Jurisdictional conflict: applicability of Art. 99(2) CPC for linked administrative claims challenging normative framework and resulting individual transfer decision
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning the case to the Cluj Court of Appeal, Section of Administrative and Fiscal Jurisdiction, thereby confirming the competence of the higher-grade instance over the first-instance court. The dispute involved a civil public-law challenge by a prison police officer against the Ministry of Justice and a specific penitentiary, seeking the partial annulment of a ministerial order approving a methodology for job transfers and the subsequent annulment of a local committee's transfer decision, alleging that the scoring criteria illegally mixed professional experience across different officer categories. The decisive legal basis was Article 99(2) of the Code of Civil Procedure, under which the High Court determined that the six claims were inextricably linked because the validity of the local administrative decision (claims 4-6) depended directly on the legality of the normative framework (claims 1-3), thus requiring the higher court to resolve the entire matter to prevent contradictory rulings and ensure procedural economy.
Legislator headnote
AI generatedart. 9 alin. (1) din Legea nr. 145/2019, art. 59 alin. (3) din Legea nr. 145/2019, art. 453 C. proc. civ, art. 99 alin. (2) C. proc. civ, art. 99 alin. (1) C. proc. civ, art. 10 din Legea nr. 554/2004; Jurisdictional conflict: applicability of Art. 99(2) CPC for linked administrative claims challenging normative framework and resulting individual transfer decision: The dispute involved a civil public-law challenge by a prison police officer against the Ministry of Justice and a specific penitentiary, seeking the partial annulment of a ministerial order approving a methodology for job transfers and the subsequent annulment of a local committee's transfer decision, alleging that the scoring criteria illegally mixed professional experience across different officer categories. The decisive legal basis was Article 99(2) of the Code of Civil Procedure, under which the High Court determined that the six claims were inextricably linked because the validity of the local administrative decision (claims 4-6) depended directly on the legality of the normative framework (claims 1-3), thus requiring the higher court to resolve the entire matter to prevent contradictory rulings and ensure procedural economy.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited in the dispositive for resolving the negative conflict of jurisdiction.
Procedural basis cited in the dispositive to establish the competence of the identified court for the merits of the case.
Full text
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj sub nr. x/2021 din data de 20.01.2021, reclamantul A. a chemat în judecată pârâţii Ministerul Justiţiei şi Penitenciarul Gherla, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce va pronunţa, să se dispună:
- Anularea parţială a Ordinului Ministrului Justiţiei nr. 2641/C din 16 iunie 2020 pentru aprobarea Metodologiei privind condiţiile în care poliţiştii de penitenciare definitivi din sistemul administraţiei penitenciare pot fi schimbaţi din funcţiile deţinute, publicat în M.Of. nr. 563 din 29 iunie 2020
- Anularea parţială a Metodologiei din 16 iunie 2020 privind condiţiile în care poliţiştii de penitenciare definitivi din sistemul administraţiei penitenciare pot fi schimbaţi din funcţiile deţinute, aprobată prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 2641/C/16.06.2020, mai exact a prevederilor art. 7 alin. (3) lit. a), art. 7 alin. (3) lit. c) şi art. 7 alin. (5)
- Obligarea intimatului Ministerul Justiţiei la modificarea prin Ordin al Ministrului Justiţiei a Metodologiei privind condiţiile în care poliţiştii de penitenciare definitivi din sistemul administraţiei penitenciare pot fi schimbaţi din funcţiile deţinute în sensul acordării punctajului aferent experienţei profesionale şi vechimii doar pentru anii lucraţi în categoria specifică funcţiei vacante pentru care se solicită numirea (ofiţer sau agent)
- Anularea Procesului-verbal nr. x/PGCJ/24.09.2020 emis de către Comisia din cadrul Penitenciarului Gherla şi a tuturor actelor şi operaţiunilor administrative emise în procedura de schimbare din funcţie care face obiectul cauzei, ulterior formulării plângerii prealabile, toate aceste acte fiind întocmite cu încălcarea art. 9 alin. (1) din Legea nr. 145/2019 şi a dispoziţiilor legale referitoare la departajarea categoriei ofiţerilor de categoria agenţilor
- Obligarea intimatului Penitenciarul Gherla la acordarea punctajului fiecărui concurent doar pentru anii lucraţi de candidaţi în categoria ofiţerilor, specific funcţiei vacante din Compartimentul informaţii clasificate, postul de ofiţer principal I
