Conversion of military to civil position; insufficiency of reasoning on mandatory pre-litigation complaint in administrative annulment
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the appellant's appeal, quashed the lower court's judgment, and remanded the case to the Court of Appeal for re-judgment, resulting in a procedural victory for the employee-appellant. The dispute concerned an administrative challenge to a military ministry order that converted the appellant's military position to a civil one, which the first instance had dismissed as inadmissible for allegedly lacking a mandatory prior complaint. The Supreme Court found the lower court's decision legally defective under Article 488(1)(6) of the Code of Civil Procedure due to insufficient motivation, specifically because the judge failed to analyze the submitted documentation or properly assess whether the pre-litigation requirement was met, thereby violating the standards for judicial reasoning in Article 425(1)(b) of the Code of Civil Procedure and the right to a fair trial; the substantive merits under Article 488(1)(8) were reserved for the re-trial.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ, art. 425 C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 486 C. proc. civ, art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ, art. 6 din C. proc. civ; Conversion of military to civil position; insufficiency of reasoning on mandatory pre-litigation complaint in administrative annulment: Astfel, soluţia pronunţată nu cuprinde motivele care au format convingerea instanţei referitoare la lipsa plângerii prealabile, judecătorul fondului înlăturând nemotivat susţinerile reclamantei, neexpunând în concret care este motivul pentru care a admis excepţia, nerespectând astfel prevederile art. 425 C. proc. civ.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul acţiunii
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Vrancea sub nr. x/2019, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Spitalul Militar de Urgenţă "Dr. B." Focşani a solicitat anularea actului administrativ prin care s-a modificat statul de organizare al spitalului prin transformarea funcţiei de şef laborator analize medicale din funcţia militară în funcţie civilă, precum şi repunerea sa în funcţia militară deţinută anterior.
Prin precizările înregistrate la data de 17.06.2020, reclamanta a arătat că înţelege să conteste ordinul Ministerului Apărării Naţionale în baza căruia s-a modificat statul de organizare al Spitalului Militar de Urgenţă "Dr. B." Focşani, înregistrat sub nr. x din 06.12.2018, prin transformarea funcţiei de şef laborator analize medicale din funcţie militară în funcţie civilă.
Prin încheierea din 17.06.2020 Tribunalul Vrancea a dispus introducerea în cauză a pârâtului Ministerului Apărării Naţionale iar prin sentinţa nr. 165/14.07.2020, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Galaţi.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 15/2021 din 19 ianuarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal a fost admisă excepţia inadmisibilităţii acţiunii şi a respins acţiunea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naţionale, având ca obiect, anulare act administrativ, ca inadmisibilă.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei civilă nr. 15/2021 din 19 ianuarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate, solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
În contextul unei succinte prezentări a situaţiei de fapt, recurenta-reclamantă a arătat, în susţinerea motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., că instanţa de fond a soluţionat cauza în mod greşit pe excepţia inadmisibilităţii acţiunii, deşi recurenta-reclamantă a formulat plângere prealabilă la data de 2.04.2019, când a solicitat expres, în necunoştinţa numărului ordinului, anularea acestuia.
Astfel, soluţia pronunţată nu cuprinde motivele care au format convingerea instanţei referitoare la lipsa plângerii prealabile, judecătorul fondului înlăturând nemotivat susţinerile reclamantei, neexpunând în concret care este motivul pentru care a admis excepţia, nerespectând astfel prevederile art. 425 C. proc. civ.
În ceea ce priveşte motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta-reclamantă a susţinut că sentinţa este pronunţată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, respectiv cu interpretarea greşită a prevederilor art. 7 şi art. 11 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Astfel, a susţinut recurenta că a parcurs procedura prealabilă în termen legal, dovadă fiind răspunsul dat prin adresa nr. 193/A 2650 din 8.04.2019 a Spitalului Militar de Urgenţă Dr. B. Focşani, însă prima instanţa nu a analizat conţinutul plângerii prealabile din data de 2.04.2019, iar argumentele instanţei de fond fie lipsesc fie sunt străine de natura cauzei.
Cererea de recurs a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi pct. 8 C. proc. civ.
4. Apărările formulate în recurs
Intimatul-pârât Ministerul Apărării Naţionale a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea ca nefondat a recursului declarat de recurenta-reclamantă A., apreciind că soluţia de admitere a excepţiei inadmisibilităţii este temeinică şi legală.
5. Procedura de soluţionare a recursului
În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.
În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 20 mai 2021, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 27 octombrie 2021, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând legalitatea sentinţei recurate prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs, a apărărilor invocate prin întâmpinare şi a dispoziţiilor legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte constată că recursul este fondat pentru considerentele expuse în continuare.
Instanţa de contencios administrativ şi fiscal a fost învestită cu cererea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naţionale prin care a solicitat anularea actului administrativ prin care s-a modificat statul de organizare al Spitalului Militar de Urgenţă "Dr. B." Focşani, respectiv a ordinului Ministerului Apărării Naţionale în baza căruia s-a modificat statul de organizare al spitalului, înregistrat sub nr. x din 06.12.2018, prin transformarea funcţiei de şef laborator analize medicale din funcţie militară în funcţie civilă.
