Judicial authorization of unannounced competition inspections: sufficiency of indicia for suspected cartel conduct and proportionality of intrusive measures under the European Convention on Human Rights

Asupra contestaţiei de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

Prin încheierea nr. 13 din data de 5 mai 2021, Preşedintele Curţii de Apel Bucureşti a admis cererea formulată de Consiliul Concurenţei şi a autorizat desfăşurarea unor inspecţii inopinate la sediile sociale şi punctele de lucru unde îşi desfăşoară activitatea următoarele societăţi: A.; B.; C.; D. S.R.L., Metroul S.A.; E.; F.; G.; H. S.R.L.; I.; J. S.R.L. şi K. S.R.L., pentru 3 zile consecutive, în intervalul 10.05.2021-10.06.2021, urmând ca perioada concretă de efectuare a inspecţiei să fie stabilită prin ordin al Preşedintelui Consiliului Concurenţei emis ulterior autorizării judiciare.

Pentru a hotărî astfel, s-a reţinut că prin Ordinul nr. 225 din data de 28.04.2021 Preşedintele Consiliului Concurenţei a dispus declanşarea din oficiu a unei investigaţii având ca obiect posibila încălcare a prevederilor Legii concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi a prevederilor Tratatului privind Funcţionarea Uniunii Europene de către întreprinderile: A. S.R.L., B., C., D. S.R.L., Metroul S.A., E., F., G., H. S.R.L., I., J. S.R.L. şi K. S.R.L., cel puţin cu ocazia participării la procedurile de achiziţie publică organizate începând cu anul 2020, având ca obiect activităţi de proiectare şi execuţie pentru realizarea obiectivului de investiţii "Hub Servicii (Centru de Furnizare Servicii Electronice) la nivelul M.A.I."

Investigaţia a fost declanşată ca urmare a sesizării întreprinderii L.

M. S.R.L.

Curtea de Apel Bucureşti a apreciat că se impune admiterea cererii formulate de Consiliul Concurenţei, având în vedere îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 38, art. 39 şi art. 40 din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi ţinând cont că societăţile A., B., C., D. S.R.L., Metroul S.A., E., F., G., H. S.R.L., I., J. S.R.L. şi K. S.R.L. sunt investigate cu privire la un potenţial comportament anticoncurenţial, respectiv coordonarea comportamentului comercial între întreprinderile concurente vizând fixarea directă sau indirectă a preţurilor de vânzare ori de cumpărare (sau orice alte condiţii de tranzacţionare) şi/sau împărţirea pieţei serviciilor de lucrări de construcţii, pieţei serviciilor de instalaţii, pieţei serviciilor de comunicaţii şi alte activităţi conexe ale acestora.

La data de 14 mai 2021, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti - Cabinetul Preşedintelui a fost înregistrată contestaţia formulată de F. împotriva încheierii nr. 13/05.05.2021, pronunţată de Preşedintele Curţii de Apel Bucureşti în dosarul nr. x/2021, şi împotriva Ordinului Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 316/10.05.2021 de autorizare a desfăşurării unei inspecţii inopinate la sediul societăţii, contestaţie prin care a solicitat anularea în parte a încheierii nr. 13/05.05.2021, pronunţată de Preşedintele Curţii de Apel Bucureşti în dosarul nr. x/2021, în ceea ce o priveşte pe contestatoare, şi, pe cale de consecinţă, anularea în parte a Ordinului Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 316/10.05., emis în baza încheierii nr. 13/05.05.2021; restituirea suportului magnetic (DVD) ridicat cu ocazia inspecţiei inopinate consemnate prin Procesului-Verbal de Constatare şi Inventariere nr. 5523/12.05.2021.

Referitor la nelegalitatea emiterii încheierii nr. 13/05.05.2021 de către Preşedintele Curţii de Apel Bucureşti, contestatoarea a invocat următoarele:

1. Consiliul Concurenţei nu a oferit Preşedintelui Curţii de Apel Bucureşti indicii temeinice care să justifice necesitatea unei inspecţii inopinate la sediul societăţii în contextul săvârşirii unei potenţiale fapte anticoncurenţiale.

