Unpaid stamp duty nullifies recusal challenge; lower court order upheld on appeal.

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

1.1. Prin Decizia nr. 207 din 22 februarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia în Dosarul nr. x/2021, a fost respinsă plângerea formulată de petenta A. S.R.L. împotriva Deciziei Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor nr. 2375/C8/2711 din 21.12.2020, a fost admisă cererea de intervenţie voluntară formulată de către Asocierea B.-C. S.R.L., s-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către intimata-autoritate contractantă Unitatea Militară Sibiu.

A fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Apărării Naţionale şi a fost respinsă plângerea formulată de către B. S.R.L. în Dosar conexat nr. x/2021 ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă.

A fost respinsă plângerea formulată de petenta B. S.R.L. în Dosar conexat nr. x/2021 împotriva Deciziei Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor nr. 2375/C8/2711 din 21.12.2020 şi s-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către intimata-autoritate contractantă Unitatea Militară Sibiu.

1.2. Împotriva acestei decizii, petenta B. S.R.L. a formulat cerere de revizuire, întemeiată pe art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. şi art. 21 din Legea nr. 554/2004, solicitând schimbarea în parte a Deciziei nr. 207 din 22 februarie 2021, în sensul admiterii plângerii formulate de B. S.R.L. şi modificării Deciziei nr. 2375/C8/2711 din data de 21.12.2020 a CNSC cu consecinţa respingerii contestaţiei formulate de A. S.R.L. şi obligării pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

Cererea de revizuire a fost înregistrată sub nr. x/2021.

În cursul soluţionării cererii de revizuire, în şedinţa publică din 28 aprilie 2021, revizuenta B. S.R.L. a formulat cerere de recuzare a completului învestit cu soluţionarea cauzei, întemeiată pe art. 42 pct. 13 C. proc. civ.

În şedinţa publică, Curtea a luat act de cererea de recuzare şi i-a pus în vedere revizuentei să timbreze cererea de recuzare şi să o formuleze în scris, urmând a amâna pronunţarea asupra cererii de revizuire.

2. Hotărârea ce face obiectul prezentului recurs

Prin Încheierea nr. 57 din 28 aprilie 2021, pronunţată în Dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Alba Iulia a anulat ca netimbrată cererea de recuzare formulată de petenta B. S.R.L. în Dosarul nr. x/2021.

A reţinut instanţa că reglementarea art. 9 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru constituie expresia unei excepţii în materia taxei judiciare de timbru, fiind instituită obligaţia de plată aferentă unei apărări sau incident procedural, iar nu aferentă unei acţiuni sau cereri în justiţie/căi de atac.

Deşi, potrivit procesului-verbal întocmit de grefierul de şedinţă la termenul din 28.04.2021, i s-a pus în vedere petentei să achite taxa judiciară de timbru în cursul zilei de 28.04.2021, aceasta nu s-a conformat şi nu a depus dovada de achitare a taxei aferente cererii de recuzare până la ora 16:00, ora de închidere a activităţii instanţei.

3. Cererea de recurs

Împotriva Încheierii nr. 57 din 28 aprilie 2021, revizuenta Asocierea B. S.R.L. (lider al asocierii) şi C. S.R.L. a formulat recurs, solicitând casarea hotărârii recurate şi trimiterea cauzei unui complet imparţial în vederea rejudecării fondului dosarului.

A susţinut recurenta că hotărârea Curţii de Apel Alba Iulia nu poate fi motivată temeinic având în vedere situaţia de fapt cu privire la modul de soluţionare a acesteia.

Motivarea este un element esenţial al unei hotărâri judecătoreşti, o puternică garanţie a imparţialităţii judecătorului şi a calităţii actului de justiţie, obligativitatea motivării hotărârilor judecătoreşti constituind o condiţie a procesului echitabil.

Doctrina a considerat că motivarea este un element esenţial al unei hotărâri, iar lipsa acesteia atrage casarea ei.

A precizat recurenta că judecătorul nu este obligat să răspundă fiecărui argument ridicat de părţi, însă critica sa priveşte faptul că instanţa a avut o soluţie prestabilită şi a ignorat cu bună-ştiinţă toate argumentele contrare.

