Nationalized villa restitution order quashed and remanded for ultra petita award
Legislator summary
AI generatedThe Romanian High Court of Cassation and Justice admitted the defendant's appeal, quashed both the trial court's judgment (which had ordered the in-kind restitution of a nationalized villa to the plaintiff as sole heir) and the appellate decision affirming it, and remanded the case to the trial court for re-hearing; the defendant prevailed on procedural grounds. The dispute arose from the plaintiff's action under Law No. 10/2001 seeking annulment of the defendant's decision refusing in-kind restitution of a villa nationalized under Decree No. 92/1950, and an order compelling the defendant to issue a restitution decision, with daily penalty damages for delay. The High Court based its decision solely on the procedural rule of Article 304 point 6 of the Romanian Code of Civil Procedure, holding that the trial court granted more than was requested (ultra petita) by directly ordering the in-kind restitution of the property, whereas the plaintiff's petition had only sought an order obligating the defendant to issue such a restitution decision; the merits of the restitution claim were left for the trial court to reassess within the limits of the action's stated claims.
Legislator headnote
AI generatedart. 27 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, art. 304 pct. 6 C. proc. civ, Art. 312 C. proc. civ; Nationalized villa restitution order quashed and remanded for ultra petita award: The dispute arose from the plaintiff's action under Law No. 10/2001 seeking annulment of the defendant's decision refusing in-kind restitution of a villa nationalized under Decree No. 92/1950, and an order compelling the defendant to issue a restitution decision, with daily penalty damages for delay. The High Court based its decision solely on the procedural rule of Article 304 point 6 of the Romanian Code of Civil Procedure, holding that the trial court granted more than was requested (ultra petita) by directly ordering the in-kind restitution of the property, whereas the plaintiff's petition had only sought an order obligating the defendant to issue such a restitution decision; the merits of the restitution claim were left for the trial court to reassess within the limits of the action's stated claims.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for admitting the appeal, quashing both judgments, and remanding the case for retrial.
Ground for the appeal (the court granted more than was requested), referenced in the dispositive as the reason for the decision.
Full text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele :
Prin acțiunea înregistrată la data de 22 martie 2002 pe rolul Tribunalului Harghita, reclamantul A.M., în calitate de unic moștenitor al defunctei sale mame A.O., a chemat în judecată pârâta SC A.T. Borsec, solicitând să se dispună anularea deciziei nr. 29/R din 17 februarie 2002 emisă de aceasta prin care s-a respins solicitarea vizând restituirea în natură a imobilului reprezentând vila nr. 4 din stațiunea Borsec, înscrisă în C.F. Lazarea partea a II-a Borsec nr. 1080, cu nr. top. 493/1/3.
S-a solicitat de asemenea să fie obligată pârâta să emită decizia de restituire în natură a imobilului, sub sancțiunea plății unor daune cominatorii de 3 milioane lei/zi întârziere.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că imobilul în litigiu a constituit proprietatea tabulară a mamei sale, A.O., decedată în anul 1996 și a trecut în proprietatea Statului român prin aplicarea abuzivă a Decretului nr. 92/1950. La acel moment A.O. era studentă iar locuința era destinată uzului familial, astfel încât nu exista nici un temei pentru naționalizare. Cu toate acestea, în mod nejustificat pârâta a refuzat restituirea în natură, susținând în cuprinsul deciziei că s-a privatizat integral cu respectarea dispozițiilor legale iar imobilul este evidențiat în patrimoniul său, astfel încât sunt incidente prevederile privind restituirea prin echivalent.
Examinând probatoriile cu înscrisuri administrate, Tribunalul Harghita, prin sentința civilă nr. 693 din 29 mai 2002 a admis în parte acțiunea, dispunând restituirea în natură a imobilului, a fost respinsă solicitarea referitoare la acordarea daunelor cominatorii.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut în esență că:
- naționalizarea s-a făcut în mod abuziv, în anexa la Decretul nr. 92/50 fiind menționat ca proprietar P.N., tatăl numitei A.(n. P.)O., care era studentă și beneficia de prevederile art. II din acest act normativ;
- cum titlul statului nu poate fi considerat valabil, nu sunt incidente prevederile art. 27 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, astfel încât restituirea în natură a imobilului este pe deplin posibilă.
Apelul declarat de pârâtă împotriva acestei sentințe și prin care s-a susținut în esență că notificarea trebuia adresată A.P.A.P.S.- ului a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 17 din 28 februarie 2003 a Curții de Apel Târgu-Mureș.
În decizie au fost reiterate considerentele referitoare la caracterul abuziv al naționalizării imobilului și posibilitatea legală a restituirii sale către reclamant.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta, care a susținut din nou că decizia de respingere a solicitării reclamantului de a i se restitui în natură imobilul este legală și temeinică; recurenta a mai arătat că instanța de fond a acordat reclamantului ceea ce acesta nu a cerut, în sensul că s-a dispus restituirea în natură a imobilului în condițiile în care prin acțiune s-a solicitat doar ca pârâta să fie obligată să emită o decizie în acest sens.
Recursul este întemeiat în sensul celor ce se vor arăta în continuare.
Potrivit prevederilor art. 304 pct. 6 C. proc. civ., este motiv de recurs „dacă instanța a acordat mai mult decât s-a cerut ori ceea ce nu s-a cerut”.
În speță, prin acțiune reclamantul a solicitat, între altele: „ ... să obligați intimata a emite decizia de restituire în natură a imobilului” iar prin sentință se hotărăște: „Dispune restituirea în natură a imobilului”.
Este deci evident că tribunalul a acordat mai mult (și altceva) decât ceea ce s-a cerut.
În consecință, Înalta Curte urmează să admită recursul potrivit prevederilor art. 312 și urm. C. proc. civ., să caseze ambele hotărâri și să trimită cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de fond. Aceasta va trebui să examineze probatoriile administrate în lumina susținerilor părților, făcute inclusiv prin motivele de recurs, fără a depăși cadrul procesual și petitul acțiunii, astfel cum ele au fost stabilite de către reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta SC A.T. Borsec împotriva deciziei nr. 17/A din 28 februarie 2003 a Curții de Apel Târgu-Mureș, secția civilă.
Casează această decizie precum și sentința civilă nr. 693 din 29 mai 2002 pronunțată de Tribunalul Harghita și trimite cauza spre rejudecare acestei din urmă instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 septembrie 2004.