afirmat că instanţa de apel a reţinut că pârâtul nu a acţionat cu intenţie, ci din culpă, deşi răspunderea acestuia există şi în această situaţie.

A menţionat, de asemenea, că instanţa de apel nu a avut rol activ în administrarea întregului probatoriu solicitat de recurentul-reclamant, respingând probele cerute fără o motivare concretă şi eludând caracterul devolutiv al apelului, neexistând în cauză un echilibru între interesele concurente ale părţilor.

4.2 Recursul pârâtului Inspectoratul de Jandarmi Judeţean "Tudor Vladimirescu" Gorj (U.M. 0658 Târgu-Jiu)

În susţinerea recursului întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul-pârât a arătat că instanţa de apel a respins în mod greşit excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive, întrucât a respectat condiţiile de executare a şedinţei de tragere. Mai mult, şedinţele de tragere nu ar fi fost executate dacă nu era omologat poligonul de tragere cu armamentul de infanterie din oraşul Târgu Cărbuneşti "Dealul Rogojeni".

Cu privire la legitimarea sa procesuală, a afirmat că poligonul de tragere aparţine U.M. 01013 Târgu Cărbuneşti, căreia, din punct de vedere tehnic îi incumbă, în exclusivitate, criteriile şi cerinţele legale de omologare a acestuia, fiind răspunzătoare de eventualele prejudicii create unor terţi ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor legale prevăzute de Ordinul M.Ap. N. nr. M 81 din 5 mai 2007 pentru aprobarea F.T.- 11 "Instrucţiuni pentru tragerile cu armamentul de infanterie".

Recurentul-pârât a susţinut că nu sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 79 C. proc. civ., iar, cum calitatea procesuală este o condiţie a admisibilităţii acţiunii, a apreciat că subzistă şi excepţia inadmisibilităţii.

Astfel, a solicitat admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive şi respingerea acţiunii reclamantului, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Recurentul-pârât a susţinut că nu au fost respectate dispoziţiile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., din modalitatea de redactare a sentinţei reieşind lipsa de interes a instanţei de fond în aflarea adevărului, putându-se observa, pe de-o parte că aceasta se fundamentează, exclusiv, pe argumentele intimatului-reclamant, care au fost preluate în cuprinsul acesteia, iar pe de altă parte, că nu tratează în mod pertinent motivele pentru care au fost înlăturate apărările sale, neexistând o analiză concretă a probelor administrate în raport de situaţia de fapt.

A arătat recurentul-pârât că au fost încălcate şi dispoziţiile art. 426 alin. (3) C. proc. civ., întrucât, din conţinutul deciziei civile nu reiese că, în faţa aliniamentului de tragere, se află un gard. De asemenea, nu există înscrisuri care să confirme susţinerile M. Ap. N în sensul că poligonul este omologat.

În ceea ce priveşte daunele solicitate de reclamant, a arătat că nu au fost dovedite, în sensul că acesta nu prezintă infirmitate fizică, iar suma care i-a fost acordată de instanţa de apel cu acest titlu este mare în raport cu prejudiciul cauzat, fiind incidentă instituţia îmbogăţirii fără justă cauză şi nefiind respectate prevederile art. 1345 C. civ.

A susţinut că a respectat întocmai prevederile contractuale, mergând pe raţiunea că poligonul de tragere "Dealul Rogojeni" din oraşul Târgu Cărbuneşti îndeplineşte toate cerinţele tehnice şi legale cu privire la executarea şedinţelor de tragere cu armamentul de infanterie din dotarea unităţii, sens în care nu există o culpă a recurentului-pârât, militarii jandarmi respectând, la 16 septembrie 2019, dispoziţiile legale, aspect ce rezultă şi din ordonanţa de clasare din 2 februarie 2021 dispusă de organul de urmărire penală competent în dosarul nr. x/2019.

A menţionat că în cuprinsul hotărârii judecătoreşti există neconcordanţe cu referire la distanţă (2700 m sau peste 3000 m), în ordonanţa de clasare reţinându-se că aceasta a fost de aproximativ de 2700 m, născându-se astfel suspiciuni cu privire la omologarea poligonului de tragere.