În materia emiterii încheierilor de autorizare a inspecţiilor inopinate, art. 40 alin. (4) din Legea Concurenţei stabileşte în mod imperativ două obligaţii:

(a)Pe de o parte, pentru declanşarea unei investigaţii este necesar conform art. 33 alin. (1) din Legea Concurenţei să existe "indicii temeinice privind săvârşirea", iar în urma declanşării investigaţiei pentru obţinerea autorizării unei inspecţii inopinate, Consiliul Concurenţei trebuie să îi prezinte Preşedintelui Curţii de Apel Bucureşti "toate informaţiile de natură să justifice inspecţia", inspecţia inopinată la sediul unei întreprinderi fiind necesară, potrivit art. 38 alin. (2) din Legea Concurenţei, "numai dacă există indicii că pot fi găsite documente sau pot fi obţinute informaţii considerate necesare pentru dovedirea existenţei unei fapte anticoncurenţiale" şi care nu pot fi obţinute în alt mod, iar, (b) Pe de altă parte, judecătorul astfel sesizat are obligaţia de a verifica "dacă cererea este întemeiată", respectiv, dacă există indiciile privind existenţa unei posibile fapte anticoncurenţiale, şi dacă considerentele privind necesitatea inspecţiei sunt suficient de temeinice pentru a autoriza perturbarea cursului normal al activităţii unei întreprinderi.

Preşedintele Curţii de Apel Bucureşti trebuia, deci, să verifice dacă, prin cererea introductivă. Consiliul Concurenţei prezenta suficiente indicii şi suficient de temeinice privind existenţa unei fapte anticoncurenţiale.

Având în vedere că singurul aspect care ridică, din perspectiva Consiliului Concurenţei suspiciuni de încălcare a regulilor naţionale şi UE de concurenţă este participarea contestatoarei la o procedură de achiziţie cu mai mulţi subcontractori, printre care se numără două întreprinderi care participă în aceeaşi procedură ca subcontractori ai altor ofertanţi, trebuie lămurit dacă această subcontractare poate reprezenta un indiciu temeinic privind săvârşirea unei practici anticoncurenţiale sau, dimpotrivă.

Potrivit îndrumărilor ANAP, nominalizarea de către mai mulţi ofertanţi participanţi la aceeaşi procedură de achiziţie publică a aceluiaşi subcontractant nu este contrară legii. Ofertanţii trebuie totuşi să poată demonstra de o manieră rezonabilă, urmare a primirii unei solicitări de clarificare din partea comisiei de evaluare a ofertelor, că o astfel de situaţie nu este aptă să denatureze concurenţa în respectiva procedură.

Mai precis, participarea D. S.R.L. (D.) şi G. (G.) ca subcontractanţi în ofertele depuse de contestatoare, A. şi J. nu este ilegală şi exista o modalitate specifică de clarificare a circumstanţelor acestei participări ca urmare a unei solicitări exprese din partea comisiei de evaluare a ofertelor în cadrul procedurii de achiziţie publică.

Or, o astfel de solicitare de clarificare nu a fost primită niciodată pe parcursul procedurii de achiziţie publică de la MAI în calitate de autoritate contractantă. Din moment ce MAI avea această posibilitate de clarificare potrivit legii, dar nu a făcut uz de ea, înseamnă că autorităţii contractante nu i s-a părut suspectă această manieră de participare şi nici nu a întrevăzut vreun risc de natură economică/comercială pentru sine în a permite participarea la procedura sa de achiziţie în acest format.

Mai mult decât atât, autoritatea contractantă din speţa de faţă este una experimentată, astfel că, contrar situaţiei în care se regăseşte intimatul, MAI nu a considerat nimic suspicios în participarea în formatul de subcontractare amintit, cu întreprinderile D. şi G. oferind celor trei ofertanţi principali din speţă procente de participare similare la proiect. Era, de altfel. normal ca proporţiile de participare propuse de D. şi G. celor trei ofertanţi principali să fie similare dacă contribuţia fiecăruia la realizarea proiectului era similară, adică aproximativ 30% din totalul proiectului pentru servicii de data center, adică serviciile subcontractate către D. şi, respectiv 30% din totalul proiectului pentru servicii de curenţi slabi/tari şi data center, adică serviciile subcontractate către G., servicii în legătură cu care contestatoarea nu îndeplinea condiţiile de eligibilitate pentru a participa singură. De altfel, întreprinderile D. şi G. sunt singurele care deţin aparatura necesară (informatică/data center) pentru a efectua astfel de lucrări, fiind agreate de MAI în mai multe proiecte aflate în desfăşurare.

