Annulment of pandemic-era medical secondment order for excess of power due to missing statutory health authority request.

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei.

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 15.10.2021, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii M.A.I. - Departamentul Pentru Situaţii de Urgentă şi Spitalul Clinic Sfânta Maria Bucureşti, anularea detaşării în sector covid a reclamantei în calitate de medic, angajat al Spitalului Clinic Sf. Maria Bucureşti, decisă prin Ordinul şefului Departamentului Pentru Situaţii de Urgenţă nr. 7738 din 12.10.2021 privind detaşarea personalului medical/paramedical/auxiliar specializat din sistemul public pe perioada stării de alertă la nivel naţional, în contextul pandemiei generate de virusul SARS-COV 2, Ordin prin care este detaşată în perioada 11.10.2021-09.11.2021 la spitalul modular Covid 19, din Pipera, secţia externă a Spitalului Victor Babeş Bucureşti, detaşare despre care a luat la cunoştinţă prin whatsapp în data de 12.10.2021, ora 18, la nici opt luni distanţă de la o altă detaşare fără acord, nelegală şi abuzivă în sector Covid, detaşare ce a fost de asemenea contestată în justiţie.

De asemenea, reclamanta a solicitat să se stabilească modul şi motivul pentru care a fost trecută pe lista persoanelor apte pentru detaşare în sector covid de 3 ori în niciun an, deşi este inaptă pentru acest lucru.

În acest sens, reclamanta a solicitat a se demara o anchetă internă la spitalul "Sfânta Maria" Bucureşti prin care echipa conducătoare, în frunte cu managerul acesteia, dr. B. să explice motivul pentru care în decurs de nici un an a nominalizat-o pentru detaşare ca medic internist în sector covid de trei ori, deşi spitalul are zeci de medici, mulţi mult mai tineri, fără probleme medicale şi familiale.

La data de 05.11.2021, reclamanta a depus la dosar cerere de modificare şi completare a cererii de anulare, prin care a solicitat anularea parţială a Ordinului nr. 7738/12.10.2021 emis de şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, privind detaşarea pentru o perioadă de 30 de zile a personalului medical pe perioada stării de alertă la nivel naţional, în contextul pandemiei generate de virusul SARS-COV-2, în ceea ce priveşte detaşarea acesteia (poziţia 35 din anexă) din cadrul Spitalului Clinic Sfânta Maria Bucureşti la Spitalul Clinic Modular din Pipera, secţia externă a Spitalului Clinic dr. Victor Babeş Bucureşti, începând cu data de 11.10.2020 şi până în data de 09.11.2021, detaşare efectuată la iniţiativa angajatorului Spitalului Clinic Sfânta Maria Bucureşti şi obligarea angajatorului Spitalului Clinic Sfânta Maria Bucureşti şi Ministerul Afacerilor Interne, prin Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, de a nu mai dispune detaşarea reclamantei în secţiile de tratare împotriva virusului SARS-COV-2, pentru motive legate de siguranţa sănătăţii şi vieţii acesteia, cât şi a persoanei aflate în întreţinerea acesteia.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă din 1839 din 6 decembrie 2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins excepţiile lipsei de obiect a acţiunii modificate/completate şi lipsei de interes în introducerea acţiunii modificate/completate, ca neîntemeiate; a admis în parte acţiunea modificată/completată privind pe reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii M.A.I. - DEPARTAMENTUL PENTRU SITUATII DE URGENTĂ şi SPITALUL CLINIC SFÂNTA MARIA BUCUREŞTI; a anulat în parte Ordinul nr. 7738/12.10.2021, emis de şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, doar în ceea ce o priveşte pe reclamantă; a respins în rest acţiunea modificată/completată, ca neîntemeiată şi a obligat pârâtele la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 1500 RON, reprezentând onorariul de avocat aferent părţii din acţiunea modificată/completată admisă şi redus în mod corespunzător, conform art. 451- 453 C. proc. civ.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâtul Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1 şi 8 C. proc. civ.

În raport de dispoziţiile art. 488 alin. 1 pct. 1 C. proc. civ. se invocă nelegalitatea sentinţei recurate pe motiv că instanţa nu a fost alcătuită conform dispoziţiilor legale.