Recurentul-pârât a afirmat că instanţa de apel a interpretat greşit prevederile legale în materie, întrucât nu a ţinut cont de apărările sale, de întreaga documentaţie depusă la dosar, apreciind că aceasta a fost obţinută în mod fraudulos.

Precizează că în planul de colaborare încheiat între unităţile militare pârâte, se arată, la art. 4, că U.M. 01013 Târgu Cărbuneşti are o serie de obligaţii, una dintre acestea fiind înştiinţarea organelor administraţiei publice locale, în scris, cu cel puţin 3-5 zile înainte de începerea tragerii sau a perioadei de tragere, despre executarea acestor activităţi.

Invocând buna sa credinţă, recurentul-pârât a susţinut că au fost efectuate instructaje de tragere cu respectarea O.M.A.I. nr. 485/2008 privind aprobarea Regulamentului General pentru trageri al M.A.I.

5. Apărările formulate în cauză

La 6 iunie 2022, recurentul-reclamant a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului formulat de pârât şi admiterea propriului recurs.

Prin întâmpinarea depusă la 9 iunie 2022, intimatul-pârât Ministerul Apărării Naţionale, pentru U.M. 01013 Tg. Cărbuneşti, a solicitat respingerea recursului declarat de reclamant, ca nefondat; în ceea ce priveşte recursul declarat de pârât, a invocat excepţia nulităţii recursului pentru o indicare formală a motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

La 9 iunie 2022, intimata-chemată în garanţie UAT Târgu Cărbuneşti a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea ambelor recursuri, ca nefondate.

Prin întâmpinarea depusă la 17 iunie 2022, recurentul-pârât Inspectoratul de Jandarmi Judeţean "Tudor Vladimirescu" Gorj (U.M. 0658 Tg. Jiu) a invocat excepţia nulităţii cererii de recurs formulate de reclamant, pentru neîncadrarea motivelor în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., tardivitatea recursului în raport de data înregistrării acestuia pe rolul Înaltei Curţi şi netimbrarea cererii de recurs. La 27 iunie 2022 a depus răspuns la întâmpinare, formulând concluzii asupra excepţiei lipsei calităţii sale procesuale pasive şi excepţiei inadmisibilităţii din această perspectivă.

6. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând recursurile din perspectiva criticilor formulate şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Excepţiile de nulitate a recursurilor au fost respinse la termenul la care au avut loc dezbaterile asupra acestora. Excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive şi a inadmisibilităţii acţiunii ca urmare a neîndeplinirii acestei condiţii de exercitare a acţiunii, formulate de recurentul pârât, au fost calificate motive de recurs, constituind critici ale soluţiei de respingere a acestor excepţii prin hotărârea atacată, astfel că urmează a fi analizate odată cu recursul.

Asupra recursului declarat de reclamant, se constată că acesta a invocat, într-o primă critică, dispoziţiile art. 488 pct. 6 C. proc. civ., susţinând că hotărârea este nemotivată din perspectiva faptului că instanţa de apel nu s-a raportat, în evaluarea daunelor morale acordate, la probatoriul solicitat cu martori şi expertiză psihologică şi nu a argumentat respingerea acestor probe, încălcând astfel echilibrul între interesele procesuale concurente ale părţilor.

Critica este nefondată. Astfel, dispoziţiile art. 488 pct. 6 C. proc. civ. sunt aplicabile în situaţia în care instanţei de apel îi lipseşte raţionamentul juridic prin care se susţine soluţia, şi nu expune argumentele pentru care încuviinţează sau respinge solicitările părţilor, încălcând astfel garanţia unui proces echitabil.

În cauză această ipoteză nu se regăseşte, în condiţiile în care instanţa de apel a motivat judicios de ce a înlăturat evaluarea psihologică extrajudiciară, depusă de reclamant la termenul la care au avut loc dezbaterile asupra apelului, ca nefiind o probă ştiinţifică obiectivă administrată cu concursul instanţei, iar cu privire la proba testimonială, nu i-a reţinut pertinenţa, considerând că, prin această probă, nu se pot confirma pretinsele vătămări psihice ce impun o competenţă profesională de specialitate.

Prin urmare, se constată că instanţa de apel a motivat respingerea solicitărilor reclamantului referitoare la administrarea probatoriului. Aprecierea asupra utilităţii, pertinenţei şi concludenţei acestora nu reprezintă aspecte de nelegalitate, ci de netemeinicie şi nu pot fi analizate în calea extraordinară de atac a recursului.

