Nullity of cassation appeal for failure to submit attorney’s power of attorney in civil procedural representation

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 22.12.2017,reclamantele A., B. şi C., prin reprezentaţi legali B. şi D., în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor, au formulat contestaţie împotriva deciziei nr. 11525/23.11.2017, solicitând anularea în parte a Deciziei nr. 11525/23.11.2017 a F.G.A. în sensul admiterii cererii de plată formulate cu privire la următoarele sume reprezentând daune morale: -50.000 RON pentru A.; -24.000 RON pentru B.; -24.000 RON pentru C..

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 3652 din 18 septembrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII -a contencios administrativ şi fiscal a admis în parte cererea formulată de reclamantele B. şi C. şi a anulat în parte Decizia nr. 11525/23.11.2017 emisă de pârâtul FGA, în ceea ce priveşte neaprobarea la plată a despăgubirilor suplimentare în valoare de: 300 RON,pentru reclamanta B. şi 960 RON pentru C.,reprezentând daune morale.

Totodată, a obligat pârâtul la plata sumelor anterior menţionate.

A respins în rest acţiunea formulată de reclamantele A., B., C., în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor, ca neîntemeiată.

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 3652 din data de 18 septembrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII -a contencios administrativ şi fiscal, au declarat recurs de reclamantele A., B. şi C., invocând critici ce pot fi circumscrise motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

4. Soluţia instanţei de recurs.

Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant a semnatarului cererii de recurs, invocată din oficiu, este întemeiată.

Potrivit art. 80 alin. (1) C. proc. civ., "(1) Părţile pot să exercite drepturile procedurale personal sau prin reprezentant. Reprezentarea poate fi legală, convenţională sau judiciară".

În ceea ce priveşte excepţia procesuală invocată din oficiu, Înalta Curte constată că cererea de recurs a fost formulată şi semnată, în numele reclamantelor A., B., C. de către avocatul E., iar la dosar nu a fost depusă şi dovada calităţii de reprezentant (respectiv, împuternicirea avocaţială).

Persoana fizică poate fi reprezentată în procesul civil convenţional de către avocat, dar şi de o altă persoană care nu are această calitate, deci de mandatar neavocat. În cazul mandatului dat unui avocat, acesta se dovedeşte prin înscris, potrivit legilor de organizare şi exercitare a profesiei.

Verificând îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a recursului, din perspectiva cerinţei de formă prevăzute la art. 486 alin. (1) lit. e) din C. proc. civ. a cărei neîndeplinire este sancţionată cu nulitatea, potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., constatând că cererea de recurs a fost formulată şi redactată prin avocat, iar la cerere nu s-a alăturat şi împuternicirea avocaţială dată acestuia, prin citaţiile emise la data de 09 aprilie 2021, Înalta Curte a pus în vedere recurentelor-reclamante să depună împuternicirea avocaţială dată apărătorului care a redactat şi semnat cererea de recurs, sub sancţiunea anulării cererii.

Conform art. 82 alin. (1) C. proc. civ., "(1) Când instanţa constată lipsa dovezii calităţii de reprezentant a celui care a acţionat în numele părţii, va da un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor. Dacă acestea nu se acoperă, cererea va fi anulată".

În cauza de faţă, în aplicarea dispoziţiilor art. 82 alin. (1) din C. proc. civ., instanţa a pus în vedere părţilor recurentelor să depună la dosar dovada calităţii de reprezentant al avocatului care a redactat şi semnat cererea de recurs, în condiţiile art. 85 alin. (1) C. proc. civ., însă, deşi au fost citate cu menţiune în acest sens, potrivit dovezilor de înmânare a citaţiilor aflate la dosarul cauzei, acestea nu au înţeles să se conformeze.

Prin urmare, Înalta Curte constată că la dosar nu se găseşte dovada puterii de reprezentare a recurenţilor-reclamanţi, urmând a aplica sancţiunea nulităţii recursului pentru lipsa dovezii calităţii de reprezentant, în condiţiile art. 82 alin. (1) C. proc. civ., la care art. 486 alin. (3) din acelaşi cod face trimitere în mod expres.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) coroborat cu art. 82 alin. (1) şi art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant al recurentelor - reclamante pentru avocatul care a redactat şi semnat cererea de recurs, invocată din oficiu, constatând că este întemeiată, şi va anula recursul reclamantelor, pentru lipsa dovezii calităţii de reprezentant.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant a semnatarului cererii de recurs, invocată de instanţă din oficiu.

Constată nul recursul declarat de reclamantele A., B. şi C. împotriva sentinţei civile nr. 3652 din 18 septembrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia VIII - a contencios administrativ şi fiscal, pentru lipsa dovezii calităţii de reprezentant a semnatarului cererii de recurs.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 iunie 2021.

GGC - BR