Serviciile de structură, consolidare şi construcţii care ar urma sa fie prestate de contestatoare reprezintă aproximativ 28% din totalul proiectului şi, prin urmare, este absolut normal ca şi ceilalţi lideri de asociere care îndeplinesc şi ei aceleaşi servicii să aibă ca şi participare în propria ofertă similar - în jur de 25% A.. 30% J.. 34% L..

Potrivit Comunicării Comisiei privind Achiziţiile Publice (secţiunea 5.6), autoritatea contractantă trebuie să adopte o atitudine prudentă în examinarea situaţiilor de subcontractare în ofertele depuse pentru procedura sa. Autoritatea contractantă trebuie să evalueze cu atenţie cazurile în care un subcontractant sugerat ar fi putut participa cu uşurinţă independent în procedura de atribuire şi a executat contractul independent.

Prin urmare, rezultă doua principii esenţiale:

Principiul 1: Autoritatea contractantă are competenţa de a identifica posibile situaţii anticoncurenţiale şi se poate adresa Consiliului Concurenţei pentru a îi oferi sprijin de specialitate.

Principiul 2: Nu pot fi folosite prezumţii în evaluarea situaţiilor de subcontractare.

2. Prin inspecţia inopinată din data de 12.05.2021, Consiliul Concurenţei a săvârşit o ingerinţă nejustificată în activitatea contestatoarei, care nu poate fi remediată decât prin anularea încheierii contestate şi a Ordinului Contestat.

Contestatoarea a apreciat că este relevantă jurisprudenţa în cauza Nexans, având în vedere ca investigaţia a fost deschisa şi în baza art. 101 din Tratatul pentru Funcţionarea Uniunii Europene, prin urmare contestatoarea beneficiază de garanţia respectării drepturilor sale fundamentale prevăzute de Carta Drepturilor Fundamentale anexă la Tratat, conform prevederilor art. 3 din Directiva 1/2019.

Pe de altă parte, potrivit celor stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Societe Colas Est et autres v. Franţa, chiar presupunând că dreptul de a interveni poate fi mai amplu în ceea ce priveşte sediile comerciale ale unei persoane juridice, operaţiunile investigative în domeniul concurenţei trebuie să se desfăşoare în prezenţa unor garanţii privind respectarea drepturilor fundamentale (inclusiv art. 8 din CEDO), garanţii printre care se numără controlul judiciar prealabil efectiv.

Or, existenţa unui control prealabil al temeiniciei indiciilor existenţei unei presupuse fapte anticoncurenţiale este o condiţie necesară pentru legalitatea inspecţiei inopinate, ca activitate invazivă derulată de Consiliul Concurenţei, iar acest control judiciar nu se poate realiza pur formal.

În acest context, era de datoria instanţei competente, în cazul de faţă, Preşedintele Curţii de Apel Bucureşti, să analizeze în concret indiciile cu privire la săvârşirea unei fapte anticoncurenţiale şi la necesitatea de a acţiona invaziv pentru a colecta dovezile săvârşirii acesteia.

În concret, Preşedintele Curţii de Apel Bucureşti nu trebuia să se limiteze la o analiză superficială numai a notei interne a Consiliului Concurenţei, şi a cererii de autorizare formulată de acesta, ci putea să aprecieze, în virtutea puterii de cenzură cu care îl învesteşte art. 40 din Legea Concurenţei, asupra temeiniciei indiciilor şi, finalmente, a cererii de autorizare a inspecţiei.

Referitor la nelegalitatea emiterii Ordinului Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 316/10.05.2021, contestatoarea a susţinut că, prin raportare la Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 2134/2016, ordinul contestat este accesoriu încheierii contestate, care a fost emisă, potrivit argumentelor de mai sus, în mod nelegal.

Având în vedere calificarea juridică a ordinului contestat ca auxiliar încheierii contestate, a susţinut aplicabilitatea mutatis mutandis a tuturor criticilor de nelegalitate formulate şi cu privire la încheierea contestată şi cu privire la ordinul contestat.

Intimatul Consiliul Concurenţei a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a contestaţiei formulate de F. şi, pe cale de consecinţă:

1. admiterea excepţiei lipsei competenţei materiale a instanţei sesizate cu privire la cererea de anulare în parte a Ordinului Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 316/10.05.2021, prin care s-a dispus efectuarea inspecţiei inopinate la sediul social al F., în raport cu prevederile art. 38 alin. (6) din Legea concurenţei, potrivit cărora ordinul de inspecţie poate fi contestat la Curtea de Apel Bucureşti în termen de 15 zile de la comunicare, recursul împotriva sentinţei curţii de Apel Bucureşti putând fi promovat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în termen de 5 zile de la comunicare.

