Material jurisdiction over rejection of non-repayable EU funding: Value criterion under 3 million RON vs. central authority rank

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Maramureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la data de 17.02.2021, sub nr. x/2021, reclamantul A. a formulat contestaţie, în contradictoriu cu pârâta Administraţia Fondului de Mediu, împotriva deciziei comitetului director de respingere a contestaţiei din data de 12.08.2020, prin care i s-a respins contestaţia formulată împotriva Deciziei Comitetului Director al Autorităţii cuprinzând listele proiectelor respinse (aprobarea centralizatorului cuprinzând proiectele propuse spre respingere), publicată pe pagina de internet a Autorităţii - Administraţia Fondului de Mediu poziţia nr. 76 din lista 036 din data de 12.08.2020, de respingere a solicitării de finanţare în cadrul programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică.

A solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună admiterea contestaţiei, anularea Deciziei contestate şi anularea Deciziei Comitetului Director cuprinzând listele proiectelor respinse nr. ..(fără număr) din data de 16.04.2020, poziţia 373 şi, pe cale de consecinţă, constatând îndeplinirea tuturor condiţiilor de eligibilitate pentru aprobarea proiectului propus, înregistrat sub nr. x la instalatorul validat B. S.R.L., să dispună obligarea intimatei la finanţarea nerambursabilă cu suma propusă spre aprobare prin proiect de 20.000 RON, precum şi obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin Sentinţa civilă nr. 956 din data de 15 iunie 2021, Tribunalul Maramureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia de necompetenţă materială, invocată de pârâtă, şi a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Administraţia Fondului de Mediu, în favoarea Curţii de Apel Cluj, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a pronunţa această soluţie instanţa a reţinut, în esenţă, că litigiul priveşte actele administrative emise de o autoritate publică centrală, instituţie publică cu personalitate juridică aflată în coordonarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în speţă Administraţia Fondului de Mediu, care aprobă prin hotărâre proiectele prevăzute la alin. (1) din O.U.G. nr. 115/2011, în temeiul art. 12 alin. (4) - (5) din aceeaşi ordonanţă, valoarea totală a fiecărui proiect, precum şi beneficiarul acestuia. În consecinţă, a apreciat că litigiul nu vizează acte administrative prin care se stabilesc în sarcina reclamantului debite constând în taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale şi accesorii ale acestora, competenţa fiind determinată potrivit criteriului poziţionării autorităţii emitente în sistemul autorităţilor publice, în raport de care competenţa de soluţionare a cauzei aparţine Curţii de Apel Cluj, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

2.2. Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa civilă nr. 219 din 09 septembrie 2021,a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Administraţia Fondului de Mediu, în favoarea Tribunalului Maramureş. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea acestuia.

În esenţă, instanţa a reţinut incidenţa prevederilor art. 10 şi art. 10 alin. (11) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi, în raport de criteriul valoric al actului administrativ-fiscal a cărui anulare se solicită, şi anume suma de 20.000 RON propusă în proiect, care se situează sub pragul de 3.000.000 RON, a apreciat că aparţine Tribunalului Maramureş competenţa de soluţionare a cauzei.

II. Decizia Înaltei Curţi pronunţată în regulator de competenţă.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2, art. 134 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează să pronunţe regulatorul de competenţă în raport de obiectul cauzei şi dispoziţiile legale incidente pricinii.

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Obiectul demersului judiciar iniţiat de reclamant îl constituie anularea Deciziei pronunţate în soluţionarea contestaţiei administrative, precum şi anularea Deciziei Comitetului Director cuprinzând listele proiectelor respinse nr . . . . . . . . . .(fără număr) din data de 16.04.2020, poziţia 373 şi, pe cale de consecinţă, a solicitat instanţei, în măsura constatării îndeplinirii tuturor condiţiilor de eligibilitate pentru aprobarea proiectului propus, înregistrat sub nr. x la instalatorul validat B. S.R.L., să dispună obligarea intimatei la finanţarea nerambursabilă cu suma propusă spre aprobare prin proiect de 20.000 RON, precum şi obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.