Or, deşi motivarea în scris a cererilor de recuzare împreună cu dovada achitării taxei judiciare de timbru a fost comunicată instanţei în cursul zilei de 28.04.2021, instanţa s-a pronunţat în cursul aceleiaşi zile, anulând cererile de recuzare îndreptate împotriva completului C3-Achziţii publice ca netimbrate.

Acest fapt naşte bănuiala rezonabilă că argumentele prezentate în cuprinsul cererilor de recuzare nu au fost avute în vedere la soluţionare acestora.

Recurenta a completat motivele de recurs (după comunicarea încheierii recurate), apreciind că hotărârea Curţii de Apel Alba Iulia este dată cu încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii, motiv de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

A arătat recurenta că, prin Hotărârea nr. 57/2021, instanţa a anulat cererile de recuzare pe motiv că nu s-ar fi conformat dispoziţiilor instanţei şi nu a depus dovada de achitare a taxei aferente cererii de recuzare până la ora 16:00, ora de închidere a activităţii instanţei.

Deşi s-a conformat dispoziţiilor instanţei şi a depus cererile de recuzare în scris, împreună cu taxele judiciare de timbru aferente în cursul aceleiaşi zile, cererile de recuzare au fost anulate ca netimbrate. Aspect important de menţionat este faptul că aceeaşi cerere de recuzare, formulată verbal în şedinţă publică şi cu privire la fiecare membru al completului de judecată, a fost motivată şi în scris în cursul aceleiaşi zile, deci nu poate fi vorba despre formularea a două cereri de recuzare, ci doar una singură formulată verbal în şedinţa de judecată şi în scris în cursul zilei respective.

A susţinut recurenta că instanţa de judecată nu a avut în vedere dispoziţiile Deciziei nr. 45/2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care prevăd că "actele de procedură transmise prin fax sau e-mail în ultima zi a termenului procedural care se socoteşte pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanţă, este socotit a fi depus în termen."

Or, interpretarea art. 182 C. proc. civ., cu privire la împlinirea termenului, trebuie făcută în conformitate cu dispoziţiile Deciziei nr. 45/2020.

Deci, instanţa de judecată s-a pronunţat cu încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii, deoarece nu a interpretat corect dispoziţiile art. 182 C. proc. civ.

A precizat recurenta că dezbaterile din cadrul şedinţei de judecată ce a avut loc în data de 28.04.2021 s-au finalizat în jurul orei 10:00. Ulterior, la ora 12:08, a solicitat înregistrarea şedinţei de judecată pentru a putea motiva cererea de recuzare, înregistrarea fiindu-i comunicată la ora 14:09. Cererea de recuzare motivată în scris împreună cu dovada achitării taxei judiciare de timbru a fost comunicată instanţei la ora 19:59, în cursul aceleiaşi zile.

Procedând astfel, Curtea i-a obstrucţionat accesul liber la instanţă în ceea ce priveşte soluţionarea cererii de recuzare.

Urmare a conduitei instanţei, dreptul de a formula o cerere de recuzare s-a transformat într-un drept teoretic şi iluzoriu, comportament care se află în contradicţie cu dispoziţiile CEDO, deoarece limitează reclamantului dreptul la instanţă de un mod general, fără a se justifica în vreun fel care este scopul aceste limitări.

A făcut recurenta trimitere şi la Cauza Faimblat împotriva României - Hotărârea din 13 ianuarie 2009, Cauza Lungoci împotriva României-Hotărârea din 26 ianuarie 2006, Cauza Lupaş şi alţii împotriva României.

4. Apărările formulate în cauză

Intimaţii Ministerul Apărării Naţionale în nume propriu şi în calitate de reprezentant legal al Unităţii Militare Sibiu au formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului, ca nefondat.

5. Decizia instanţei de recurs

Înalta Curte, examinând hotărârea atacată în raport de prevederile legale incidente, constată că recursul este nefondat.

5.1. Recurenta, prin cererea de recurs formulată iniţial, până la comunicarea încheierii atacate, a invocat aspecte privind nemotivarea hotărârii, ce se pot circumscrie motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Aprecierile recurentei, referitoare la necesitatea motivării hotărârii judecătoreşti, sunt corecte, însă, analizând considerentele hotărârii, instanţa de control judiciar constată că încheierea recurată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia pronunţată, în raport cu elementele de fapt şi de drept ale cauzei.

