Football arbiters' exclusion from state-organized competitions and appeal annulment for lack of judicial stamping

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată. Circumstanţele cauzei

1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova la data de 04.11.2013, sub nr. x/2013, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimata Federaţia Română de Fotbal-Comisia Centrală a Arbitrilor, anularea Deciziei nr. 3166/22.08.2013 emise de pârâtă şi obligarea acesteia la plata sumei de 10.960 RON, reprezentând meciuri nearbitrate în perioada 30.08.2013 până în prezent, cu cheltuieli de judecată.

Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii promovate de către reclamant. Pe cale de excepţie a invocat excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Prahova, între părţi neexistând raporturi de muncă, contractul încheiat între Federaţia Română de Fotbal şi PFI A. fiind un contract civil de remunerare a arbitrilor observatori, astfel că a solicitat admiterea excepţiei necompetenţei materiale şi trimiterea cauzei instanţei competente.

Prin Sentinţa civilă nr. 1078 din data de 18.04.2014, Tribunalul Prahova, secţia I civilă, a admis excepţia de necompetenţă materială a Tribunalului Prahova şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti la data de 28.05.2014, sub nr. x/2014.

1.2. Prin cererea înregistrată la data de 06.05.2014 pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, sub nr. x/2014, reclamanţii C., D., E., F., A., G., H., I., J., K., L. şi M. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Federaţia Română de Fotbal şi Comisia Centrală a Arbitrilor,

- anularea Hotărârii nr. 3/01.08.2012 şi a Hotărârii nr. 4/13.08.2012. prin care reclamanţii au fost retrogradaţi sau excluşi din Loturile Divizionare din care făceau parte în calitate de Arbitri de fotbal, Arbitri Asistenţi de fotbal sau Observatori pentru Arbitri de fotbal;

- reintegrarea reclamanţilor în Loturile Divizionare din care făceau parte la momentul emiterii Hotărârii nr. 3/01.08.2012 şi a Hotărârii nr. 4/13.08.2012;

- obligarea pârâtelor la plata în solidar, către reclamanţi, a sumei de 10.000 RON pentru fiecare reclamant cu titlu de daune-interese pentru prejudiciul material produs fiecăruia dintre reclamanţi, prin fapta ilicită săvârşită în perioada cuprinsă între 01.08.2013 şi 30.04.2014;

- obligarea pârâtelor la plata în solidar a sumei de 150.000 RON pentru fiecare reclamant, cu titlu de daune-interese pentru prejudiciul moral adus demnităţii şi reputaţiei fiecăruia dintre reclamanţi, prin fapta ilicită săvârşită în perioada cuprinsă între 01.08.2013 şi 30.04.2014;

cu obligarea pârâtelor la plata în solidar, a cheltuielilor de judecata ocazionate de acest proces.

1.3. La data de 12.12.2014, reclamanţii au depus la dosar cerere modificatoare a cererii de chemare în judecată întemeiată pe prevederile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, prin care au arătat că, aşa cum s-a reţinut în jurisprudenţa instanţei supreme, prin prisma statutului şi a atribuţiilor conferite prin Legea nr. 69/2000, Federaţia Romana de Fotbal face parte din categoria subiectelor asimilate autorităţilor publice, aşa cum acestea sunt definite prin de art. 2 lit. b) din Legea nr. 554/2004.

Atribuţiile conferite de lege FRF sunt specifice atributelor puterii publice în domeniul de activitate, astfel, conform art. 37 alin. (1) din Legea nr. 69/2000, aceasta organizează, conduce, controlează şi supraveghează activităţile şi competiţiile sportive oficiale la nivel naţional, în baza statutelor şi a regulamentelor adoptate.

Prin această cerere au solicitat:

A) pentru toţi reclamanţii:

1) în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004, suspendarea efectelor Hotărârii nr. 3/01.08.2012 şi a Hotărârii nr. 4/13.08.2012, prin care reclamanţii au fost retrogradaţi sau excluşi din Loturile Divizionare din care făceau parte în calitate de Arbitri de fotbal, Arbitri Asistenţi de fotbal sau Observatori pentru Arbitri de fotbal;

2) în temeiul art. 8 din Legea nr. 554/2004, anularea Hotărârii nr. 3/01.08.2012 şi a Hotărârii nr. 4/13.08.2012, prin care au fost retrogradaţi sau excluşi din Loturile Divizionare din care făceam parte în calitate de Arbitri de fotbal, Arbitri Asistenţi de fotbal sau Observatori pentru Arbitri de fotbal;

3) reintegrarea reclamanţilor în Loturile Divizionare din care făceau parte la momentul emiterii Hotărârii nr. 3/01.08.2012 şi a Hotărârii nr. 4/13.08.2012;

4) obligarea pârâtelor la plata în solidar către reclamanţi a sumei de 150.000 RON pentru fiecare reclamant, cu titlu de daune-interese pentru prejudiciul moral adus demnităţii şi reputaţiei fiecăruia dintre reclamanţi, prin fapta ilicita săvârşita (retrogradare sau excludere);

B. - Obligarea pârâtelor la plata în solidar, cu titlu de daune-interese, pentru prejudiciul material produs prin fapta ilicita săvârşită în perioada cuprinsa între 01.08.2013 şi 30.04.2014, către următorii reclamanţi:

- C. - 45.000 de RON;

- L. - 45.000 de RON;

- G. - 10.000 de RON;

- D. - 10.000 de RON;

- M. - 10.000 de RON.

