Validity of military reserve order based on unconstitutional statutory provision for deferred penalty application

Asupra cererii de revizuire de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de revizuire

Prin decizia nr. 6631 din 9 decembrie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis recursul formulat de pârâtul Serviciul Român de Informaţii, prin U.M. Bucureşti, împotriva sentinţei civile nr. 129 din 29 iunie 2018 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a casat sentinţa atacată şi a respins cererea formulată de reclamantul A., de anulare a ordinului de trecere în rezervă nr. DP 28.07.2017, cu reintegrarea reclamantului în funcţia deţinută şi plata drepturilor salariale de care ar fi beneficiat, de la data emiterii ordinului şi până la efectiva reintegrare, ca neîntemeiată.

2. Motivele şi temeiul legal al cererii de revizuire

Împotriva acestei decizii a promovat calea de atac a revizuirii intimatul-reclamant A., întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 11 C. proc. civ., solicitând schimbarea în tot a deciziei, în sensul respingerii recursului formulat de către Serviciul Român de Informaţii, ca nefondat.

Prin decizia atacată cu revizuire s-a reţinut, în esenţă, că dreptul de apreciere conferit de art. 87 alin. (3) din Legea nr. 80/1995, cu privire la trecerea în rezervă a revizuentului ca efect al pronunţării unei soluţii de amânare a aplicării pedepsei pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate, a fost corect exercitat de intimat, ordinul contestat fiind legal şi temeinic.

Revizuirea este cerută în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 11 din C. proc. civ., potrivit căruia este caz de revizuire dacă [...J "după ce hotărârea a devenit definitivă, Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra excepţiei invocate în acea cauză, declarând neconstituţională prevederea care a făcut obiectul acelei excepţii".

Hotărârea a cărei revizuire se solicită este definitivă, în acord cu disp. art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. raportat la art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

În faţa primei instanţe revizuentul a invocat excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 87 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 iar prin încheierea din data de 28.06.2018, Curtea de Apel Târgu Mureş a dispus sesizarea Curţii Constituţionale, în vederea soluţionării excepţiei. Prin Decizia nr. 905/16.12.2020, publicată în Monitorul Oficial în data de 12.05.2021, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate a art. 87 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 şi a constatat că sintagma "sau cu privire la care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei", din cuprinsul textului de lege este neconstituţională.

Decizia Curţii Constituţionale nr. 905/16.12.2020, publicată în Monitorul Oficial în data de 12.05.2021 a fost pronunţată după data de 09.12.2020, dată la care hotărârea a cărei revizuire se solicită a rămas definitivă.

Cererea de revizuire a fost formulată în termenul de trei luni de la data publicării hotărârii Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial, respectiv, de la data de 12.05.2021, în conformitate cu disp. art. 511 alin. (3) din C. proc. civ.

Soluţia pronunţată de Curtea Constituţională prin decizia nr. 905/16.12.2020 este hotărâtoare în cauză, în condiţiile în care motivul de nelegalitate al actului administrativ invocat cu predilecţie de către revizuent a constat tocmai în contestarea situaţiei premisă care a stat la baza emiterii actului administrativ, susţinând faptul că un cadru militar nu poate fi trecut în rezervă în ipoteza unei soluţii de amânare a aplicării pedepsei, deoarece această soluţie nu determină decăderi, interdicţii sau incapacităţi.

Prin înlăturarea acestui caz de trecere în rezervă din cuprinsul art. 87 alin. (3) din Legea nr. 80/1995, ca efect al admiterii excepţiei de neconstituţionalitate, ordinul de trecere în rezervă a revizuentului este nelegal, lipsind tocmai temeiul legal pe care s-a bazat.

3. Apărările intimatului

Prin întâmpinare, intimatul Serviciul Român de Informaţii a solicitat respingerea cererii de revizuire, ca nefondată.

Cu titlu prealabil, intimatul arată că este reprezentat în cauză de UM Bucureşti - Oficiul juridic, în baza art. 25 din Legea nr. 14/1992.

Cât priveşte revizuirea, arată că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut prin decizia nr. 6631/09.12.2020, temeinic şi legal, că soluţia primei instanţe nu era conformă cadrului legal aplicabil, fiind dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material.

În esenţă, instanţa de recurs a reţinut că ordinul de trecere în rezervă nr. DP din 28.07.2017 nu a fost emis cu exces de putere, subliniind că din dispoziţiile art. 109 raportat art. 87 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 rezultă cu suficientă claritate că trecerea în rezervă se face prin ordin al conducătorului instituţiei pe baza propunerii înaintate în acest sens.

În decizia supusă revizuirii s-a mai reţinut că:

"Actul administrativ reprezintă manifestarea de voinţă a autorităţii publice, manifestare care se realizează în regim de putere publică. Regimul de putere publică presupune existenţa, între autoritate şi particular, a unui raport de inegalitate juridică. Puterea publică nu este însă absolută, ci este limitată de rigorile normelor juridice cărora autoritatea trebuie să se supună pentru a respecta principiul legalităţii care guvernează actul administrativ.

... libertatea de apreciere permisă autorităţii nu este prin ea însăşi în contradicţie cu principiul legalităţii, ea fiind în legătură cu elemente ale actului administrativ (obiect, motive, scop etc.), în sensul ca autoritatea poate decide dacă este oportun să emită actul, care să fie conţinutul actului sau când să îşi producă acesta efectele.

... rolul autorităţii competente (de a decide în ceea ce priveşte menţinerea în activitate sau trecerea în rezervă a cadrului militar condamnat) nu este acela de a se conforma automat propunerii pe care o primeşte, întrucât apreciere înseamnă analiză, iar a lăsa rezolvarea unei situaţii la aprecierea cuiva înseamnă a lăsa acea persoană să analizeze şi să hotărască ea însăşi".

