Judicial disciplinary complaint against prosecutors: ex officio joinder of subject parties despite party's failure to expressly list them

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la data de 15 martie 2020, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară, anularea rezoluţiei acesteia din data de 25 martie 2020, în Dosar nr. x.

În esenţă, în argumentele expuse în susţinerea acţiunii reclamantul a arătat că, după ce Tribunalul Suceava a stabilit dreptul de servitute al familiei A., numitul B. a refuzat accesul acestuia şi a micşorat servitutea cu 155 cm (fapte dovedite cu înregistrări audio-video şi fotografii). Deşi a sesizat Poliţia locală şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Vatra-Dornei, aceste instituţii nu au luat nicio măsură împotriva numitul B. A mai precizat că numitul B. a executat o pedeapsă cu închisoarea la Penitenciarul Botoşani (în 2002) pentru tentativă de omor asupra unei femei care a fost atacată tot cu toporul, aspecte relatate de către reclamant în petiţiile formulate. A solicitat de altfel, ca d-l procuror C. (fost prim-procuror Parchet Vatra Dornei) să fie înştiinţat că petiţia nu era întocmită faţă de acesta însă nu a primit niciun răspuns.

Prin sesizarea reclamantului A. înregistrată la Direcţia de inspecţie pentru procurori în data de 18 decembrie 2019, sub nr. 19-5833, acesta a a relatat parţial modul de efectuare a urmăririi penale în Dosarele nr. x/2018, nr. y/2018 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei şi Lucrarea nr. 59/VIII/I/2019 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei,

În cuprinsul sesizării, petentul a solicitat "(...) cercetarea şi dispunerea unor măsuri pentru a preveni repetarea acestora (...)", fiind nemulţumit, pe de o parte, de măsurile/soluţiile adoptate, iar pe de altă parte de tergiversarea acestora. A solicitat a se verifica activitatea şi conduita procurorilor desemnaţi cu supravegherea cercetărilor penale în Dosarele nr. x/2018, nr. y/2018 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei şi a Lucrării nr. x/2019 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei sub aspectul săvârşirii abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. h) teza I şi lit. t) teza I şi teza a II-a raportat la art. 991 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată, respectiv a procurorilor de caz, D., C. şi E., sub aspectul săvârşirii abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. t) teza I şi teza a II-a din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată.

1.2. Hotărârea instanţei de fond

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa nr. 1297 din 9 decembrie 2020, a respins ca inadmisibilă acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară, motivat de împrejurarea că reclamantul nu a înţeles să contureze cadrul procesual sub aspect subiectiv, prin chemarea în judecată şi a procurorilor vizaţi de rezoluţia atacată, neconformându-se astfel rigorilor impuse de prevederile art. 78 C. proc. civ. şi art. 161 din Legea nr. 554/2004.

1.3. Calea de atac exercitată şi motivele de recurs înfăţişate

Împotriva acestei hotărâri a promovat recurs reclamantul A., în condiţiile art. 493 C. proc. civ., criticând-o pentru nelegalitate, respectiv pentru greşita aplicare a tezei finale a dispoziţiilor art. 78 alin. (2) C. proc. civ., în condiţiile în care, la solicitarea instanţei de fond, a precizat că este de acord cu introducerea în cauză a procurorilor vizaţi de plângerea formulată la Inspecţia Judiciară, respectiv D., C. şi E.

Mai mult, precizează recurentul, în faţa instanţei de fond a propus acesteia să aprecieze şi asupra oportunităţii introducerii în cauză a procurorului F., şeful secţiei de urmărire penală de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, alături de procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei.

Ca atare, a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate şi soluţionarea procesului pe fond.

1.4. Apărările formulate de intimat

Intimata-pârâtă Inspecţia Judiciară a depus întâmpinare prin intermediul căreia a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

1.5. Procedura de soluţionare a recursului

În recurs s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs şi de comunicare a actelor de procedură între părţi, prin intermediul grefei instanţei, în conformitate cu dispoziţiile art. 486, art. 490 C. proc. civ.

