Death of plaintiff terminating procedural capacity and rendering pharmaceutical reimbursement action inadmissible

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată.

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, a solicitat, în principal, obligarea pârâţilor la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului PEMBROLIZUMAB (denumire comercială B.) pentru indicaţia terapeutică adenocarcinom de joncţiune esogastrică şi în subsidiar obligarea pârâtului Ministerul Sănătăţii la adoptarea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării indicaţiile terapeutice neincluse in rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparenţă decizională pe site-ul www.x.ro la data de 04.09.2018.

2. Hotărârea primei instanţe.

Prin sentinţa nr. 84 din data de 14.10.2021, Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia inadmisibilităţii acţiunii, pentru lipsa plângerii prealabile, excepţie invocată de pârâtul Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, şi în consecinţă:

A respins ca inadmisibilă acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

A respins ca neîntemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului, excepţie invocată de pârâtul Ministerul Sănătăţii.

A respins ca neîntemeiată excepţia prematurităţii, invocată pârâtul Guvernul României.

A respins ca neîntemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, invocate de pârâta Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România.

A respins ca neîntemeiat capătul de cerere principal formulat de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România.

A admis în parte cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sănătăţii şi a obligat pârâtul Ministerul Sănătăţii la emiterea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicaţiile terapeutice ce nu sunt incluse în rezumatul caracteristicilor produsului.

3. Cererea de recurs.

Împotriva sentinţei nr. 84 din data de 14.10.2021, pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs pârâtul Ministerul Sănătăţii invocând dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ.

În dezvoltarea motivelor de recurs se susţine că, hotărârea atacată este nelegală pentru considerentul că a fost dată cu depăşirea de către instanţă a atribuţiile puterii judecătoreşti (art. 488 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ.).

Prin sentinţa recurată, instanţa de fond a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în sensul de a obliga pârâtului Ministerul Sănătăţii la emiterea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicaţiile terapeutice ce nu sunt incluse în rezumatul caracteristicilor produsului.

Motivul de nelegalitate prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 4 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ. reglementează situaţia depăşirii de către instanţe a atribuţiilor puterii judecătoreşti prin aceasta înţelegându-se incursiunea autorităţii judecătoreşti în sferele celorlalte puteri ale Statului, cum este cea legislativă sau executivă, astfel cum acestea sunt delimitate de prevederile constituţionale sau de către legile organice, instanţa săvârşind acte care intră în atribuţiile unor altor organe aparţinând unei alte autorităţi constituite în stat.

Instanţa de fond era obligată să reţină că dispoziţiile legale stabilesc obligativitatea parcurgerii unei anumite proceduri în vederea includerii unui medicament pentru o nouă indicaţie terapeutică în lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, or această procedură nu a fost parcursă în prezenta cauză.

Ministerul Sănătăţii are competenţa de a realiza actualizarea Listei doar după ce aceasta este, prezentată, de către ANMDMR după parcurgerea etapelor legale ale procesului de evaluare a medicamentelor pentru care deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă au formulat solicitări în acest sens.

Prin O.U.G. nr. 23/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea unor acte normative în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial ai României partea I din 13.05.2014, a fost reglementată modalitatea privind includerea, extinderea indicaţiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 cu modificările şi completările ulterioare. Reproducem mai jos prevederile art. 232^1:

"(1) Criteriile de evaluare a tehnologiilor medicale, a documentaţiei care trebuie depusă de solicitanţi, a instrumentelor metodologice utilizate în procesul de evaluare privind includerea, extinderea indicaţiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii, la propunerea Agenţiei Naţionale a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale.

(2) Metodologia de evaluare privind includerea, extinderea indicaţiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, precum şi căile de atac se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii, la propunerea Agenţiei Naţionale, a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale."

În aplicarea prevederilor legale mai sus menţionate a fost aprobat Ordinul MS nr. 861/2014 pentru aprobarea criteriilor şi metodologiei de evaluare a tehnologiilor medicale, a documentaţiei care trebuie depusă de solicitanţi, a instrumentelor metodologice utilizate în procesul de evaluare privind includerea, extinderea indicaţiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, precum şi a căilor de atac, publicat în Monitorul Oficial nr. 557 din 28 iulie 2014.