Prin sentinţa recurată, a fost admisă excepţia inadmisibilităţii acţiunii, reclamanta formulând critici din perspectiva motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi pct. 8 C. proc. civ.
Înalta Curte, reţine că sunt fondate criticile circumscrise dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.
Astfel, instanţa de control judiciar aminteşte că dispoziţiilor art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., republicat "(1) Hotărârea va cuprinde:/.../b) considerentele, în care se vor arăta obiectul cererii şi susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor".
Aşa cum s-a interpretat atât în doctrina, precum şi în jurisprudenţa naţională, hotărârea judecătorească trebuie să cuprindă nu numai împrejurările de fapt ori doar motivele de drept care au format convingerea instanţei, astfel că ea se va referi la toate aceste aspecte, fără a însemna însă că instanţa trebuie să răspundă tuturor argumentelor invocate de părţi pentru susţinerea pretenţiilor şi apărărilor pe care le-au formulat, instanţa putând să grupeze aceste argumente pentru a le răspunde în cuprinsul unui considerent comun.
Prin urmare, instanţa va arăta în concret, în raport de probele dosarului, situaţia de fapt pe care o reţine în cauză şi va demonstra aplicarea regulii de drept incidente, referirea generică la susţinerile părţilor ori la probele administrate, nefiind suficientă pentru a satisface standardele normei în discuţie, a căror încălcare atrage desfiinţarea hotărârii, întrucât aceasta constituie, în realitate, o lipsă a motivării.
De asemenea, nici motivarea sumară a hotărârii nu corespunde exigenţelor textului enunţat pentru că lipsa de consistenţă a acesteia face imposibilă realizarea controlului judiciar şi, totodată, considerentele hotărârii judecătoreşti trebuie să răspundă comandamentelor logicii, să fie clare, concise, lipsite de contradicţii, bazate pe incontestabilitate, coroborate între ele şi menite a impune o concluzie, elemente de natură a fundamenta puterea de convingere şi a exclude arbitrariul.
În fine, reţine Înalta Curte că respectarea acestei dispoziţii procedurale, cu valoare de principiu, se circumscrie obligaţiei ce revine instanţei de a garanta părţilor exerciţiul efectiv al dreptului la un proces echitabil, în sensul art. 6 din C. proc. civ., art. 21 din Constituţia României şi art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Astfel, dreptul la un proces echitabil constituie o componentă a principiului preeminenţei dreptului într-o societate democratică, nefiind suficient ca legea să recunoască persoanelor drepturi substanţiale în măsura în care acestea nu sunt însoţite de garanţii fundamentale de ordin procedural, de natură a le pune în valoare.
În acest sens, în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că dreptul la un proces echitabil implică în sarcina instanţei obligaţia de a proceda la "un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor şi al elementelor de probă ale părţilor, cel puţin pentru a le aprecia pertinenţa" (Cauza Albina împotriva României, Cauza Gheorghe împotriva României).
În speţă, se constată că prin cererea adresată Ministerului Apărării Naţionale - U.M. Focşani şi înregistrată la autoritatea pârâtă sub nr. x din data de 24.04.2019, reclamanta a înţeles să conteste decizia/hotărârea/actul administrativ în baza căruia s-a modificat Statul de organizare al spitalului.
Judecătorul fondului nu a clarificat însă aspecte esenţiale ale cauzei, nu a analizat şi nu s-a raportat la întreaga documentaţie depusă la dosar, limitându-se la a concluziona că "în cauză nu rezultă din niciun înscris că reclamanta s-ar fi adresat M.Ap. N. (nici măcar Spitalului Militar Focşani) cu o cerere de anulare a Ordinului G/0149/06.12.2018."
În aceste condiţii, este evident că, în raport de actele aflate la dosar, prima instanţă nu a analizat argumentele reclamantei şi nu s-a preocupat de lămurirea aspectului legat de formularea plângerii prealabile.
O asemenea modalitate de abordare a motivării unei sentinţe echivalează cu necercetarea cauzei, de natură a conduce la pronunţarea unei hotărâri lacunare sub aspectul motivelor pe care se sprijină, ceea ce impune trimiterea cauzei spre o nouă judecată pentru respectarea principiului dublului grad de jurisdicţie, ca garanţie a legalităţii şi temeiniciei hotărârii ce urmează a fi pronunţată în litigiul de faţă, astfel cum s-a reţinut anterior.
În consecinţă, Înalta Curte apreciază că este întemeiat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., republicat, împrejurare în raport de care, nu se mai impune analizarea celorlalte critici formulate de recurentă în cadrul motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat, acestea urmând a fi examinate de către prima instanţă, cu ocazia rejudecării cauzei.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va admite recursul declarat de reclamanta A., va casa sentinţa recurată şi va trimite cauza aceleiaşi instanţe spre o nouă judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva sentinţei nr. 15/2019 din 19 ianuarie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa recurată şi trimite cauza aceleiaşi instanţe spre o nouă judecată.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27 octombrie 2021.
Procesat de GGC - LM