2. respingerea cererii de anulare în parte a încheierii nr. 13/2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. x/2021, prin care a fost autorizată efectuarea inspecţiei inopinate;

3. respingerea cererii de restituire a suportului magnetic (DVD) ridicat ca urmare a inspecţiei inopinate desfăşurate la data de 12.05.2021 la sediul social al contestatoarei.

II. Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi

Motivat Curtea în şedinţa publică din 15.06.2021 a respins excepţia de necompetenţă materială a ÎCCJ invocată de intimatul Consiliul Concurenţei în ceea ce priveşte cererea de anulare a Ordinului Preşedintelui C. civ. nr. 316/10.05.2021.

S-a reţinut în raport de jurisprudenţa ÎCCJ Decizia nr. 2134/28.06.2016 caracterul accesoriu al acestui ordin emis în baza încheierii contestate.

Curtea analizând aspectele de nelegalitate invocate în cadrul contestaţiei formulate apreciază pentru următoarele considerente că aceasta este nefondată fiind legal autorizată prin încheierea nr. 13/5.05.2021 desfăşurarea unor inspecţii inopinate la sediile şi punctele de lucru ale întreprinderilor investigate inclusiv la sediul societăţii contestatoare şi fiind legal emis Ordinul nr. 316/10.05.2021.

Curtea apreciază că în mod corect prima instanţă în raport de situaţia de fapt a constatat îndeplinirea condiţiile prevăzute de art. 38, 39 şi 40 din Legea nr. 21/1996 republicată pentru a fi autorizată inspecţia inopinată existând indicii privind o posibilă practică anticoncurenţială între întreprinderile vizate, în contextul participării în calitate de ofertanţi la procedura de achiziţie publică având ca obiect activităţi de proiectare şi execuţie pentru realizarea obiectivului de investiţie "Hub Servicii (Centru de Furnizare Servicii Electronice) la nivelul M.A.I."

Aspectul de nelegalitate privind lipsa unor indicii temeinice în sensul art. 49 alin. 4 din Legea concurenţială care să justifice necesitatea unei inspecţii inopinate la sediul reclamantei în contextul verificării săvârşirii unei potenţiale fapte anticoncurenţiale.

În esenţă reclamanta susţine că în cauză nu au existat în ceea ce o priveşte indiciile implicării într-o înţelegere anticoncurenţială, iar instanţa de fond nu a verificat în concret şi nu a arătat în ce constau aceste indicii prezentate de Consiliul Concurenţei.

Curtea nu va reţine susţinerea apreciind că prima instanţă a autorizat legal inspecţia solicitată, cererea îndeplinind condiţiile prevăzute de art. 40 alin. 4 din Legea concurenţei potrivit cărora "cererea de autorizare trebuie să cuprindă toate informaţiile de natură să justifice inspecţia, iar judecătorul sesizat este ţinut să verifice dacă cererea este întemeiată".

Cu respectarea prevederilor menţionate anterior, prin cererea de autorizare, Consiliul Concurentei:

- a prezentat entităţile juridice implicate în practica anticoncurenţială suspectată, supuse investigaţiei.

- a indicat elementele de fapt care s-au constituit în indicii privind o posibila încălcare a Legii concurentei, investigata prin Ordinul privind declanşarea investigaţiei nr. 225/28.04.2021,

Astfel, prin Ordinul nr. 225/28.04.2021, Preşedintele Consiliului Concurenţei a dispus declanşarea din oficiu a unei investigaţii având ca obiect posibila încălcare a prevederilor Legii concurenţei şi a prevederilor TFUE de către întreprinderile; A., B., C., D. S.R.L., METROUL S.A., E., F., G., H. S.R.L., I., J. S.R.L., K. S.R.L., cel puţin cu ocazia participării la procedurile de achiziţie publică organizate începând cu anul 2020, având ca obiect activităţi de proiectare şi execuţie pentru realizarea obiectivului de investiţii JIUB SERVICII (CENTRU DE FURNIZARE SERVICII ELECTRONICE) LA NIVELUL M.A.I.".