Prin rezoluţia din 21 aprilie 2020, a completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului, a fost fixat termen pentru judecata recursului, în data de 20 octombrie 2021, cu citarea părţilor, în condiţiile art. 494 -495 C. proc. civ., dată când a avut loc judecata, în şedinţă publică.

În faza procesuală a recursului nu au fost administrate probe.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a pieselor existente la dosarul instanţei de fond, precum şi a cadrului legal incident problemei de drept care face obiectul recursului, Înalta Curte constată că acesta este fondat, pentru considerentele ce succed:

Preliminar, Înalta Curte reţine că, pe calea contestaţiei formulate de către reclamantul A., instanţa de fond a fost învestită cu efectuarea controlului de legalitate a Rezoluţiei nr. C20-280 emisă la data de 19.03.2020 de Inspectorul Şef al Inspecţiei Judiciare, prin care a fost respinsă plângerea formulată de acesta împotriva Rezoluţiei de clasare nr. 239/A emise la data de 22.01.2020, în Dosar nr. x, referitoare la sesizarea formulată împotriva procurorilor desemnaţi cu supravegherea cercetărilor penale în mai multe dosare înregistrate la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei, sub aspectul săvârşirii abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. h) teza I şi lit. t) teza I şi teza a Doua, raportat la art. 991 din Legea nr. 303/2004.

Instanţa de fond a respins contestaţia formulată de recurentul-contestator, ca inadmisibilă, motivat de împrejurarea că, urmare a solicitării exprese, formulate în temeiul prevederilor art. 78 alin. (2) C. proc. civ. şi art. 161 din Legea nr. 554/2004, în sensul de a preciza dacă înţelege să introducă în cauză procurorii vizaţi de sesizarea sa, şi implicit de rezoluţia contestată, acesta nu a procedat la extinderea şi conturarea corectă a cadrului procesual subiectiv.

Recurentul a criticat soluţia instanţei de fond, menţionând că în faţa acesteia a precizat că este de acord cu introducerea în cauză a procurorilor vizaţi de plângerea formulată la Inspecţia Judiciară.

Verificând actele şi lucrările dosarului instanţei de fond, Înalta Curte constată că, într-adevăr, pentru termenul de judecată din data de 09.12.2020, recurentul-contestator a fost citat cu menţiunea necesităţii introducerii în cauză a persoanelor vizate de sesizarea formulată la Inspecţia Judiciară.

Însă, în pofida celor reţinute de către judecătorul fondului, Înalta Curte învederează că la dosarul instanţei de fond se regăseşte poziţia recurentului la solicitarea instanţei, din cuprinsul căruia rezultă, în termeni lipsiţi de echivoc, că este de acord cu introducerea în cauză a procurorilor vizaţi de plângerea formulată la Inspecţia Judiciară, respectiv D., C. şi E., notele scrise făcând referire şi la trimiterea unui număr de 5 exemplare din cererea introductivă, în vederea comunicării cu cei trei procurori.

Prin urmare, apreciind că pentru soluţionarea contestaţiei este necesară introducerea în cauză a celor trei procurori, instanţa de fond avea la îndemână toate elementele necesare pentru a desluşi intenţia manifestă a recurentului-contestator în acest sens, astfel că este eronată aprecierea conform căreia partea menţionată nu a procedat la extinderea cadrului procesual şi sancţionarea contestaţiei cu un fine de neprimire, în termenii art. 78 alin. (2) C. proc. civ. şi art. 161 din Legea nr. 554/2004, în contextul în care, conform prevederilor art. 22 alin. (3) C. proc. civ., erau îndeplinite condiţiile legii procesuale civile pentru ca judecătorul cauzei să poată dispune introducerea în cauză a celor trei persoane.

Faţă de aceste împrejurări de fapt şi de drept, constatând că în cauză este incident motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 496 C. proc. civ. şi art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, va proceda la admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi trimiterea dosarului la aceeaşi instanţă în vederea introducerii în cauză a celor trei procurori vizaţi de plângerea adresată Inspecţiei Judiciare şi a rejudecării procesului în fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de reclamantul A. împotriva Sentinţei nr. 1297 din 9 decembrie 2020 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20 octombrie 2021.

GGC - NN