Appeal for failure to state legal grounds declared null; penalty payment decision partially annulled and sum awarded to claimant affirmed.

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul acţiunii. Primul ciclu procesual

1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 18.01.2016, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, anularea parţială a Deciziei de plată cu sancţiuni multianuale nr. x/24.06.2015, în sensul anulării aplicării de sancţiuni multianuale în cuantum de 514.805,77 RON şi achitarea sumei menţionate.

Prin Sentinţa civilă nr. 144 din 28 martie 2016, Curtea a respins excepţiile necompetenţei materiale, lipsei procedurii prealabile şi lipsei calităţii procesuale pasive invocate prin întâmpinarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

A respins, ca neîntemeiată, acţiunea reclamantei.

1.2. Împotriva acestei sentinţe, reclamanta S.C. A. S.R.L. a formulat recurs, solicitând casarea parţială a hotărârii recurate, doar cu privire la fondul cauzei, reţinerea pricinii spre rejudecare şi anularea parţială a Deciziei de plată nr. x/24.06.2015, în sensul anulării aplicării sancţiunii multianuale de 514.805,77 RON şi achitarea acestei sume.

Prin Decizia civilă nr. 1570 din 21 martie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins excepţia nulităţii recursului, invocată de intimata-pârâtă prin întâmpinare, a admis recursul reclamantei S.C. A. S.R.L. a casat sentinţa recurată şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

2. Hotărârea primei instanţe pronunţată în al doilea ciclu procesual

Cauza a fost înregistrată, în rejudecare după casare, pe rolul Curţii de Apel Craiova la data de 07.06.2019.

Prin Sentinţa civilă nr. 391 din 29 octombrie 2019, Curtea a admis acţiunea.

A anulat în parte Decizia de plată cu sancţiuni multianuale nr. x/2015 cu privire la suma de 514.805,77 RON şi a dispus plata acestei sume către reclamantă.

A luat act că nu se solicită cheltuieli de judecată.

3. Cererea de recurs

Împotriva acestei hotărâri, pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a formulat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea în parte a sentinţei recurate şi, pe fond, respingerea acţiunii, ca neîntemeiată.

În susţinerea recursului, recurenta-pârâtă, după ce a prezentat situaţia de fapt, a reprodus considerentele reţinute de prima instanţă în cuprinsul sentinţei recurate.

A apreciat că argumentele instanţei excedează obiectului cauzei şi că nu au legătură cu modul de acordare a sprijinului financiar şi de sancţionare a fermierului în caz de neconformităţi, sancţiuni care se aplică potrivit art. 57 şi 58 din Regulamentul (CE) nr. 1122/2009.

Din analiza conţinutului deciziei contestate se observă că sunt enumerate dispoziţiile legale incidente, neputându-se reţine o nemotivare a actului administrativ de natură a afecta dreptul de acces la justiţie. De asemenea, din conţinutul cererii de chemare în judecată rezultă că intimata-reclamantă nu a expus nicio altă critică, motiv sau argument de nelegalitate a actului administrativ atacat.

4. Apărările formulate

Intimata-reclamantă S.C. A. S.R.L. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

5. Decizia instanţei de recurs

Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., în condiţiile art. 489 alin. (2) raportat la art. 499 C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului ridicată din oficiu.

5.1. Astfel, instanţa de control judiciar constată că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

Din lecturarea susţinerilor recurentei-pârâte, rezultă că acesta a invocat formal motivul de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fără, însă, a evidenţia niciun element de nelegalitate a sentinţei atacate care să se poată încadra în motivul de casare menţionat.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., "Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înţelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

În acest sens, este de subliniat faptul că prin dispoziţiile art. 489 C. proc. civ. se sancţionează cu nulitatea nemotivarea recursului, înţeleasă atât în contextul în care cererea de exercitare a căii de atac nu cuprinde nicio critică la adresa hotărârii atacate (ipoteza prevăzută la alin. (1) al articolului menţionat) dar şi în situaţia în care motivele expuse în cererea de recurs nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 (ipoteza prevăzută la alin. (2) al articolului).

Înalta Curte are în vedere faptul că noţiunea de motivare a recursului trebuie înţeleasă pornind de la trăsăturile specifice ale acestei căi de atac şi continuând, apoi, cu faptul că motivele de casare sunt expres şi limitativ prevăzute la art. 488 alin. (1) punctele 1 - 8 C. proc. civ.

Reglementând calea de atac a recursului, legiuitorul prevede, fără echivoc, că scopul acestei căi extraordinare de atac este acela de a supune instanţei de control judiciar competente examinarea conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Suplimentar celor arătate anterior, se impune a fi precizat faptul că obligaţia de motivare a recursului presupune concretizarea criticilor recurentului în raport de soluţia instanţei de fond, astfel că motivarea imprecisă sau generală atrage sancţiunea nulităţii recursului, în condiţiile prevăzute de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

5.2. Raportat cu cele reţinute, analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că deşi, la nivel formal, recurenta-pârâtă Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., cererea de exercitare a căii de atac nu cuprinde o dezvoltare concretă a ipotezelor avute în vedere de legiuitor pentru reglementarea acestui motiv de casare.

Recurenta, după cum s-a expus la pct. 2 al prezentei decizii, s-a limitat la a reitera situaţia de fapt şi considerentele primei instanţe, apreciind că argumentele instanţei excedează obiectului cauzei, fără, însă, a circumstanţia în niciun mod critica şi fără a motiva de ce instanţa de fond ar fi încălcat sau ar fi aplicat greşit normele de drept material incidente cauzei.

Această critică ar fi presupus, în primul rând, identificarea explicită a normei sau normelor de drept material aplicabile cauzei şi apoi demonstrarea modului în care măsurile adoptate de instanţa fondului încalcă sau reprezintă o greşită aplicare a acestor norme de drept material.

Or, recursul nu reprezintă o cale de atac devolutivă, nefiind menit a corecta eventualele greşeli de apreciere a situaţiei de fapt deduse judecăţii, instanţa de recurs fiind competentă a verifica exclusiv încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material sau procesual.

O astfel de abordare nu satisface exigenţele art. 486 C. proc. civ., astfel că devin aplicabile dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

5.3. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele arătate, Înalta Curte, în temeiul art. 486 alin. (3) şi art. 489 alin. (2) C. proc. civ., urmează a constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea recursului formulat de recurenta-pârâtă Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură împotriva Sentinţei nr. 391 din 29 octombrie 2019 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 21 octombrie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

GGC - NN