Annulment of military material liability decision due to lack of specific motivation identifying fault and causal link

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată.

Prin cererea depusă la data de 02.07.2018, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Apărării Naţionale şi Unitatea Militară Bucureşti a solicitat anularea deciziei de imputare nr. A-3135/14.05.2018, emisă de către Unitatea Militară nr. x Bucureşti, precum şi obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

2. Hotărârea primei instanţe.

Prin sentinţa civilă nr. 2671 din data de 20.12.2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Apărării Naţionale şi Unitatea Militară Bucureşti şi a anulat decizia de imputare nr. A-3153/14.05.2018.

3. Cererile de recurs.

Împotriva sentinţei civile nr. 2671 din data de 20.12.2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal au declarat recurs pârâţii Ministerul Apărării Naţionale şi Spitalul Militar continuator al UM A Bucureşti, preluată prin absorbţie.

În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâtul Ministerul Apărării Naţionale a invocat dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. potrivit cărora, casarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material.

Sub acest aspect a arătat că instanţa de fond a reţinut în mod greşit că actul administrativ contestat reprezentat de Decizia de imputare nr. A-3153/2018 este nemotivată, în cuprinsul acesteia fiind indicate toate elementele definitorii pentru stabilirea răspunderii materiale în sarcina reclamantului.

Conform procesului-verbal de cercetare administrativă nr. A x /27.04.2018, întocmit de către comisia numită la nivelul unităţii potrivit Ordinului de Zi Pe Unitate nr. 4/04.01.2018, modificat prin Ordinele de Zi Pe Unitate nr. 8/12.01.2018 şi nr. 11/17.01.2018, s-a procedat la stabilirea răspunderii materiale în sarcina a 8 persoane, printre care şi reclamantul, în cuprinsul căruia sunt menţionate prevederile O.G. nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor conform cărora "Răspunderea materială se stabileşte numai dacă se întrunesc cumulativ următoarele condiţii:

a) paguba să fie reală şi certă, corect atribuită, determinată cantitativ şi valoric;

b) fapta prin care s-a produs paguba să aibă caracter ilegal (ilicit);

c) vinovăţia, cu intenţie sau din culpă, să fie stabilită cu certitudine în sarcina autorului pagubei;

d) să existe o legătură de cauzalitate între fapta cu caracter ilegal (ilicit) şi paguba produsă."

Astfel, nu poate fi reţinută motivarea instanţei referitoare la ipoteza, greşită că "(...) absenţa acestei motivări favorizează emiterea unor acte administrative abuzive".

La pagina 16 din procesul-verbal de cercetare administrativă se indică faptul că responsabilităţile farmacistului-şef erau clar reglementate în procedura operaţională nr. POA - 33.04.2008, conform căreia acesta era responsabil pentru:

- stabilirea procedurii de eliberare a produselor către secţiile spitalului şi comunicarea către personalul de specialitate; în colaborare cu medicii prescriptori, farmacistul şef stabileşte metoda de primire, de pregătire şi de eliberare a medicamentelor (specifică fiecărei farmacii);

- coordonarea, verificarea şi evaluarea întregii activităţi de eliberare a medicamentelor şi a materialelor sanitare.

Atribuţiile farmacistului-şef prevăzute în procedura operaţională s-au coroborat cu prevederile art. 39 alin. (3) din Normele privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea farmaciilor şi a drogheriilor, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 962/2009, emise pentru aplicarea Legii nr. 266/2008 a farmaciei, conform cărora:

"Farmacia comunitară este condusă de farmacistul-şef care desemnează un înlocuitor al său, cu aceeaşi calificare, pe perioadele absenţei sale din farmacie. Farmacistul - şef sau înlocuitorul acestuia răspunde de activitatea farmaciei în ansamblu şi de reprezentarea acesteia faţă de orice control al autorităţilor competente, neputând fi substituit de o altă persoană de altă profesie."

