Negative conflict of jurisdiction over pension indemnity resolved by assigning competence to social insurance court

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1.1. Obiectul litigiului

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Vaslui în data de 13.04.2021 sub nr. x/2021, reclamantul A. a solicitat anularea Ordinului nr. 644/05.03.2021 prin care s-a încetat plata indemnizaţiei pentru limită de vârstă ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 7/2021 pentru modificarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul Deputaţilor şi Senatorilor şi obligarea pârâtei la achitarea la zi a indemnizaţiei respective.

1.2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

Prin sentinţa nr. 240/CA din 1 iulie 2021, Tribunalul Vaslui, secţia Civilă a respins excepţia de necompetenţă funcţională a completului de contencios administrativ din cadrul Tribunalului Vaslui, a admis excepţia de necompetenţă materială a aceleaşi instanţe şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de către reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Parlamentul României - Camera Deputaţilor prin Secretar General, în favoarea Curţii de Apel Iaşi.

Pentru a pronunţa această sentinţă a reţinut incidente dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi, având în vedere că actul a cărui anulare se solicită a fost emis de o autoritate centrală (Parlamentul României - Camera Deputaţilor prin Secretar General), a constatat competentă material să soluţioneze cauza Curtea de Apel Iaşi.

Prin sentinţa nr. 124 din 13 septembrie 2021, Curtea de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Parlamentul României - Camera Deputaţilor prin Secretar General, în favoarea Tribunalului Vaslui la un complet specializat în soluţionarea litigiilor de asigurări sociale.

A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea acestuia.

În motivarea soluţiei, a reţinut că ordinul contestat are ca obiect încetarea acordării drepturilor prevăzute de Legea nr. 96/2006 şi, fiind vorba despre o indemnizaţie acordată foştilor parlamentari ca urmare a împlinirii limitei de vârstă de pensionare stabilită potrivit legii, aceste sume pot fi asimilate drepturilor prevăzute de Legea nr. 263/2010 (la care, de altfel, se făcea trimitere în cuprinsul art. 49 din Legea nr. 96/2006), indiferent de denumirea pe care legiuitorul a acordat-o acestora.

În sprijinul acestei concluzii, a adăugat argumentul că aceste sume nu au menirea de a acoperi o contraprestaţie în muncă efectuată în prezent, cum se întâmplă în cazul veniturilor de natură salarială sau împrejurarea că însuşi legiuitorul a încadrat aceste venituri în rândul celor asimilate pensiei, respectiv în conţinutul O.U.G. nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, unde, la art. VI a fost modificat fostul art. 49 din Legea nr. 96/2006 care reglementa indemnizaţia pentru limita de vârstă a parlamentarilor.

În aceste condiţii, a reţinut că sunt aplicabile dispoziţiile speciale cuprinse în Legea nr. 263/2010, art. 153 alin. (1) lit. k) potrivit căruia "tribunalele soluţionează în primă instanţă litigiile privind:

"l) alte drepturi şi obligaţii născute în temeiul prezentei legi."

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Vaslui, secţia civilă.

2.1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

În speţă, reclamantul a solicitat anularea Ordinului nr. 644/05.03.2021 prin care s-a încetat plata indemnizaţiei pentru limită de vârstă ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 7/2021 pentru modificarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul Deputaţilor şi Senatorilor şi obligarea pârâtei la achitarea la zi a indemnizaţiei respective.

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competenţă este aceea dacă, în cauză, sunt aplicabile dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 care instituie o competenţă materială în raport de criteriul rangului autorităţii emitente a actului administrativ contestat, sau dacă sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Calitatea emitentului ordinului prin care a fost revocată plata indemnizaţiei pentru limită de vârstă, nu este de natură a atrage de plano competenţa instanţei de contencios administrativ, întrucât o astfel de competenţă specială intervine doar în cazurile şi condiţiile expres prevăzute de legiuitor.

Totodată, se observă că norma specială reglementată de Legea nr. 96/2006 nu face trimitere la legea contenciosului administrativ.

Înalta Curte constată că litigiul de faţă este unul de asigurări sociale, întrucât reclamantul a supus controlului instanţei de judecată modalitatea în care emitentul ordinului a aplicat prevederile referitoare la stabilirea pensiilor din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor.

Raportat la obiectul cauzei, respectiv drepturile de pensie ale reclamantului, şi în lipsa unor reglementări speciale, competenţa de soluţionare a cauzei este reglementată de dispoziţiile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Astfel, având în vedere dispoziţiile art. 153 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 263/2010 potrivit cărora "tribunalele soluţionează în primă instanţă litigiile privind: 1) alte drepturi şi obligaţii născute în temeiul prezentei legi" şi prevederile art. 95 din C. proc. civ., litigiul va fi soluţionat, în primă instanţă, de tribunal, în complet specializat de asigurări sociale.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Vaslui, secţia Civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Parlamentul României - Camera Deputaţilor, prin Secretar General, în favoarea Tribunalului Vaslui, secţia Civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 noiembrie 2021.

Procesat de GGC - LM