Territorial competence in administrative litigation: exclusive jurisdiction at defendant's seat for public institution plaintiffs under Law 554/2004

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal la data de 26 noiembrie 2020, reclamanta Universitatea Lucian Blaga Sibiu, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a solicitat anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/27.03.2020, precum şi a Deciziei nr. 7222/28.05.2020 privind soluţionarea contestaţiei formulate de Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu împotriva Procesului-verbal nr. x/27.03.2020, din proiectul x cu titlul "Start-up HUB: Laboratorul Antreprenorilor".

2. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 1468/05.03.2021, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta Universitatea Lucian Blaga Sibiu, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în favoarea Tribunalului Sibiu, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a dispune în acest sens, Tribunalul Bucureşti a reţinut, în esenţă, că dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, teza a II-a trebuie interpretate în spiritul acestora, în sensul că se referă la situaţia în care persoana juridică de drept public acţionează în regim de putere publică, pornindu-se de la teza protecţiei suplimentare acordate părţii vulnerabile (sens în care a fost modificată Legea nr. 554/2004 prin Legea nr. 212/2018), ceea ce nu este cazul în speţa dedusă judecăţii.

2.2. Prin sentinţa civilă nr. 328 din 15 iunie 2021, Tribunalul Sibiu, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii formulată de reclamanta Universitatea Lucian Blaga Sibiu, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

În motivarea hotărârii, Tribunalul Sibiu a reţinut, în esenţă, că normele de competenţă reglementate de art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 sunt de strictă interpretare, iar în prezenta cauză reclamanta este o entitate de drept public, fiind incidentă teza a doua a dispoziţiei legale.

3. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând conflictul negativ de competenţă intervenit între cele două instanţe, în raport de hotărârile pronunţate şi de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Înalta Curte constată că demersul judiciar ce formează obiectul prezentului litigiu vizează anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/27.03.2020, precum şi a Deciziei nr. 7222/28.05.2020 privind soluţionarea contestaţiei formulate de Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu împotriva Procesului-verbal nr. x/27.03.2020, din proiectul x cu titlul "Start-up HUB: Laboratorul Antreprenorilor", astfel că, în ceea ce priveşte competenţa de soluţionare a cauzei, sunt aplicabile dispoziţiile art. 10 din Legea contenciosului administrativ.

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competenţă vizează interpretarea dispoziţiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, prin raportare la calitatea reclamantei de persoană juridică de drept public.

Potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, care reglementează competenţa teritorială de soluţionare a cauzelor în materia contenciosului administrativ, "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului."

Totodată, conform art. 114 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011:

"(...) (2) Învăţământul superior este organizat în universităţi, academii de studii, institute, şcoli de studii superioare şi altele asemenea, denumite în continuare instituţii de învăţământ superior sau universităţi.

(3) Instituţiile de învăţământ superior sunt organizaţii furnizoare de educaţie care desfăşoară activităţi de învăţământ pe bază de programe de studii autorizate şi, după caz, acreditate, în condiţiile legii, de formare iniţială şi continuă de nivel universitar, programe ce funcţionează pe principiul calităţii necesar pentru satisfacerea încrederii beneficiarilor direcţi şi indirecţi din societate. (...)

(5) "Instituţiile de învăţământ superior sunt persoane juridice de drept public sau, după caz, persoane juridice de drept privat şi de utilitate publică."

Aşadar, având în vedere că reclamanta Universitatea Lucian Blaga Sibiu este o instituţie publică, persoană juridică de drept public, parte componentă a sistemului naţional de învăţământ superior, care funcţionează în realizarea scopului şi exercitarea competenţelor prevăzute de lege, Înalta Curte constată că în cauză sunt aplicabile, sub aspectul competenţei teritoriale de soluţionare a cauzei, prevederile tezei a II-a a art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 antereferite, care atribuie competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea instanţei de la sediul pârâtului, fără a distinge după calitatea pârâtului, competenţa teritorială fiind stabilită de legiuitor în mod exclusiv în raport cu calitatea pe care o are reclamantul.

Aşa fiind, suntem în prezenta unei necompetenţe teritoriale exclusive, de ordine publică, prevăzută de dispoziţii speciale, pe care părţile nu o pot înlătura, instanţa putând să o invoce din oficiu în condiţiile art. 130 alin. (2) din C. proc. civ.

Prin urmare, în considerarea calităţii de instituţie publică a reclamantei şi a locului situării sediului pârâtului Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, care este în municipiul Bucureşti, faţă de cele anterior arătate, Înalta Curte constată că instanţa competentă din punct de vedere teritorial să soluţioneze prezenta cauză, în fond, este Tribunalul Bucureşti.

Pentru aceste considerente, în condiţiile art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) şi alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta Universitatea Lucian Blaga Sibiu, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 septembrie 2021.

GGC - MM