Instanţa, pentru a pronunţa soluţia de anulare a cererii de recuzare ca netimbrată, a reţinut dispoziţiile art. 9 din O.U.G. nr. 80/2013 care prevăd obligativitatea achitării unei taxe judiciare de timbru în cuantum de 100 RON pentru fiecare participant la proces.

Astfel, nu poate fi avută în vedere critica recurentei cu privire la faptul că s-ar naşte bănuiala rezonabilă că argumentele prezentate în cuprinsul cererilor de recuzare nu au fost avute în vedere, pentru că, în lipsa achitării taxei de timbru, instanţa nu poate analiza alte aspecte şi nu poate răspunde altor argumente ale părţii.

5.2. Nici motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii, invocat prin completarea la recurs nu este fondat.

Aspect necontestat, recurenta B. S.R.L. a fost prezentă în şedinţa publică din 28 aprilie 2021, când a formulat oral cererea de recuzare, punându-i-se în vedere obligaţia achitării taxei judiciare de timbru şi a formulării cererii în scris.

Recurenta susţine că s-a conformat dispoziţiilor instanţei, a depus cererile (cererea) de recuzare în scris împreună cu taxele (taxa) judiciare de timbru aferente acestora în cursul aceleiaşi zile, la ora 19:59, însă, instanţa, anulând cererea de recuzare pentru nedepunerea taxei judiciare de timbru până la ora 16:00, nu ar fi avut în vedere dispoziţiile Deciziei nr. 45/2020 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Cu privire la aceste argumente, instanţa de control judiciar constată că, prin decizia menţionată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că, "În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 182 şi art. 183 alin. (1) şi (3) din C. proc. civ., modificat prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, actele de procedură transmise prin fax sau e-mail, în ultima zi a termenului procedural care se socoteşte pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanţă, este socotit a fi depus în termen."

Potrivit art. 51 alin. (1) C. proc. civ., referitor la procedura de soluţionare a abţinerii sau recuzării, "Instanţa hotărăşte de îndată, în camera de consiliu, fără prezenţa părţilor şi ascultându-l pe judecătorul recuzat sau care a declarat că se abţine, numai dacă apreciază că este necesar. În aceleaşi condiţii, instanţa va putea asculta şi părţile."

Ca urmare, soluţionarea cererii de recuzare are loc de îndată, astfel că, în cauză, nu se poate reţine incidenţa deciziei menţionate, aceasta referindu-se la cererile/acţiunile/căile de atac adresate instanţelor judecătoreşti pentru formularea cărora legea prevede un termen (care se socoteşte pe zile).

Pe de altă parte, Înalta Curte reţine că cererea de recuzare a fost anulată ca netimbrată, ca urmare a faptului că partea nu s-a conformat obligaţiei de a achita taxa judiciară de timbru, ce i-a fost adusă la cunoştinţă odată cu formularea cererii de recuzare.

Or, în motivele de recurs, recurenta nu a formulat critici concrete cu privire la modalitatea în care instanţa i-a pus în vedere şi a stabilit achitarea taxei judiciare de timbru sau cu privire la faptul că nu ar fi avut cunoştinţă despre această obligaţie şi nici nu a invocat alte aspecte care ar putea fi apte să se circumscrie motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

În consecinţă, neexistând motive de casare a încheierii recurate, în baza art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge recursul, ca nefondat.

5.3. Având în vedere cererea intimatei-reclamante A. S.R.L. de obligare a recurentei la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.600 RON, în raport cu soluţia de respingere a recursului, constatând culpa procesuală a recurentei-interveniente, Înalta Curte urmează a o admite, în parte, însă, cu aplicarea art. 451 alin. (2) C. proc. civ., având în vedere complexitatea cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de recurenta-intervenientă Asocierea B. S.R.L. (lider al Asocierii) şi C. S.R.L. împotriva Încheierii nr. 57 din 28 aprilie 2021 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Obligă recurenta-intervenientă Asocierea B. S.R.L. (lider al Asocierii) şi C. S.R.L. la plata sumei de 500 RON cheltuieli de judecată către intimata-reclamantă A. S.R.L., cu aplicarea art. 451 alin. (2) C. proc. civ.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 21 octombrie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

GGC - NN