- Obligarea intimatului Penitenciarul Gherla, ca urmare a existenţei de punctaje egale, la evaluarea şi departajarea subsemnatului şi a contracandidatului B. conform criteriilor prevăzute la art. 59 alin. (3) din Legea nr. 145/2019
- Obligarea intimaţilor de rândul I şi II la plata cheltuielilor de judecată, conform art. 453 C. proc. civ.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Hotărârea Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal
Prin sentinţa civilă nr. 93/2021 din 29 martie 2021, Curtea de Apel Cluj a admis excepţia necompetenţei sale materiale în ceea ce priveşte capetele de cerere nr. x având ca obiect principal anularea Procesului-verbal nr. x/PGCJ/24.09.2020, respectiv petitele subsidiare acestuia nr. 5 şi 6 ale cererii de chemare în judecată (5. obligarea intimatului Penitenciarul Gherla la acordarea punctajului fiecărui concurent doar pentru anii lucraţi de candidaţi în categoria ofiţerilor, specific funcţiei vacante din Compartimentul informaţii clasificate, postul de ofiţer principal I; 6. obligarea intimatului Penitenciarul Gherla, ca urmare a existenţei de punctaje egale, la evaluarea şi departajarea subsemnatului şi a contracandidatului B. conform criteriilor prevăzute la art. 59 alin. (3) din Legea nr. 145/2019) şi a declinat competenţa de soluţionare a acestor petite în favoarea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Pentru a pronunţa această soluţie, după o detaliere a motivelor cererii de chemare în judecată grupate pe categorii de petite, respectiv argumente referitoare la petitele 1-3, şi argumente referitoare la petitele 4 - 6, Curtea de Apel Cluj reţine că pentru petitele 4 - 6 competenţa materială aparţine Tribunalului Cluj cu motivarea că în cauză nu sunt incidente dispoziţiile art. 99 alin. (2) C. proc. civ. întrucât cele 6 petite nu sunt întemeiate pe un titlu comun, nu au aceeaşi cauză, sau chiar cauze diferite dar aflate în strânsă legătură, situaţie în care competenţa urmează a se stabili în raport de dispoziţiile art. 99 alin. (1) C. proc. civ., precum şi de prevederile comune în materia contenciosului administrativ cuprinse în art. 10 din Legea nr. 554/2004.
2.2. Hotărârea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal
Pe rolul Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, cauza a fost înregistrată sub acelaşi număr de dosar.
Prin sentinţa civilă nr. 1526/2021 din data de 26 mai 2021, Tribunalul Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecata cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut în esenţă că, în cauză strânsa legătură între petitele 4-5-6 şi petitele 1-2-3 este mai mult decât evidentă în condiţiile în care soluţia asupra petitelor 4-5-6 este determinată de soluţia ce se va pronunţa asupra primelor petite, situaţie în care sunt incidente cauzei dispoziţiile art. 99 alin. (2) C. proc. civ.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă.
Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
În cauză, reclamantul A. a investit instanţa de judecată cu o acţiune ce cuprinde 6 petite. Primele 3 petite vizează anularea parţială a Ordinului Ministrului Justiţiei nr. 2641/C din 16 iunie 2020 în ceea ce priveşte prevederile art. 7 alin. (3) lit. a), art. 7 alin. (3) lit. c) şi art. 7 alin. (5), iar petitele 4 - 6 vizează anularea Procesului-verbal nr. x/PGCJ/24.09.2020.
Problema de drept care a generat conflictul negativ de competenţă vizează aplicabilitatea în cauză a dispoziţiilor art. 99 alin. (2) C. proc. civ., instanţele aflate în conflict exprimând opinii diferite în ceea ce priveşte condiţia impusă de norma art. 99 alin. (2) C. proc. civ.:
"având aceeaşi cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură".
Înalta Curte reţine că potrivit art. 99 alin. (2) C. proc. civ.:
"În cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeaşi cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecăţii printr-o unică cerere de chemare în judecată, instanţa competentă să le soluţioneze se determină ţinându-se seama de acea pretenţie care atrage competenţa unei instanţe de grad mai înalt".
Înalta Curte constată că dispoziţiile art. 99 alin. (1) C. proc. civ. instituie regula conform căreia în cazul mai multor capete principale de cerere, prorogarea de competenţă nu operează, ci instanţa îşi verifică competenţa pentru fiecare cerere în parte, şi dacă este cazul va disjunge capătul de cerere pentru care nu este competentă şi îşi va declina competenţa.
Norma art. 99 alin. (2) C. proc. civ. constituie excepţie de la regulă, excepţie care însă devine aplicabilă în situaţia în care este îndeplinită condiţia ce rezultă din conţinutul textului şi anume: cererile principale deduse judecăţii printr-o singură cerere de chemare în judecată sunt întemeiate pe un titlu comun sau au aceeaşi cauză ori chiar cauze diferite dar aflate în strânsă legătură, operează prorogarea de competenţă în favoarea instanţei de grad mai înalt.