Se invocă incidenţa în cauză, în raport de obiect a dispoziţiilor art. 15 din Legea nr. 136/2020, prin care este reglementată compunerea instanţei de fond în cauzele având ca obiect ordinele şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.

Potrivit dispoziţiilor art; 15 alin, (10) din Legea nr. 13.6/2020,. acţiunea în anulare este soluţionată de urgenţă şi cu precădere, într-un termen ce nu va depăşi 15 zile de la data sesizării legale a instanţei, în completuri formate din 3 judecători.

Procedura de urgenţă stabilită, în temeiul dispoziţiilor alin. (3) şi (5) ale aceluiaşi articol vizează acţiunile în anulare introduse de persoanele care se consideră vătămate în drepturile sale ori care justifică un interes legitim împotriva ordinelor şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă şi presupune inclusiv faptul ca hotărârea primei instanţe poate fi atacată cu recurs în maximum două zile de la comunicare, aşa cum rezultă şi din dispozitivul sentinţei contestate nr. 1839/2021 pronunţată în dosarul nr. x/2021, de către Curtea de Apel Bucureşti.

Se solicită casarea sentinţei atacate care a fost pronunţată de un complet nelegal constituit şi se invocă şi dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 76/2012.

În raport de dispoziţiile art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. se invocă interpretarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material, respectiv a dispoziţiilor art. 1 şi art. 8 din Legea nr. 554/2004 raportat la dispoziţiile art. 2 lit. "n" din acelaşi act normativ în ceea ce priveşte soluţionarea excepţiei lipsei de interes şi pe fond în ceea ce priveşte soluţia de admitere în parte a acţiunii modificate/completate şi de anulare în parte a Ordinului nr. 7738/12 octombrie 2021.

Primul aspect de nelegalitate invocat, după expunerea situaţiei de fapt priveşte nelegala respingere a excepţiei de interes în formularea acţiunii.

Se invocă încălcarea de către prima instanţă a dispoziţiilor art. 1 alin. 1, art. 2 lit. "p" şi art. 8 din Legea nr. 554/2004 raportat la reţinerea existenţei unui interes legitim privat pretins al reclamantei în calitate sa de medic detaşat în baza ordinului contestat.

Se susţine că reclamanta-intimată nu a justificat folosul practic şi faptul că Ordinul nr. 7738/12 octombrie 2021 şi-a încetat efectele la data de 9.XI:2021 fără a fi executat, fapt confirmat de adresa nr. x din 4.XI.2021 a Spitalului Clinic "Sfânta Maria".

Al doilea aspect de nelegalitate priveşte nelegala soluţionare a cauzei pe fond în sensul anulării în parte a ordinului contestat pe motivul existenţei unui exces de putere în sensul dispoziţiilor art. 2 alin. 1 lit. "n" din legea nr. 554/2004 şi unei pretinse încălcări a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 136/2020, invocate ca temei al ordinului contestat.

Se arată că în cauză nu a fost probat excesul de putere reţinut de prima instanţă, ordinul fiind emis de refuzul DSU în executarea dreptului de apreciere, iar în cauză nu au fost încălcate condiţiile prevăzute de art. 9 alin. 2 din Legea nr. 136/2021. Aceasta deoarece emiterea ordinului de detaşare a medicilor, inclusiv reclamantei, a reprezentat o măsură operativă impusă de o realitate obiectivă existenţei unui deficit de personal necesar pentru asigurarea măsurilor de răspuns la epidemia de SARS-Cov-2.

Se propune proba cu înscrisuri depuse în susţinerea recursului şi se solicită judecarea în lipsă.

La dosar intimata-pârâtă A. a formulat întâmpinare prin care a invocat în principal mai multe excepţii procesuale, iar pe fond a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Excepţiile procesuale invocate sunt excepţia tardivităţii cererii de recurs, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a DSU, excepţia lipsei calităţii de reprezentant a secretarului de stat din cadrul DSU, excepţia nulităţii cererii de recurs.

Faţă de întâmpinarea depusă, recurentul-pârât a depus răspuns la întâmpinare.

În şedinţa publică din 8.XI.2022 intimata-pârâtă a renunţat în raport de actele depuse, care probau înregistrarea în termen a recursului la excepţia tardivităţii.

