Filiation claim for paternal acknowledgment routed to Râmnicu Vâlcea Court under defendant-domicile rule.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative territorial jurisdiction conflict in favor of the Râmnicu Vâlcea Court, ruling that this court is competent to hear the case, thereby overriding the Sector 1 Bucharest Court's declination and restoring the case to the initially seized court. The plaintiff sued to have his name entered as the father on a minor child's birth certificate and to authorize the child to bear his surname, against the child's other parent and the local civil records service; the Râmnicu Vâlcea Court had declined jurisdiction under HG 64/2011 art. 126(2) (claims by Romanian citizens domiciled abroad), while the Sector 1 Bucharest Court declined on the ground that the primary claim concerned establishing the child's name, a filiation matter. The High Court held that the claim to determine the child's name is the main request (arts. 449(2) Civ. Code) and the birth certificate amendment is merely accessory, so under art. 123 Civ. Proc. Code the accessory follows the main claim; jurisdiction over filiation cases lies under arts. 107(1) and 113(1)(1) Civ. Proc. Code (defendant's domicile or, alternatively, plaintiff's domicile), which as special rules prevail over general family provisions, and since the plaintiff validly chose the defendant's domicile court under art. 116 Civ. Proc. Code, that choice fixed territorial competence definitively.
Legislator headnote
AI generatedart. 449 alin. (3) din C. civ, art. 47 din Legea nr. 71/2011, art. 107 C. proc. civ, art. 113 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ, art. 135 alin. (1) din C. proc. civ, art. 449 alin. (2) C. civ; Filiation claim for paternal acknowledgment routed to Râmnicu Vâlcea Court under defendant-domicile rule: The plaintiff sued to have his name entered as the father on a minor child's birth certificate and to authorize the child to bear his surname, against the child's other parent and the local civil records service; the Râmnicu Vâlcea Court had declined jurisdiction under HG 64/2011 art. 126(2) (claims by Romanian citizens domiciled abroad), while the Sector 1 Bucharest Court declined on the ground that the primary claim concerned establishing the child's name, a filiation matter. The High Court held that the claim to determine the child's name is the main request (arts. 449(2) Civ. Code) and the birth certificate amendment is merely accessory, so under art. 123 Civ. Proc. Code the accessory follows the main claim; jurisdiction over filiation cases lies under arts. 107(1) and 113(1)(1) Civ. Proc. Code (defendant's domicile or, alternatively, plaintiff's domicile), which as special rules prevail over general family provisions, and since the plaintiff validly chose the defendant's domicile court under art. 116 Civ. Proc. Code, that choice fixed territorial competence definitively.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for the Court to resolve the negative conflict of jurisdiction and determine the competent court.
Full text
Şedinţa publică din data de 25 octombrie 2022
Asupra cauzei de faţă, reţine următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată la data de 24.03.2021 pe rolul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea sub nr. x/2021, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii B. şi Serviciul Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor Râmnicu Vâlcea a solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună completarea certificatului de naştere privind pe minora C., născută la data de 22.03.2018, la rubrica "tatăl" cu numele acestuia şi să încuviinţeze ca minora C. să poarte numele tatălui, respectiv A..
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 449 alin. (3) din C. civ. şi ale art. 47 din Legea nr. 71/2011.
2. Hotărârea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea
Judecătoria Râmnicu Vâlcea, secţia civilă, prin sentinţa civilă nr. 483 din 08 februarie 2022, a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată de pârâta Serviciul Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor Rm. Vâlcea şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 bucureşti.
În motivare, a reţinut că prin cererea formulată, reclamantul a solicitat completarea unui act de stare civilă, respectiv completarea rubricii "tatăl" din certificatul de naştere al minorei C., născută la data de 22.03.2018, precum şi încuviinţarea purtării de către minoră a numelui de familie A..
A arătat că din verificările efectuate pe portalul Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date în privinţa reclamantului, a rezultat că acesta figurează fără domiciliu în România, fiind aşadar, cetăţean român cu domiciliul în străinătate.
A constatat incidente în cauză dispoziţiile art. 126 alin. (2) din H.G. nr. 64/2011, conform cărora cererile de anulare, modificare sau completare a actelor de stare civilă formulate de cetăţenii români cu domiciliul în străinătate şi de cetăţenii străini se adresează Judecătoriei Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti, iar competenţa efectuării verificărilor revine structurii de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. pe raza căruia aceştia şi-au ales domiciliul pentru citare.
3. Hotărârea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti
Prin sentinţa civilă nr. 5744 din 28 iunie 2022, Judecătoria Sectorului I Bucureşti, secţia a II-a civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale, a declinat cauza spre competentă soluţionare în favoarea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă ivit.