Pentru aceste motive a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate şi respingerea acţiunii ca neîntemeiate.

Prin motivele de recurs formulate, pârâtul Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central "Dr. B." a invocat dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. potrivit cărora, casarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material.

În acest sens se arată că în mod greşit a reţinut prima instanţă faptul că din conţinutul procesului-verbal de cercetare administrative nr. A x /27.04.2018, care a stat la baza emiterii deciziei de imputare nu se poate stabili cu certitudine care este fapta ilicită săvârşită de reclamant, precum şi că nu este clar ce i se impută reclamantului, la ce date ar fi fost săvârşite eventualele abateri şi ce dispoziţii legale concrete ar fi încălcat acesta.

Condiţiile care trebuie să fie întrunite cumulativ pentru a fi angajată răspunderea materială, conform punctului 6 din Instrucţiunile aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M 5/1999 au fost respectate şi detaliate pe larg în cuprinsul procesului-verbal de cercetare administrativă nr. A x /27.04.2018, acestea fiind:

a) paguba să fie reală şi certă, corect atribuită, determinată cantitativ şi valoric;

b) fapta prin care s-a produs paguba să aibă caracter ilegal (ilicit);

c) vinovăţia, cu intenţie sau din culpă, să fie stabilită cu certitudine în sarcina autorului faptei;

d) să existe o legătură de cauzalitate între fapta cu caracter ilegal (ilicit) şi paguba produsă.

Sub acest aspect menţionează că lit. a) - d) sunt demonstrate detaliat în conţinutul procesului-verbal de cercetare administrativă la paginile 10 - 28.

Sumele reţinute de către CASA OPSNAJ sunt de 4.059,35 RON şi 4.233,40 RON, potrivit notificărilor nr. x/14.01.2016 şi y/25.01.2016, constituie pagubă în patrimoniul Centrului de Boli Cardiovasculare "C.", fiind achiziţionate de către Centrul de Boli Cardiovasculare "C." (CCUBCVA) din venituri obţinute ca urmare a serviciilor medicale prestate anterior, iar nerecuperarea sumelor cheltuite pentru medicamentele în cauză reprezintă o pierdere a sumelor respective şi, în consecinţă, achiziţia şi consumul lor au devenit o cheltuială neeconomicoasă pentru instituţia sanitară.

Potrivit prevederilor pct. 3 alin. (2) din Instrucţiunile aprobate prin Ordinul M.5/1999 . . . . . . . . . .se consideră pagube: (..) k) cheltuielile nelegale, neeconomicoase ori eronate de mijloace băneşti sau alte valori; (..) m) orice diminuări ale patrimoniului Ministerului Apărării Naţionale produse fără respectarea dispoziţiilor legale în vigoare."

Din conţinutul tuturor documentelor depuse la dosarul cauzei, cu precădere din cadrul procesului-verbal de cercetare administrativă nr. A x /27.04.2018, reiese fără putinţă de tăgadă întreaga argumentaţie şi motivare în fapt şi în drept care a stat la baza emiterii deciziei de imputare pe numele intimatului - reclamant.

Astfel, cu titlu de exemplu pârâtul arată că la pag. 7 se menţionează:

"Comisia de cercetare administrativă a identificat la dosar raportul nr. x/23.02.2016, întocmit de şeful farmaciei, prin care se solicita modificarea programului informatic al farmaciei, fapt care s-a realizat, începând cu luna martie 2016. însă, această solicitare a fost formulată abia după producerea prejudiciului, respectiv după constatarea raportării eronate de către Casa OPSNAJ. Menţionăm că în această perioadă spitalul avea contract de servicii informatice care permitea actualizarea aplicaţiilor conform cerinţelor beneficiarului."

La pag. 8 se menţionează:

"Pentru a evita producerea pagubei, persoanele responsabile de eliberarea medicamentelor din farmacia instituţiei putea şi erau obligate să înscrie pe BPTR-uri loturile şi datele de expirare, aşa cum de altfel s-a procedat după luna martie 2016, sau, în situaţia în care ar fi ajuns la concluzia că sistemul informatic nu răspunde cerinţelor legale, să sesizeze în scris acest lucru."