Pentru motivele expuse în conţinutul cererii de recurs, recurentul-pârât solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate, iar, pe fond, respingerea cererii deduse judecăţii.

4. Apărările formulate în cauză.

Intimata-pârâtă Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România a depus întâmpinare prin care a solicitat admiterea recursului.

Intimata-pârâtă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a depus note scrise prin care a invocat excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a reclamantului A.. În acest sens a depus copie a certificatului de deces emis pe numele A..

5. Procedura de soluţionare a recursului.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 14 martie 2022, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 19 octombrie 2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

6. Soluţia instanţei de recurs.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a intimatei-reclamante A., invocată de intimata-pârâtă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Înalta Curte reţine că este întemeiată.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., "(1) Instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei".

Potrivit art. 34 din C. civ., capacitatea de folosinţă este aptitudinea persoanei fizice de a avea drepturi şi obligaţii civile, iar conform art. 35 din acelaşi act normativ, capacitatea de folosinţă începe la naşterea persoanei şi încetează odată cu moartea acesteia.

Din perspectivă procesuală, Înalta Curte reţine că, potrivit art. 32 alin. (1) lit. a), coroborat cu art. 40 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi iniţiat şi întreţinut numai de către o persoană care deţine capacitate procesuală de folosinţă, sub sancţiunea nulităţii actului de procedură, dispoziţii aplicabile atât în cazul cererilor de chemare în judecată, cât şi în cazul căilor de atac.

Excepţia lipsei capacităţii de folosinţă este o excepţie absolută şi peremptorie, care poate fi invocată de către orice parte şi de instanţa de judecată, din oficiu, în orice stadiu al soluţionării pricinii.

Având în vedere considerente de ordin teoretic conform cărora excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă este o excepţie peremptorie, dirimantă, de fond şi absolută, Înalta Curte constată că aceasta poate fi invocată în orice stare a pricinii, atât în faţa instanţei de fond, cât şi în faţa instanţei de recurs.

Prin urmare, Înalta Curte constată că din înscrisul depus la dosarul instanţei de recurs, rezultă că reclamanta A. a decedat la data de 09.10.2021, (conform certificatului de deces seria x nr. x/09.10.2021 - dosarul de recurs), iar prin deces, intimata-reclamantă a pierdut capacitatea procesuală de folosinţă, nemaiputând fi subiect de drepturi şi obligaţii şi, în consecinţă, subiect al raportului de drept dedus judecăţii.

Totodată, Înalta Curte va avea în vedere şi caracterul intuitu personae al cererii de chemare în judecată, pretenţia solicitată prin cererea de ordonanţă preşedinţială (asigurarea în regim de compensare 100% a medicamentului Pembrolizumab) putând fi executată doar faţă de reclamantă, nefiind o obligaţie transmisibilă succesorilor săi.

Având în vedere că una dintre condiţiile de exercitare ale acţiunii, prevăzute de art. 32 alin. (1) C. proc. civ., nu mai este îndeplinită, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Sănătăţii şi va casa sentinţa recurată.

Procedând la rejudecarea cererii de chemare în judecată, Înalta Curte va admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a reclamantei şi, în raport de prevederile art. 40 alin. (1) C. proc. civ., va respinge acţiunea pentru lipsa capacităţii procesuale de folosinţă a reclamantei A..

7. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., va admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a intimatei-reclamante, va admite recursul, va casa sentinţa recurată şi rejudecând, va respinge acţiunea pentru lipsa capacităţii procesuale de folosinţă a reclamantei A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a intimatei-reclamante.

Admite recursul declarat de recurentul-pârât Ministerul Sănătăţii împotriva sentinţei nr. 84 din 14 octombrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi rejudecând:

Respinge acţiunea pentru lipsa capacităţii procesuale de folosinţă a reclamantei A..

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 octombrie 2022.