Investigaţia a fost declanşată ca urmare a sesizării întreprinderii L. M. S.R.L., prin adresa nr. x/21.04.2021, înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. x/22.04.2021, prin care aceasta a sesizat autorităţii de concurenţă unele indicii privind o posibilă practică anticoncurenţială între întreprinderile sus-menţionate, în contextul participării, în calitate de ofertanţi, la procedura de achiziţie publică având ca obiect activităţi de proiectare şi execuţie pentru realizarea obiectivului de investiţii,JIUB SERVICII (CENTRU DE FURNIZARE SERVICII ELECTRONICE) LA NIVELUL M.A.I". De asemenea, în vederea realizării unei analize suplimentare a informaţiilor cuprinse în adresa L., Consiliul Concurenţei a efectuat consultarea bazei de date SEAP pentru verificarea aspectelor sesizate şi pentru obţinerea informaţiilor publice referitoare la procedura de achiziţie în cauză, inclusiv sub aspectul identităţii ofertanţilor şi a modului entităţilor de asociere ale acestora.

Curtea constată că prima instanţă a analizat în concret cele prezentate de autoritatea pârâtă şi a apreciat că există acele indicii care justifică inspecţia în sensul probării practicii anticoncurenţială suspectată.

Prin urmare, prin încheierea contestata s-a reţinut o situaţie de fapt de natura a evidenţia existenta indiciilor cu privire la o posibila inculcare a prevederilor Legii concurentei, respectiv existenta unei investigaţii în curs declanşata prin Ordinul nr. 225/28.04.2021 şi, pe cale de consecinţa, instanţa, în mod întemeiat şi motivat, a admis cererea Consiliului Concurentei de autorizare a inspecţiei inopinate.

Al doilea aspect de nelegalitate invocat, care priveşte faptul că intimatul C. civ. a săvârşit prin emiterea Ordinului C. civ. nr. 316/10.06.2021 o ingerinţă nejustificată în activitatea reclamantei, iar prima instanţă prin încheierea de autorizare dispusă a încălcat jurisprudenţa CEDO în domeniul de aplicare al art. 8 din CEDO nu este fondat.

Curtea apreciază că în cauză prima instanţă nu a încălcat dispoziţiile art. 8 din CEDO ţinând cont de obiectul cauzei al investigaţiei şi de calitatea părţilor.

În cauză autorizarea inspecţiei ca procedură administrativă specială este o măsură necesară în raport de obiectul şi scopul investigaţiei fiind permisă în raport de dispoziţiile art. 8 din CEDO.

Această dispoziţie comunitară permite ingerinţa autorităţilor publice a pârâtului în măsura în care aceasta este prevăzută de lege şi este necesară:

Necesitatea acesteia se apreciază raportat la protecţia valorilor sociale enumerate. Având în vedere că, în domeniul concurenţei, inspecţiile urmăresc să dovedească existenţa unor înţelegeri ilegale, ele au scopul legitim de a proteja "bunăstarea economică a ţării", d ea apăra ordinea şi de a preveni săvârşirea faptelor ilegale, în sensul art. 8 alin. (2) din Convenţie. Instrumentul procedural al inspecţiilor inopinate şi al inspectării copiilor HDD este utilizat atât de Comisia Europeană cât şi de statele membre ale UE.

Legislaţia naţională oferă suficiente garanţii împotriva unor presupuse abuzuri ale autorităţii, acestea constând, în principal, în următoarele:

- efectuarea inspecţiilor inopinate doar în urma emiterii încheierii de autorizare de către Vicepreşedintele Curţii de Apel Bucureşti, după o analiză a caracterului întemeiat al cererii autorităţii;

- efectuarea inspecţiilor unităţilor HDD prin mijloace forensic în urma emiterii unei noi încheieri de autorizare de către aceeaşi instanţă;

- efectuarea inspecţiilor unităţilor HDD în prezenţa unui reprezentant al întreprinderii inspectate;

- respectarea secretului de afaceri şi al privilegiului legal;

- existenţa unei căi de atac împotriva încheierii de autorizare a inspecţiei emisă de instanţa competentă.