La pag. 10 se menţionează: "... raportarea incorectă a datelor privind consumul de sevorane din perioada 01.07.2015 - 31.12.2015 a fost rezultatul modului defectuos (incorect) de gestionare a loturilor medicamentului sevorane achiziţionat în perioada 2011 - 2015, precum şi a informaţiilor aferente acestor loturi."

La pag. 14 se menţionează:

"... medicamentul Sevorane era gestionat în egală măsură de secţia Farmacie (responsabilă în esenţă de primire şi păstrare în depozit) şi de secţia A.T.I. (responsabilă în esenţă de administrare Ia pacienţi şi justificare a consumurilor ...)" "Rezultă de asemenea că circuitul informaţiilor comunicate de furnizor prin documentele însoţitoare ale mărfii (de obicei factura) până la raportul lunar transmis la Casa OPSNAJ până la data de 15 ale lunii următoare, implică Farmacia, secţia A.T.I. şi Biroul Informatică".

În concluzie, reiese fără putinţă de tăgadă că sunt întrunite condiţiile prevăzute la punctul 6 din Instrucţiunile aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M 5/1999, astfel cum suni sunt prezentate în procesul-verbal al cercetării administrative care este temeinic, legal şi serios argumentat pentru motivele mai sus invocate.

La pagina 16 din procesul-verbal de cercetare administrativă se indică faptul că responsabilităţile farmacistului-şef erau clar reglementate în procedura operaţională nr. POA - 33.04.2008, conform căreia acesta era responsabil pentru:

- stabilirea procedurii de eliberare a produselor către secţiile spitalului şi comunicarea către personalul de specialitate; în colaborare cu medicii prescriptori, farmacistul şef stabileşte metoda de primire, de pregătire şi de eliberare a medicamentelor (specifică fiecărei farmacii);

- coordonarea, verificarea şi evaluarea întregii activităţi de eliberare a medicamentelor şi a materialelor sanitare.

Atribuţiile farmacistului-şef prevăzute în procedura operaţională s-au coroborat cu prevederile art. 39 alin. (3) din Normele privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea farmaciilor şi a drogheriilor, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 962/2009, emise pentru aplicarea Legii nr. 266/2008 a farmaciei, conform cărora:

"Farmacia comunitară este condusă de farmacistul-şef care desemnează un înlocuitor al său, cu aceeaşi calificare, pe perioadele absenţei sale din farmacie. Farmacistul - şef sau înlocuitorul acestuia răspunde de activitatea farmaciei în ansamblu şi de reprezentarea acesteia faţă de orice control al autorităţilor competente, neputând fi substituit de o altă persoană de altă profesie."

Pentru aceste motive a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate şi respingerea acţiunii ca neîntemeiate.

4. Apărările formulate în cauză.

Prin întâmpinarea formulată, intimatul-reclamant a solicitat respingerea recursurilor, ca nefondate.

5. Procedura de soluţionare a recursului.

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 14 decembrie 2020, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 09 iunie 2021, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

6. Soluţia instanţei de recurs

Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte va respinge recursurile, ca nefondate, pentru următoarele considerente:

Intimatul-reclamant a învestit instanţa de contencios administrativ şi fiscal cu o cerere prin care a solicitat anularea deciziei de imputare nr. A-3135/14.05.2018, emisă de către Unitatea Militară nr. x Bucureşti.

Prima instanţă a admis cererea dedusă judecăţii şi a anulat decizia de imputare nr. A-3153/14.05.2018 reţinând în esenţă nemotivarea actului atacat, deficienţă ce atrage nulitatea actului administrativ.

Învestită cu soluţionarea cererilor de recurs, Înalta Curte va răspunde punctual motivelor invocate.