Nu reprezintă o veritabilă critică, din perspectiva dispoziţiilor art. 488 pct. 8 C. proc. civ., forma de vinovăţie reţinută de instanţa de apel, în condiţiile în care, în materia răspunderii civile delictuale distincţia între săvărşirea faptei ilicite cu intenţie sau fără a se urmări cu necesitate producerea rezultatului, nu prezintă relevanţă, răspunderea operând şi pentru culpa cea mai uşoară.

Principiul răspunderii pentru orice culpă este consacrat în art. 1357 alin. (2), care în materia răspunderii pentru fapta proprie, care dispune "Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă".

Potrivit art. 1358 C. civ., în aprecierea culpei se ţine seama "de împrejurările în care s-a produs prejudiciul, străine de persoana autorului faptei şi, dacă este cazul, de faptul că prejudiciul a fost cauzat de un profesionist în exerciţiul activităţii sale".

În plus, răspunderea comitentului pentru fapta prepusului său, potrivit dispoziţiilor art. 1373 alin. (1) C. civ., este o răspundere principală şi autonomă în raport cu eventuala obligaţie delictuală a prepusului, care se bazează pe ideea de garanţie asociată cu riscul de activitate.

Prin urmare, gradul culpei nu are importanţă şi nici utilitate practică, atunci când legea nu prevede altfel.

Ceea ce a prezentat, însă, relevanţă în respingerea solicitării reclamantului de majorare a cuantumului despăgubirilor, alături de criteriile analizate în cauză, a fost contribuţia sa la producerea rezultatului vătămător, instanţele devolutive reţinând culpa concurentă a victimei, aflate în interiorul limitei de siguranţă.

În ceea ce priveşte recursul pârâtului Inspectoratul de Jandarmi Judeţean "Tudor Vladimirescu" Gorj, acesta a reiterat în cadrul motivelor de recurs încadrate în dispoziţiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, considerând că acţiunea este inadmisibilă în ceea ce îl priveşte întrucât nu este vinovat de producerea evenimentului, culpa aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, prin unitatea deţinătoare a poligonului, care nu ar fi respectat criteriile de omologare a acestuia.

Susţinerea este nefondată. Astfel, în mod corect instanţele devolutive au apreciat că pârâtul răspunde delictual pentru fapta proprie a unui prepus al său care, la data de 16.09.2019, executând o şedinţă de tragere cu armă de foc, a produs reclamantului, aflat în afara perimetrului poligonului, nu şi a zonei de siguranţă, leziuni traumatice prin împuşcare la nivelul cutiei craniene, care au necesitat 45-50 zile de îngrijiri medicale. Cum această situaţie nu a fost contestată, în mod corect s-a reţinut identitatea dintre persoana pârâtului şi cel obligat în cadrul raportului juridic dedus judecăţii, celelalte aspecte referitoare la respectarea sau nu a condiţiilor de organizare a şedinţei de tragere ţinând de fondul acţiunii.

A mai susţinut recurentul că motivarea instanţei de fond s-ar fi fundamentat exclusiv pe argumentele reclamantului, care au fost preluate în cuprinsul hotărârii, iar, pe de altă parte, că nu tratează în mod pertinent motivele pentru care au fost înlăturate apărările sale, neexistând o analiză concretă a probelor administrate în raport de situaţia de fapt. În acest sens arată că din conţinutul deciziei civile nu reiese că, în faţa aliniamentului de tragere, se află un gard şi nici distanţa la care se afla victima.

De asemenea, afirmă că nu există înscrisuri care să condirme susţinerile Ministerului Ap. Naţionale în sensul că poligonul este omologat.

Critica recurentului, prin care se reproşează instanţelor devolutive faptul că nu au valorizat apărările sale referitoare la situaţia de fapt ce a generat evenimentul prin raportare la anumite coordonate topometrice care ar transfera răspunderea în sarcina administratorului poligonului, nu cuprinde elemente de nelegalitate, ci circumstanţe factuale rezultate din probele administrate în cauză. Or, în recurs instanţa exercită controlul de legalitate prin raportare la situaţia de fapt, aşa cum a fost reţinută în faza devolutivă a procesului, astfel că nu va putea proceda la reinterpretarea probatoriului administrat cu privire la condiţiile în care a fost omologat poligonul de tragere, faţă de existenţa unui act de omologare în fiinţă, precum şi cu privire la amplasarea elementelor de siguranţă şi de demarcaţie aparţinând acestuia.