1.4. Prin încheierea de şedinţă din data de 09.03.2015, pronunţată de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti în Dosarul nr. x/2014, s-a respins excepţia de litispendenţă, s-a admis excepţia de conexitate şi s-a dispus reunirea Dosarului nr. x/2014 la Dosarul nr. x/2014, motivat de faptul că în cele două dosare este vorba despre aceleaşi părţi, iar obiectul şi cauza acestora au între ele o strânsă legătură.

1.5. Prin Sentinţa civilă nr. 2740 din 9 martie 2015, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea de şedinţă din 20 decembrie 2016, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzelor conexate în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

1.6. Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti sub nr. x/2014*.

La termenul de judecată din data de 07.05.2018, Curtea a pus în vedere reclamanţilor să lămurească obiectul cererii de chemare în judecată şi anume dacă solicită anularea Hotărârilor nr. 3 şi 4 din luna august 2013 în totalitate sau doar în ceea ce-i priveşte pe reclamanţi, iar cu privire la reclamantul G., faţă de împrejurarea că nu a fost identificat în cele două hotărâri contestate să indice în concret unde există menţiune cu privire la acesta în actele contestate.

Reclamanţii au formulat precizări în sensul că,

- în temeiul art. 8 din Legea nr. 554/2004, au solicitat anularea în parte a Hotărârii nr. 3/01.08.2013, respectiv articolele 5, 11 şi 12, prin care reclamanţii C., D., F., H., I., J. şi L. au fost retrogradaţi sau excluşi din Loturile Divizionare din care făceau parte în calitate de Arbitri de fotbal şi Arbitri Asistenţi de fotbal;

- în temeiul art. 8 din Legea nr. 554/2004, au solicitat anularea în parte a Hotărârii nr. 4/13.08.2013, respectiv articolele 4, 7, 9, precum şi a notei din Hotărârea referitoare la K., prin care reclamanţii E., A., G., K. şi M. au fost retrogradaţi sau excluşi din Loturile Divizionare din care făceau parte în calitate de Arbitri de fotbal, Arbitri Asistenţi de fotbal şi Observatori de Arbitri.

- anularea art. 163, 164, 165 (ca acte administrative interne unilaterale) din Regulamentul de Organizare şi Desfăşurare a Activităţii Arbitrilor de Fotbal (RODAAF).

1.7. Prin încheierea de şedinţă din 17 septembrie 2018, Curtea a admis excepţia tardivităţii cererii completatoare prin care s-a solicitat anularea art. 163, art. 164 şi art. 165 din Regulamentul de Organizare şi Desfăşurare a Activităţii Arbitrilor de Fotbal (RODAAF), cererea fiind respinsă ca tardivă.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin Sentinţa civilă nr. 1753 din 20 mai 2019, Curtea de Apel Bucureşti a admis excepţia lipsei de interes a reclamantului N. şi, pe cale de consecinţă, a respins cererea acestuia ca lipsită de interes.

A respins, ca neîntemeiate, excepţiile tardivităţii formulării plângerii prealabile şi a tardivităţii formulării cererii.

A respins, ca rămasă fără obiect excepţia inadmisibilităţii cererii de anulare a art. 163 - 165 din RODAAF.

A respins cererile conexate formulate de reclamanţii A., C., D., E., F., G., O., I., J., K., L., M., astfel cum au fost precizate, ca neîntemeiate.

A respins cererea completatoare prin care s-a solicitat anularea art. 163, 164 şi 165 din RODAAF ca tardivă.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe, reclamanţii A., C., D., E., F., P., O., I., J., L. şi M. au formulat recurs, întemeiat pe art. 304 pct. 9 C. proc. civ. de la 1865, solicitând casarea în parte a sentinţei recurate şi, rejudecând, admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată şi anularea Hotărârilor nr. 03/01.08.2013 şi nr. 04/13.08.2013, reintegrarea recurenţilor în loturile divizionare din care făceau parte la momentul emiterii hotărârilor, obligarea pârâtelor la plata sumei de 150.000 RON către fiecare reclamant, cu titlu de daune morale şi obligarea pârâtelor la plata daunelor materiale de 45.000 RON către reclamanţii C. şi L. şi câte 10.000 RON către reclamanţii G., D. şi M.

4. Decizia instanţei de recurs

Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., excepţia netimbrării recursului.

Recurenţilor-reclamanţi li s-a pus în vedere, prin adresa instanţei din 09.08.2021, primită pe 23.08.2021 la domiciliul ales al recurenţilor, obligaţia de a face dovada timbrării recursului cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 RON, conform art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Înalta Curte reţine că potrivit art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013, taxa de timbru se plăteşte anticipat şi, dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, părţii i se pune în vedere obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei.

Or, deşi s-a pus în vedere recurenţilor obligaţia timbrării recursului, aceştia nu au înţeles să se conformeze dispoziţiilor instanţei.

Art. 32 din acelaşi act normativ prevede că taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanţă, cât şi pentru exercitarea căilor de atac, în condiţiile prevăzute de lege.

Conform art. 486 alin. (3) C. proc. civ., cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii.

De asemenea, potrivit art. 197 C. proc. civ., "În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condiţiile legii."

Prin urmare, având în vedere că recurenţii-reclamanţi nu şi-au îndeplinit obligaţia de timbrare ce le revenea conform prevederilor legale arătate, Înalta Curte, în temeiul art. 486 alin. (2) şi (3) şi art. 197 C. proc. civ., va anula recursul, ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul formulat de recurenţii-reclamanţi A., C., D., E., F., P., O., I., J., L. şi M. împotriva Sentinţei nr. 1753 din 20 mai 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 21 octombrie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

GGC - NN