Problema care a generat conflictul de competenţă între cele două instanţe priveşte stabilirea competenţei materiale, din perspectiva obiectului cauzei deduse judecăţii şi în raport cu prevederile legale incidente în materie.

Astfel, Tribunalul Maramureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a apreciat că litigiul nu vizează acte administrative prin care se stabilesc în sarcina reclamantului debite constând în taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale şi accesorii ale acestora, competenţa fiind determinată potrivit criteriului poziţionării autorităţii emitente în sistemul autorităţilor publice, în raport de care competenţa de soluţionare a cauzei ar aparţine Curţii de Apel Cluj, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Curtea de Apel Cluj a reţinut, la rândul său, că nu este competentă să soluţioneze cauza pendinte, apreciind că sunt incidente, dimpotrivă, dispoziţiile legale ce reglementează competenţa soluţionării acţiunii prin raportare la criteriul valoric al actului administrativ-fiscal a cărui anulare se solicită, şi anume suma de 20.000 RON propusă în proiect, situată sub pragul de 3.000.000 RON, în raport de care Tribunalul Maramureş ar fi instanţa competentă în soluţionarea pricinii.

În speţă, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului Înalta Curte reţine că în baza Dispoziţiei Preşedintelui Administraţiei Fondului pentru Mediu nr. 562 din 06.09.2019, a fost deschisă începând cu data de 10.09.2019, sesiunea de depunere a dosarelor de finanţare nerambursabilă - persoane fizice în cadrul "Programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua naţională", aprobat prin Ordinul Ministrului Mediului nr. 1287/2018.

În cadrul programului menţionat reclamantul a solicitat o finanţare nerambursabilă în cuantum de 20.000 RON, cererea acestuia fiind respinsă pentru neîndeplinirea condiţiilor impuse de Ghidul de finanţare aferent programului denumit generic C., soluţia de respingere fiind afişată pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu la data de 16.04.2020.

Acţiunea promovată de către reclamant vizează constatarea îndeplinirii criteriilor de eligibilitate a cererii sale de finanţare, precum şi obligarea pârâtei Administraţia Fondului pentru Mediu să analizeze şi să-i aprobe cererea de finanţare, cu consecinţa acordării finanţării nerambursabile în sumă de 20.000 RON.

Potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, forma în vigoare în perioada de referinţă, "(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."

Din interpretarea textului de lege enunţat supra rezultă că tribunalele sunt instanţe cu plenitudine de competenţă în materia contenciosului administrativ, soluţionând cauzele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 RON.

De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (11) din acelaşi act normativ, cererile privind actele administrative care au ca obiect sume reprezentând finanţarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene se soluţionează potrivit criteriului valoric, iar cererile care au ca obiect acte administrative neevaluabile se soluţionează potrivit rangului autorităţii, conform prevederilor alin. (1).

Aşadar, legea reglementează competenţa materială a instanţei de contencios administrativ şi fiscal în funcţie de poziţionarea organului emitent al actului în sistemul administraţiei publice şi în raport de cuantumul sumei ce face obiectul actului administrativ contestat, atunci când litigiul priveşte taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora.

Astfel cum s-a arătat, cererea reclamantului priveşte obligarea pârâtei la acordarea sumei prevăzute şi propuse spre validare în proiect, respectiv suma de 20.000 RON, aspect de natură a determina obiectul evaluabil în bani al acţiunii părţii, în raport de care urmează a se determina competenţa materială de soluţionare a cauzei.

Pe cale de consecinţă, cum actul administrativ-fiscal a cărui anulare se solicită de către reclamant vizează suma de 20.000 RON cu titlu de finanţare nerambursabilă, cuantum situat sub pragul de 3.000.000 RON prevăzut de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în temeiul acestor prevederi legale, coroborate cu art. 10 alin. (11) din acelaşi act normativ, Înalta Curte urmează să stabilească competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Maramureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

2. Temeiul legal al regulatorului de competenţă

Faţă de considerentele expuse la pct. II.1. din prezenta decizie, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa soluţionării cauzei în primă instanţă în favoarea Tribunalului Maramureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Administraţia Fondului pentru Mediu, în favoarea Tribunalului Maramureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 octombrie 2021.

GGC - NN