Nici susţinerea în sensul că suma acordată reclamantului de către instanţă cu titlu de daune morale este mare în raport cu prejudiciul cauzat, fiind incidentă instituţia îmbogăţirii fără justă cauză şi nefiind respectate prevederile art. 1345 C. civ. nu poate fi analizată prin prisma textelor de lege menţionate, întrucât constituie un aspect de temeinicie şi nu de legalitate, dat fiind că stabilirea cuantumului daunelor morale se face în urma interpretării probatoriului administrat, reprezentând o chestiune de apreciere raportată la criteriile pe care instanţa le-a prezentat în susţinerea soluţiei pronunţate.

Mai invocă recurentul inexistenţa unei culpe în ceea ce îl priveşte, considerând că a respectat întocmai prevederile contractuale, aspect ce ar rezulta şi din ordonanţa de clasare din 2 februarie 2021 dispusă de organul de urmărire penală competent în dosarul nr. x/2019. Totodată menţionează existenţa unor neconcordanţe din motivarea instanţei referitoare la întinderea zonei de siguranţă, inferioară, în opinia sa, celei prevăzute pentru omologare, considerând că documentaţia depusă la dosar a fost obţinută în mod fraudulos. În acest sens apreciază că U.M. 01013 Târgu Cărbuneşti este în culpă întrucât avea obligaţia să înştiinţeze organele administraţiei publice locale, în scris, cu cel puţin 3-5 zile înainte de începerea tragerii sau a perioadei de tragere, despre executarea acestor activităţi. Invocând buna sa credinţă, recurentul-pârât a susţinut că au fost efectuate instructaje de tragere cu respectarea O.M.A.I. nr. 485/2008 privind aprobarea Regulamentului General pentru trageri al M.A.I.

Aserţiunile recurentului referitoare la inexistenţa răspunderii sale şi existenţa răspunderii M.Ap. N pentru unitatea militară au fost analizate de instanţele devolutive, reţinându-se că aceasta din urmă deţine un act de omologare care îi permite să organizeze şedinţe de trageri în poligon. În acest mod, răspunderea administratorului poligonului nu a fost reţinută, instanţele concluzionând că acesta şi-a îndeplinit şi obligaţia de a notifica unitatea administrativ teritorială în scopul avertizării populaţiei, nefiind asumată vreo altă obligaţie în raport cu beneficiarul, pârâtul din cauză.

Faţă de existenţa dovezii de omologare, devin lipsite de relevanţă juridică aserţiunile care contestă valabilitatea acesteia, precum şi contestarea împrejurărilor săvârşirii faptei, aşa cum au rezultat din Ordonanţa de clasare din 2.02.2021 ce a finalizat procesul penal, ale cărei concluzii au fost valorificate în primă instanţă cu efect probator, în raport de care nu s-a administrat o dovadă contrară.

Prin urmare, raportat la aceste concluzii, nu va putea fi înlăturată răspunderea pârâtului pentru fapta prepusului său, de vreme ce, în apel, a fost confirmat raţionamentul instanţei de fond care a reţinut că, întrucât nu s-a adoptat o măsură de evacuare a populaţiei, modalitatea în care prepusul şi-a îndeplinit atribuţiile legale şi regulamentare atrage răspunderea comitentului, indiferent de cauza vătămării (s-a datorat unui ricoşeu sau unui unghi de tragere mai mare de 15 grade), proiectilul depăşind înălţimea obstacolului natural şi rănind victima care, la rândul său, era în culpă întrucât se afla în interiorul limitei de siguranţă.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte va respinge în baza art. 496 C. proc. civ., recursurile ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de reclamantul A. şi de pârâtul Inspectoratul de Jandarmi Judeţean "Tudor Vladimirescu" Gorj (U.M. 0658 Tg. Jiu) împotriva deciziei nr. 61 din 24 februarie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, îndreptate prin încheierea din camera de consiliu din 28 martie 2022, a aceleiaşi instanţe.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 27 octombrie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.