În ceea ce priveşte incidenţa principiului reglementat de art. 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului în materia concurenţei aceasta este apreciată diferit de la o cauză la alta ţinând cont de faptul că de regulă sediile în care se desfăşoară inspecţiile inopinate nu sunt şi locuri de domiciliu şi ţinând cont de faptul că aceste inspecţii administrative nu reprezintă "o percheziţie" în sens penal. Aceasta deoarece măsura inspecţiei inopinate nu are caracter de constrângere putând fi efectuată numai cu acordul întreprinderilor vizate. În lipsa acordului se aplică sancţiunea amenzii, dar nu se mai desfăşoară inspecţia. În procedura naţională, cererea de autorizare a unei inspecţii nu are caracter penal şi nu poate fi formulată în afara cadrului procedural al investigaţiei declanşate prin Ordin al Preşedintelui Consiliului Concurenţei.

Or, potrivit prevederilor Legii concurenţei, spre deosebire de inspecţiile Comisiei Europene, nu este permis inspectorilor de concurenţă să folosească forţa pentru a obţine accesul în sediul întreprinderii ori la documente şi informaţii legate de activitatea acesteia.

Astfel, inspectorii de concurenţă nu pot obţine accesul în sediile întreprinderilor sau la mobilierul acestora prin forţă sau prin obligarea conducerii societăţii de a acorda un astfel de acces şi nu pot căuta în spaţiile vizate fără acordul conducerii întreprinderii".

O astfel de concluzie reiese din faptul că refuzul întreprinderii de a se supune unei inspecţii este sancţionat contravenţional de Legea concurenţei, iar derularea inspecţiei, în sine, presupune acordul reprezentantului legal şi nu forţa celui care o efectuează.

Prin urmare, potrivit art. 36 din Legea concurenţei, inspecţiile în sediile întreprinderilor se desfăşoară doar cu cooperarea acestora.

Prevederile art. 36 alin. (7) din Legea concurenţei, potrivit cărora "La solicitarea Consiliului Concurenţei, în ipoteza în care poate exista o opoziţie la desfăşurarea inspecţiei, organele de poliţie sunt obligate să însoţească şi să asigure sprijinul necesar echipelor de inspecţie, în exercitarea puterilor de inspecţie" nu implică accesul în forţă în amplasamentele sau la documentele companiei, scopul acestor prevederi fiind acela de a imprima un caracter imperativ procedurii de inspecţie, fără a semnifica abilitatea organelor de poliţie pentru pătrunderea cu orice mijloace, chiar şi în condiţiile refuzului întreprinderii (astfel cum se întâmplă în materia dreptului penal, cu respectarea cerinţelor de legalitate incidente).

În concluzie, prevederile art. 36 din Legea concurenţei nu conferă inspectorilor de concurenţă puteri vaste şi instrumente atât de intruzive, astfel încât să fie sustenabil paralelismul dintre inspecţia derulată de Comisia Europeană şi cea efectuată de Consiliul Concurenţei.

Mai mult, jurisprudenţa europeană a statuat că în cazul în care o inspecţie este efectuată cu cooperarea companiei în cauză, în lipsa oricăror dovezi privind depăşirea ariei de cooperare oferite de angajaţii agentului economic, intervenţia autorităţii publice în sfera de activitate a agenţilor economici nu poate fi apreciată ca intruziune sau un abuz.

În raport de jurisprudenţa CEDO invocată de reclamant Curtea apreciază că în cauză încheierea atacată este legală existând o analiză în concret a indiciilor prezentate pentru a se justifica inspecţia solicită neputându-se reţine un caracter formal al autorizaţiei.

Având în vedere caracterul accesoriu al Ordinului Preşedintelui C. civ. nr. 316/10.05.2021 emis în baza încheierii nr. 13/5.05.2021, Curtea pentru aceleaşi considerente pentru care a fost apreciată ca legal emisă încheierea nr. 13/5.05.2021. va aprecia ca nefondată şi contestaţia având ca obiect Ordinul nr. 316/10.05.2021.

Faţă de considerentele expuse mai sus, Curtea va respinge ca nefondată contestaţia formulată împotriva încheierii nr. 13/5.05.2021 a Preşedintelui CAB şi a Ordinului nr. 316/10.05.2021 emis de Preşedintele Consiliului Concurenţei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestaţia formulată de contestatoarea F. împotriva încheierii nr. 13 din data de 5 mai 2021 pronunţate de Preşedintele Curţii de Apel Bucureşti şi a Ordinului nr. 316 din 10 mai 2021 emis de Preşedintele Consiliului Concurenţei, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 iunie 2021.

GGC - BR