Drept urmare, legătura strânsă între cererile principale constituie o condiţie pentru prorogarea competenţei.
Strânsa legătură între cauze, ca cerinţă impusă de textul de lege, presupune că, faptele pe care se întemeiază cererile, sunt în parte comune ori strâns legate între ele, de aşa natură încât soluţionarea unitară a cauzei - sub aspect probatoriu şi al problemelor de fapt şi de drept ce trebuie rezolvate - să se impună pentru economicitatea procesului şi evitarea multiplicării litigiilor.
În cauză, constată Înalta Curte că strânsa legătură între petitele 4-5-6 şi petitele 1-2-3 este mai mult decât evidentă, în condiţiile în care soluţia asupra petitelor 4-5-6 este determinată de soluţia ce se va pronunţa asupra primelor 3 petite.
Astfel, observă Înalta Curte că prin petitele 1-2-3 reclamantul A. a solicitat anularea parţială a Ordinului Ministrului Justiţiei nr. 2641/C din 16 iunie 2020 pentru aprobarea Metodologiei privind condiţiile în care poliţiştii de penitenciare definitivi din sistemul administraţiei penitenciare pot fi schimbaţi din funcţiile deţinute, anularea parţială a Metodologiei din 16 iunie 2020 privind condiţiile în care poliţiştii de penitenciare definitivi din sistemul administraţiei penitenciare pot fi schimbaţi din funcţiile deţinute în sensul acordării punctajului aferent experienţei profesionale şi vechimii doar pentru anii lucraţi în categoria specifică funcţiei vacante pentru care se solicită numirea (ofiţer sau agent) şi obligarea intimatului Ministerul Justiţiei la modificarea prin Ordin al Ministrului Justiţiei a Metodologiei privind condiţiile în care poliţiştii de penitenciare definitivi din sistemul administraţiei penitenciare pot fi schimbaţi din funcţiile deţinute în sensul acordării punctajului aferent experienţei profesionale şi vechimii doar pentru anii lucraţi în categoria specifică funcţiei vacante pentru care se solicită numirea (ofiţer sau agent).
Petitele 4-5-6 au ca obiect anularea Procesului-verbal nr. x/PGCJ/24.09.2020 emis de către Comisia din cadrul Penitenciarului Gherla şi a tuturor actelor şi operaţiunilor administrative emise în procedura de schimbare din funcţie care face obiectul cauzei, ulterior formulării plângerii prealabile, obligarea intimatului Penitenciarul Gherla la acordarea punctajului fiecărui concurent doar pentru anii lucraţi de candidaţi în categoria ofiţerilor, specific funcţiei vacante din Compartimentul informaţii clasificate, postul de ofiţer principal I şi obligarea intimatului Penitenciarul Gherla, ca urmare a existenţei de punctaje egale, la evaluarea şi departajarea subsemnatului şi a contracandidatului B. conform criteriilor prevăzute la art. 59 alin. (3) din Legea nr. 145/2019
Din analiza înscrisurilor aflate la dosar, constată Înalta Curte că Procesul Procesul-verbal nr. x/PGCJ/24.09.2020 (aflat la dosar Curtea de Apel) a cărei anulare se solicită prin petitul 4 a fost întocmit în baza Ordinului nr. 2641/C/16.06.2020 a cărui anulare se solicită prin petitul 1, situaţie în care este evidentă strânsa legătură între cauze.
În plus, lecturând cererea de chemare în judecată se observă că reclamantul nici nu a formulat critici proprii cu privire la petitele 4-5-6 ci doar cu privire la petitele 1-2-3, ceea ce în viziunea reclamantului în măsura în care s-ar anula actele emise de Ministerul Justiţiei (petitele 1-2-3) ar constitui motiv de nelegalitate a actelor emise de pârâtul Penitenciarul Gherla (petitele 4-5-6) şi care au ca temei actele normative vizate de primele 3 petite.
Prin urmare, fiind îndeplinită în cauză condiţia impusă de norma de excepţie - art. 99 alin. (2) C. proc. civ., în sensul existenţei unei strânse legături între cauze, Înalta Curte constată că instanţa competentă din punct de vedere material să soluţioneze prezenta cauză, în fond, este Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate
Pentru aceste considerente, în condiţiile art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) şi alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. şi pârâţii Ministerul Justiţiei şi Penitenciarul Gherla, în favoarea Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 octombrie 2021.
Procesat de GGC - LM