Motivat, în aceeaşi sentinţă Curtea a respins toate excepţiile procesuale invocate prin întâmpinare faţă de care reclamanta-intimată nu a renunţat.

Analizând recursul declarat în raport de motivele de casare invocate, Curtea îl apreciază pentru următoarele considerente ca nefondat.

Motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. 1n pct. 1 C. proc. civ. este nefondat instanţa de fond care a pronunţat sentinţa atacată fiind legal constituită în compunere de 1 judecător.

În cauză nu poate fi reţinută încălcarea dispoziţiilor art. 15 din Legea nr. 136/2020, prin care este reglementată compunerea de trei judecători în cauzele care se încadrează ca obiect în dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 136/2020 ca normă cu caracter special.

Prezenta cauză nu are ca obiect o Hotărâre CNSU pentru a fi aplicabile dispoziţiile art. 15 alin. 4 din Legea nr. 136/2020 în privinţa completului specializat compus din trei judecători.

În cauză în raport de obiect instanţa a fost legal constituită în completarea de 1 judecător raportat la dispoziţiile art. 19 alin. 5 din Legea nr. 136/2020 şi la art. 10 din Legea nr. 554/2004.

Motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. este nefondat, în cauză sentinţa atacată fiind dată cu aplicarea corectă a dispoziţiilor de drept material incidente, ambele aspecte de nelegalitate, atât în ceea ce priveşte respingerea excepţiei lipsei de interes cât şi în ceea ce priveşte admiterea în parte a acţiunii, fiind nefondate.

Primul aspect de nelegalitate privind interpretarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 1, art. 2 alin. 1 lit. "p" şi art. 8 din Legea nr. 554/2004 în ceea ce priveşte respingerea excepţiei lipsei de interes/obiect a cererii modificatoare nu este fondat.

Prima instanţă a interpretat şi aplicat corect dispoziţiile legale incidente şi a constatat că reclamanta-intimată, ca persoană fizică medic care a figurat ca detaşată în baza ordinului contestat, are calitate de persoană vătămată şi justifică un interes vătămat în sensul dispoziţiilor art. 1 şi art. 2 alin. 1 lit. p) din Legea nr. 554/2004.

În concret reclamanta a reclamat nelegalitatea ordinului prin care s-a dispus abuziv şi motivat detaşarea sa de la spitalul "Sfânta Maria" Bucureşti în sectorul covid, aceasta reclamând excesul de putere al autorităţii, în cauză existând interesul subiectiv în sensul art. 2 alin. 1 lit. p) din Legea nr. 554/2004.

Faptul că ordinul contestat nu a mai fost pus în executare faţă de reclamantă nu determină o lipsă de interes sau de obiect a acţiunii întemeiată pe dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 554/2004.

Al doilea aspect de nelegalitate, care priveşte soluţia pe fond de admitere în parte a acţiunii modificată nefondat.

În mod legal prima instanţă a interpretat şi aplicat corect dispoziţiile art. 1 şi 8 raportat la dispoziţiile art. 2 lit. "n" din Legea nr. 554/2004 în sensul existenţei unui exces de putere al autorităţii emitente în ceea ce priveşte detaşarea reclamantei.

Iar excesul de putere a reprezentat nerespectarea condiţiilor prevăzute de art. 19 din Legea nr. 136/2020 şi în special faptul că ordinul contestat nu a avut la bază existenţa unei solicitări motivate a direcţiei de sănătate publică a Municipiului Bucureşti, a inspectoratului pentru situaţii de urgenţă a Municipiului Bucureşti ori a Centrului naţional de coordonare şi conducere a intervenţiei.

În cauză nu poate fi reţinută analiza factorilor de risc ca act depus în recurs. Această analiză are caracter general şi nu este de natură a înlătura concluzia primei instanţe în sensul că emiterea ordinului faţă de reclamantă s-a baza pe o analiză formală contrar dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 136/2020.

Faţă de cele expuse mai sus Curtea în baza art. 496-497 C. proc. civ. va respinge recursul ca nefondat menţinând ca legală sentinţa pronunţată de instanţa de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-pârât Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne împotriva sentinţei civile din 1839 din 6 decembrie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 8 noiembrie 2022.