Astfel, din cuprinsul cererilor de recurs rezultă că ambii recurenţi au invocat dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.. Potrivit acestui motiv, casarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greşită a legii materiale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii atunci când instanţa, deşi a recurs la textele de lege aplicabile speţei, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omiţând unele condiţii pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greşit.

În cauza de faţă acest motiv nu este incident, având în vedere că interpretarea pe care prima instanţă a dat-o dispoziţiilor legale este corectă.

Dispoziţiile O.G. nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor statuează în mod expres că "Răspunderea materială se stabileşte numai dacă se întrunesc cumulativ următoarele condiţii:

a) paguba să fie reală şi certă, corect atribuită, determinată cantitativ şi valoric;

b) fapta prin care s-a produs paguba să aibă caracter ilegal (ilicit);

c) vinovăţia, cu intenţie sau din culpă, să fie stabilită cu certitudine în sarcina autorului pagubei;

d) să existe o legătură de cauzalitate între fapta cu caracter ilegal (ilicit) şi paguba produsă."

De aceste dispoziţii trebuia să se ţină cont la emiterea procesului-verbal de cercetare administrativă nr. A x /27.04.2018, care a stat la baza emiterii deciziei de imputare, iar în lipsa elementelor care să justifice atragerea răspunderii civile a militarului, nu se poate stabili cu certitudine care sunt faptele imputate reclamantului, dispoziţiile legale încălcate şi legătura de cauzalitate între fapte şi prejudiciu.

De asemenea, Înalta Curte constată că prin motivele de recurs recurenţii-pârâţi susţin fără temei că actul administrativ este motivat în fapt şi în drept, atât timp cât din paragrafele procesului-verbal de cercetare administrativ citate rezultă aspecte generale, impersonale, şi anume faptul că "pentru a evita producerea pagubei, persoanele responsabile de eliberarea medicamentelor din farmacia instituţiei puteau şi erau obligate să înscrie pe BPTR-uri loturile şi datele de expirare, aşa cum de altfel s-a procedat după luna martie 2016, sau, în situaţia în care ar fi ajuns la concluzia că sistemul informatic nu răspunde cerinţelor legale, să sesizeze în scris acest lucru; precum şi faptul că "raportarea incorectă a datelor privind consumul de sevorane din perioada 01.07.2015 - 31.12.2015 a fost rezultatul modului defectuos (incorect) de gestionare a loturilor medicamentului sevorane achiziţionat în perioada 2011 - 2015, precum şi a informaţiilor aferente acestor loturi.", fără a arăta în mod concret care sunt atribuţiile încălcate de către intimatul-reclamant.

În acest context, în mod corect a reţinut prima instanţă că din procesul-verbal de cercetare administrativă nr. A x /27.04.2018 nu se poate stabili ce a generat raportarea eronată către casa de asigurări, respectiv dacă este doar o raportare eronată sau este chiar o culpă medicală, constând în administrarea unor medicamente expirate şi nici ce fapte ilicite a săvârşit intimatul-reclamant, fiind făcute aprecieri generice referitoare atât la achiziţia nejustificată a medicamentului, cât şi la înscrierea datelor în sistemul informatic, verificarea documentelor, darea în consum a medicamentului, întocmirea raportării către casa de asigurări, fără a se preciza însă care au fost atribuţiile şi care a fost contribuţia concretă a acestuia în fiecare etapă, de la achiziţia medicamentului până la întocmirea raportării către Casa OPSNAJ.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte constată că motivele de recurs nu sunt întemeiate, iar hotărârea primei instanţe a fost dată cu aplicarea şi interpretarea corectă a normelor de drept material.

7. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004, raportat la prevederile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursurile, ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de recurentul-pârât Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central "Dr. B." (Unitatea Militară Bucureşti) şi recurentul-pârât Ministerul Apărării Naţionale prin Direcţia Generală Juridică împotriva sentinţei nr. 2671 din 20 decembrie 2019, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 9 iunie 2021.

GGC - BR