În motivare, a reţinut că reclamantul a învestit instanţa cu două cereri principale, pe de o parte, o cerere având ca obiect generic "stare civilă" şi o altă cerere având ca obiect "încuviinţare nume minor" şi cu prioritate, ar trebui soluţionat capătul de cerere vizând stabilirea numelui copilului minor, ulterior urmând să fie soluţionat capătul de cerere având ca obiect modificarea actului de stare civilă prin menţiune/completare şi eliberarea unui nou certificat de naştere pentru minoră. A arătat că nu se poate aprecia că această cerere de chemare în judecată vizează în principal raporturi juridice de stare civilă, ci efectele stabilirii filiaţiei, legate de numele persoanei, ulterior aceasta influenţând modul de soluţionare a aspectelor legate de actele de stare civilă.
Instanţa a apreciat că nu Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti (instanţă învestită în virtutea capătului de cerere având ca obiect stare civilă formulată de un cetăţean român cu domiciliul în străinătate) este instanţa competentă din punct de vedere teritorial să judece cererea referitoare la încuviinţarea numelui ce urmează a fi purtat de copilul minor, ci judecătoria din circumscripţia unde ambele părţi îşi au domiciliul legal, deoarece reclamantul a ales să se raporteze la prevederile art. 107 C. proc. civ., aceasta fiind regula generală în materie de filiaţie. În plus, a mai statuat că în această materie este instituită şi o competenţă teritorială alternativă, potrivit prevederilor art. 113 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Reclamantul A. a dedus judecăţii o cerere de chemare în judecată privind completarea certificatului de naştere privind pe minora C., la rubrica "tatăl" cu numele acestuia şi încuviinţarea ca minora să poarte numele tatălui, respectiv A..
Înalta Curte constată că obiectul cererii de chemare în judecată este alcătuit din două cereri: una principală, cererea de stabilire nume, subsumată dispoziţiilor art. 449 alin. (2) C. civ. şi una accesorie, solicitarea de completare a actului de stare civilă.
Potrivit dispoziţiilor art. 123 C. proc. civ., cererile accesorii, adiţionale, precum şi cele incidentale se judecă de instanţa competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competenţa materială sau teritorială a altei instanţe judecătoreşti, cu excepţia cererilor prevăzute la art. 120.
Competenţa de soluţionare a unei astfel de cereri revine, din punct de vedere material, judecătoriei.
În acelaşi timp, se observă că acţiunea privind stabilirea numelui copilului, reprezintă o acţiune din ansamblul celor privind stabilirea filiaţiei, stabilirea numelui unui minor fiind un efect juridic obligatoriu al stabilirii (în prealabil, prioritar) a filiaţiei acestuia.
Din această perspectivă expusă, în privinţa stabilirii competenţei devin incidente prevederile art. 107 C. proc. civ. coroborate cu art. 113 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. care vizează în mod expres, special situaţia cererilor privitoare la stabilirea filiaţiei, în detrimentul prevederilor art. 114 C. proc. civ. care vizează general situaţia cererilor în materie de tutelă şi familie. Or, specialia generalibus derogant - legea specială derogă de la cea generală.
Aşadar, pentru a determina care judecătorie este competentă teritorial, Înalta Curte va avea în vedere prevederile art. 107 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel, coroborate însă, cu art. 113 C. proc. civ. prin care s-a stipulat că, în afară de instanţele prevăzute la art. 107-112 C. proc. civ., mai este competentă instanţa domiciliului reclamantului, în cererile privitoare la stabilirea filiaţiei.
Conform prevederilor cuprinse la art. 116 C. proc. civ., reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente.
Prin urmare, reclamantul a putut opta între mai multe instanţe deopotrivă competente - instanţa de la domiciliul pârâtelor (Judecătoria Râmnicu Vâlcea) sau instanţa de la domiciliul său, alegând conform art. 116 C. proc. civ., să introducă acţiunea la Judecătoria Râmnicu Vâlcea.
Reclamantul a învestit cu cererea de chemare în judecată Judecătoria Râmnicu Vâlcea, instanţa de la domiciliul pârâtelor, instanţă competentă astfel cum s-a enunţat şi în consecinţă, prin alegerea făcută de acesta, în considerarea dispoziţiilor art. 116 C. proc. civ. care dau posibilitatea reclamantului să aleagă între mai multe instanţe, însă cu condiţia ca acestea să fie deopotrivă competente, a învestit în mod legal instanţa cu soluţionarea cauzei, stabilind în mod definitiv competenţa teritorială în favoarea acesteia.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată în favoarea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25 octombrie 2022.