Jurisdictional threshold in tax litigation: value of contested obligations versus total amount in administrative acts
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court (ICCJ) resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning the case to the Court of First Instance (Tribunal), holding that the lower court's interpretation of the relevant monetary threshold was legally correct, thereby overriding the appellate court's declination. The dispute concerned the material jurisdiction for an action to annul tax assessment decisions and a contestation resolution filed by a company against the tax authority, hinging on whether the jurisdictional threshold was calculated based on the total value of the administrative acts or only the specific amounts effectively contested; the total contested sum, including primary obligations and accessories, was determined to be approximately 2.85 million RON. Relying on Article 10(1) of Law No. 554/2004, the Court established that jurisdiction must be determined by the value of the obligations whose discharge is sought in the specific action, excluding uncontested sums recorded in the challenged acts; because the contested amount remained below the 3,000,000 RON threshold, the matter fell within the competence of the tribunal rather than the court of appeal.
Legislator headnote
AI generatedart. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, art. 10 din Legea nr. 554/2004, art. 135 din C. proc. civ, art. 133 pct. 2 din C. proc. civ, art. 10 alin. (1) Legea nr. 554/2004, art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ; Jurisdictional threshold in tax litigation: value of contested obligations versus total amount in administrative acts: The dispute concerned the material jurisdiction for an action to annul tax assessment decisions and a contestation resolution filed by a company against the tax authority, hinging on whether the jurisdictional threshold was calculated based on the total value of the administrative acts or only the specific amounts effectively contested; the total contested sum, including primary obligations and accessories, was determined to be approximately 2.85 million RON. Relying on Article 10(1) of Law No. 554/2004, the Court established that jurisdiction must be determined by the value of the obligations whose discharge is sought in the specific action, excluding uncontested sums recorded in the challenged acts; because the contested amount remained below the 3,000,000 RON threshold, the matter fell within the competence of the tribunal rather than the court of appeal.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedLegal basis for the Court's decision to settle the negative conflict of competence and determine the competent court for the first instance.
Full text
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea înregistrată la data de 04.12.2020 pe rolul Tribunalului Prahova, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta ANAF - Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor, ANAF - DGRFP Ploieşti - AJFP Prahova, anularea Deciziei 198/27.08.2020 privind soluţionarea contestaţiilor formulate şi a Deciziilor de impunere nr. x/2019 şi nr. FPH 337/2019.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Hotărârea Tribunalului Prahova, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal
Prin Sentinţa nr. 796/2021 din data de 30 iunie 2021, pronunţată de Tribunalul Prahova, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, s-a admis excepţia de necompetenţă materială şi s-a declinat spre competentă soluţionare cauza privind pe reclamanta A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta ANAF - Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor, ANAF - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Prahova, în favoarea Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
În considerentele sentinţei a reţinut că, în fapt, reclamanta solicită anularea în totalitate a actelor administrativ fiscale şi nu doar pentru anumite sume, astfel că, în raport cu cuantumul sumelor solicitate şi cu dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, competenţa materială de soluţionare a cauzei aparţine curţii de apel.
2.2. Hotărârea Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal
Prin Sentinţa nr. 121 din data de 5 august 2021, Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa materială de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Prahova, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal; a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că, în raport cu suma totală contestată de reclamantă, ce cuprinde atât obligaţiile fiscale principale, cât şi pe cele accesorii acestora, şi faţă de prevederile art. 10 din Legea nr. 554/2004, atunci când persoana nu contestă în întregime obligaţia stabilită prin actul administrativ atacat, pragul valoric are în vedere numai suma în litigiu, iar nu cuantumul integral al taxelor şi impozitelor, contribuţiilor, datoriilor vamale şi obligaţiilor accesorii stabilite prin actul respectiv.
A mai reţinut că sumele a căror realizare o urmăreşte reclamantul din această cauză sunt în cuantum de:
a) 1.468.048, respectiv: 858.814 RON TVA aferentă reducerilor comerciale şi 609.234 RON TVA aferentă exporturilor considerate nejustificate.
b) 98.643 RON reprezentând TVA aferentă perioadei aprilie - iunie 2017, refuzat la rambursare.
c) 1.042.257 RON reprezentând diferenţă impozit pe profit estimată de instanţă, ca rezultat potenţial al majorării bazei de impunere cu suma de 6.514.109.
d) 124.148 RON aferentă taxei pe valoarea adăugata stabilită prin Decizia de impunere nr. x/2/20.12.2019;
e) 115.344 RON reprezentând diferenţa dintre suma de 461.375 RON aferentă obligaţiilor fiscale stabilite prin Decizia nr. F-PH 336/2/20.12.2019 şi Decizia nr. 187827, prin care au fost reduse penalităţile de 461.375 RON cu suma de 346.031 RON.
f) 1.136 de RON reprezentând diferenţa dintre penalităţile de nedeclarare emise în Dosarul fiscal nr. x, în sumă de 4.542 RON, aferenta perioadei 30.12.2019-08.01.2020, redusă cu suma de 3.406 RON.
Cumulând sumele de mai sus, a reţinut că acestea sunt în cuantum total de 2.849.576 RON, ceea ce atrage competenţa în primă instanţă a tribunalului, fiind inferioară valorii prag de 3.000.000 de RON instituită de alin. (1) al art. 10 din Legea nr. 554/2004.
II. Decizia ÎCCJ pronunţată în regulator de competenţă.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Prahova, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, pentru considerentele ce urmează:
1. Argumentele de fapt şi de drept relevante
Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.
Problema de drept care a generat conflictul negativ de competenţă priveşte stabilirea competenţei materiale de soluţionare a cauzei în raport cu cuantumul pretenţiilor deduse judecăţii.
Reclamanta A. S.R.L. a învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere privind anularea Deciziei 198/27.08.2020 privind soluţionarea contestaţiilor formulate şi a Deciziilor de impunere nr. x/2019 şi nr. FPH 337/2019.
Potrivit art. 10 alin. (1) Legea nr. 554/2004 "Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel".
Controversa ce a condus la naşterea acestui conflict negativ de competenţă este determinată de modalitatea în care instanţele în conflict au înţeles să se raporteze la cuantumul sumei prag prevăzute de textul de lege de mai sus.
În timp ce Tribunalul Prahova, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, s-a raportat la suma totală din actele administrative fiscale atacate, Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal a avut în vedere doar suma efectiv contestată de reclamantă în prezenta cauză, împreună cu obligaţiile fiscale accesorii.
Înalta Curte apreciază că această din urmă abordare este cea corectă, întrucât la stabilirea competenţei nu pot fi avute în vedere sumele înscrise în actele administrative atacate ce nu fac obiectul acţiunii a cărei competenţă de soluţionare este pusă în discuţie.
Reţinând că în cauză operează criteriul valoric pentru stabilirea competenţei materiale de soluţionare şi că valoarea obligaţiilor de plată a căror stingere se solicită este de 2.849.576 RON, competenţa de soluţionare a cauzei revine Tribunalului Prahova, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Prahova, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtele ANAF - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti - Administraţia Judeţeană A Finanţelor Prahova şi ANAF - Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor, în favoarea Tribunalului Prahova, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Pronunţată astăzi, 14 octombrie 2021.
GGC - NN