Insurance guarantee payment claim dismissed due to failure to submit justificatory documents despite own-responsibility declaration

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Hotărârea pronunţată de instanţa de fond

1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 22.08.2018, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor, anularea Deciziei nr. 16011/19.07.2018 emise de pârâtă.

1.2. Prin Sentinţa civilă nr. 125 din 16 ianuarie 2019, Curtea a respins acţiunea reclamantei, ca neîntemeiată.

2. Cererea de recurs

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamantul A., solicitând modificarea în tot a hotărârii recurate în sensul admiterii acţiunii, astfel cum a fost formulată.

A susţinut recurentul-reclamant că instanţa a interpretat greşit art. 14 alin. (3) din Legea nr. 213/2015.

Astfel, acest articol nu poate fi interpretat altfel decât că, în situaţia în care nu se pot depune documentele justificative nici în copie legalizată şi nici în copie simplă, se poate da o declaraţie pe proprie răspundere în susţinerea documentelor justificative lipsă.

Formularea textului este clară, în cazul imposibilităţii de prezentare a documentelor justificative în copie legalizată putându-se prezenta fie copii ale acestora, fie o declaraţie pe proprie răspundere. Îndeplinirea oricărei forme prevăzute de lege duce la concluzia îndeplinirii obligaţiei.

În cauză, odată cu cererea de plată, care a fost iniţial formulată de unitatea reparatoare a autoturismului şi apoi însuşită de recurent, au fost depuse înscrisurile doveditoare deţinute de el. În plus, a menţionat faptul că nu deţine facturile lipsă, nici în original şi nici în copie.

Prin notele scrise depuse la dosar, recurentul a precizat că motivele de recurs se încadrează în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

3. Decizia instanţei de control judiciar

Înalta Curte, examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurent, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, constată că recursul este nefondat.

3.1. Nu se poate constata interpretarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material în ceea ce priveşte hotărârea atacată sub aspectul obligaţiei reclamantului de completa dosarul de daună.

Potrivit art. 14 din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de Garantare a Asiguraţilor,

"Art. 14. - (1) În vederea încasării indemnizaţiilor/despăgubirilor, orice persoană care pretinde un drept de creanţă de asigurări împotriva asigurătorului în faliment poate formula o cerere motivată în acest sens, adresată Fondului în termen de 90 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii falimentului sau de la data naşterii dreptului de creanţă, atunci când acesta s-a născut ulterior. Cererea-tip de plată va fi prevăzută în reglementările emise în aplicarea prezentei legi.

(2) Cererea-tip de plată prevăzută la alin. (1) se formulează în scris de către potenţialul creditor şi se depune direct la sediul Fondului sau prin poştă, cu scrisoare recomandată, cu confirmare de primire, prin poşta electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia. Odată cu cererea-tip de plată, persoana respectivă anexează înscrisurile justificative, în copie legalizată, din care să rezulte cu exactitate cuantumul sumelor solicitate.

(3) În cazul imposibilităţii de prezentare a înscrisurilor justificative în copie legalizată, creditorul de asigurări poate prezenta fie copii ale acestora, fie o declaraţie pe propria răspundere, în sensul susţinerii acestor documente justificative. În cerere se va preciza motivul imposibilităţii depunerii lor în copie legalizată. Aceste documente vor fi verificate cu evidenţele preluate de Fond de la asigurătorul aflat în faliment.

(4) În cerere se vor menţiona, în principal, următoarele elemente: natura creanţei, momentul naşterii sale şi cuantumul sumei pretinse, dacă există vreun privilegiu ori o garanţie reală în ceea ce priveşte creanţa, precum şi care sunt bunurile acoperite de asigurare.

(5) Cererea, precum şi actele şi informaţiile solicitate potrivit alin. (2) - (4) se depun în limba română; în cazul în care sunt redactate într-o limbă de circulaţie internaţională, acestea se depun însoţite de traducerea autorizată conform legii."

De asemenea, conform art. 16 din aceeaşi lege,

"Art. 16. - În toate cazurile în care consideră că este necesar, comisia specială poate solicita petenţilor completarea documentaţiei şi/sau precizarea ori furnizarea de informaţii suplimentare cu privire la cererea de plată a acestora. Informaţiile solicitate se transmit comisiei, sub sancţiunea respingerii cererii, în termen de cel mult 10 zile de la data primirii solicitării acesteia."

3.2. Nu pot fi reţinute alegaţiile recurentului-reclamant în sensul că, în cazul în care nu poate depune documentele, ar fi suficientă doar o declaraţie pe proprie răspundere. Interpretarea dată textului legal de către recurentul nu poate fi primită, pentru că declaraţia pe proprie răspundere a creditorului de asigurare se depune în cazul imposibilităţii de prezentare a înscrisurilor justificative în formă legalizată, precizându-se motivul imposibilităţii lor în copie legalizată.

Conform art. 14 alin. (2) şi (3) anterior citat, documentele justificative, din care să rezulte cu exactitate cuantumul sumelor solicitate, era necesar a fi anexate cererii-tip de plată, urmând ca aceste documente să fie verificate cu evidenţele preluate de Fond de la asigurătorul aflat în faliment.

Prin decizia de respingere a cererii de plată, nu s-a contestat calitatea recurentului de creditor de asigurare, însă în dosarul de daună nu a fost depus niciun document justificativ care să permită Fondului de Garantare a Asiguraţilor să verifice veridicitatea cheltuielilor efectuate, în raport cu declaraţia pe proprie răspundere.

Prin urmare, persoana care pretinde un drept de creanţă are obligaţia de a depune înscrisuri justificative odată cu cererea-tip de plată, aceste înscrisuri urmând a fi verificate cu cele aflate în evidenţele Fondului.

Or, în cauză, la dosarul format pentru soluţionarea cererii de plată, nu a fost depus niciun document justificativ pentru suma de 2.989,69 RON, respinsă la plată prin decizia contestată, Fondul de Garantare a Asiguraţilor neputând face nicio verificare a veridicităţii acestor cheltuieli.

Comisia specială din cadrul FGA, în vederea soluţionării cererii de plată, a apreciat necesar a fi completată documentaţia depusă de recurentul-reclamant, solicitându-i, prin Notificarea nr. x/26.04.2018, să depună documente justificative (factura fiscală şi devizul aferent acesteia emise de SC B. SRL).

Art. 16 din Legea nr. 213/2015 prevede că informaţiile solicitate se transmit comisiei în cel mult 10 zile de la data primirii solicitării, sub sancţiunea respingerii cererii.

Or, aspect necontestat, recurentul-reclamant nu a dat curs solicitării de completare a documentaţiei anexate cererii-tip de plată, ci s-a rezumat la a depune doar o declaraţie pe proprie răspundere. Însă, contrar susţinerilor recurentului, simpla declaraţie pe proprie răspundere nu este suficientă pentru dovedirea reparaţiilor efectuate autoturismului.

Astfel, în mod legal, prima instanţă a constatat că dosarul de daună nu a fost complet, confirmând, sub acest aspect, legalitatea Deciziei nr. 16011/19.07.2018 de respingere parţială a cererii de plată formulate de recurenta-reclamantă.

3.3. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, reţinând că soluţia primei instanţe reflectă interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor legale incidente, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ. şi art. 20 din Legea nr. 554/2004, va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de A. împotriva Sentinţei nr. 125 din 16 ianuarie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 17 iunie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

GGC - OB