Aşadar, privind criticile revizuentului, intimatul apreciază că acestea nu se susţin, decizia nr. 6631/09.12.2020 pronunţată de ICCJ în dosarul nr. x/2018 fiind pe deplin concordantă cu cadrul normativ în vigoare la data soluţionării definitive a cauzei.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra cererii de revizuire

Temeiul de drept al emiterii ordinului nr. DP 28.07.2017 de trecere în rezervă a revizuentului-reclamant l-a constituit prevederile art. 87 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, potrivit cărora cadrele militare în activitate din Ministerul Apărării Naţionale condamnate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie la pedeapsa amenzii penale sau cu închisoare, cu suspendarea executării ori graţiate înainte de începerea executării pedepsei sau cu privire la care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei pot fi trecute în rezervă sau direct în retragere ori pot fi menţinute în activitate, pe baza propunerilor înaintate ierarhic, prin ordin al comandanţilor/şefilor care au competenţe în acest sens, stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, dispoziţiile art. 43 aplicându-se în mod corespunzător, norma fiind aplicabilă şi cadrelor militare din Serviciul Român de Informaţii, în baza art. 109 din aceeaşi lege.

Temeiul de fapt al emiterii ordinului l-a constituit împrejurarea că prin sentinţa nr. 55 din data de 07.12.2016 a Tribunalului Militar Cluj, în urma încheierii unui acord de recunoaştere a vinovăţiei pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui autovehicul de către o persoană al cărei drept de conducere era suspendat, faptă prevăzută de art. 335 alin. (2) din C. pen., s-a stabilit faţă de revizuentul din cauza de faţă o pedeapsă de 6 luni de închisoare, cu privire la care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani.

Prin sentinţa nr. 129/29.06.2018, Curtea de Apel Târgu Mureş a admis cererea reclamantului-revizuent, a anulat ordinul de trecere în rezervă nr. DP din 28.07.2017, emis de Directorul Serviciului Român de Informaţii şi a dispus reintegrarea reclamantului pe funcţia şi gradul deţinute anterior trecerii sale în rezervă, cu acordarea drepturilor salariale şi a celorlalte drepturi de care ar fi beneficiat, indexate, majorate şi reactualizate de la data emiterii Ordinului de trecere în rezervă şi până la reintegrarea efectivă.

Anterior, prin încheierea din data de 28.06.2018, Curtea de Apel Târgu Mureş, la cererea reclamantului, a dispus sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 87 alin. (3) din Legea nr. 80/1995.

Prin decizia nr. 6631 din 9 decembrie 2020, Înalta Curte a admis recursul formulat de pârâtul Serviciul Român de Informaţii, prin UM Bucureşti, împotriva sentinţei arătate, pe care a casat-o, iar în rejudecare, a respins cererea formulată de reclamant.

Decizia, acum supusă revizuirii, s-a bazat pe două argumente esenţiale: existenţa temeiului de drept pentru trecerea în rezervă a reclamantului - art. 87 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 şi adoptarea soluţiei administrative cu respectarea marjei de apreciere a autorităţii publice.

Prin decizia nr. 146 din 4 martie 2021, Curtea Constituţională a respins, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei "sau cu privire la care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei" din cuprinsul prevederilor art. 87 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, excepţie ridicată de reclamantul-revizuent în dosarul nr. x/2018 al Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

În motivarea deciziei, Curtea Constituţională a reţinut că prin decizia sa nr. 905 din 16 decembrie 2020 a admis deja excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma "sau cu privire la care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei" cuprinsă în art. 87 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare este neconstituţională.

Aşadar, ţinând cont de dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 şi de data sesizării sale cu excepţia de neconstituţionalitate de către Curtea de Apel Târgu Mureş, anterior pronunţării deciziei nr. 905 din 16 decembrie 2020, Curtea a constatat că excepţia de neconstituţionalitate a devenit inadmisibilă, însă, în temeiul deciziei anterior menţionate, prin care s-a admis excepţia, decizia nr. 146/2021 constituie motiv de revizuire, conform art. 509 alin. (1) pct. 11 din C. proc. civ.

Decizia nr. 146 din 4 martie 2021 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 605 din 17 iunie 2021, iar la 18.06.2021 intimatul-reclamant a formulat prezenta cerere de revizuire, în termenul prevăzut de art. 511 alin. (3) C. proc. civ.

Potrivit art. 509 alin. (1) pct. 11 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri definitive care evocă fondul, aşa cum este decizia nr. 6631 din 9 decembrie 2020 a ÎCCJ-SCAF, poate fi cerută dacă, după ce hotărârea a devenit definitivă, Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra excepţiei invocate în acea cauză, declarând neconstituţională prevederea care a făcut obiectul acelei excepţii.

Prin urmare, sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a revizuirii, îndreptată împotriva unei hotărâri definitive conform art. 634 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, în condiţiile în care a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei "sau cu privire la care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei" din cuprinsul prevederilor art. 87 alin. (3) din Legea nr. 80/1995.

Cum prevederile legale arătate au constituit temeiul de drept al emiterii ordinului de trecere în rezervă a revizuentului şi acestea au fost eliminate din ordinea juridică pe calea excepţiei de neconstituţionalitate, Înalta Curte constată că se impune admiterea cererii de revizuire şi schimbarea în tot a deciziei supuse revizuirii, în sensul respingerii recursului declarat de pârâtul Serviciul Român de Informaţii împotriva sentinţei civile nr. 129 din 29 iunie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 6631 din 9 decembrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2018.

Schimbă în tot decizia, în sensul că respinge recursul declarat de pârâtul Serviciul Român de Informaţii împotriva sentinţei civile nr. 129 din 29 iunie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27 octombrie 2021.

Procesat de GGC - LM