Unpaid appellate court stamp fee triggers nullity of appeal under Code of Civil Procedure

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

1.1. Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 14 aprilie 2014 sub nr. x/2014 pe rolul Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu Agenţia de Plăti pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (A.P.D.R.P.), anularea Deciziei de soluţionare nr. x din 18.03.2014 privind Contestaţia formulată de S.C. A. S.R.L. înregistrată la A.P.D.R.P. sub nr. x/25.02.2014, precum şi anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, încheiat la data de 22.01.2014 şi înregistrat la secretariatul Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit sub nr. x din 23.01.2014, privind proiectul B., beneficiar S.C. A. S.R.L., prin care s-a stabilit o creanţă bugetară în cuantum de 2.526.953,33 RON şi s-a dispus rezilierea contractului de finanţare x/27.05.2011 precum şi suspendarea executării actelor administrative atacate până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei în baza art. 15, alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

1.2. La data de 4 mai 2014 reclamanta a formulat o precizare a cererii de chemare în judecată, prin care a solicitat introducerea în cauză a administratorului judiciar C.. şi a Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (A.F.I.R.), urmare a reorganizării A.P.D.R.P.

1.3. Prin sentinţa nr. 51 din data de 17 martie 2015, Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi administratorul judiciar al reclamantei C.. şi, în consecinţă, a dispus anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la 22.01.2014, precum şi a Deciziei de soluţionare a contestaţiei nr. 9084 din 18.03.2014 emise de pârâtă. De asemenea, Curtea de Apel Oradea a luat act de renunţarea la cererea de suspendare a executării actelor administrative atacate, formulată de reclamantă.

1.4. Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la data de 14 mai 2015, sub dosar nr. x/2014, prin care a invocat prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

1.5. Prin Decizia nr. 2700, pronunţată la data de 28 septembrie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul formulat de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale împotriva sentinţei nr. 51 din 17 martie 2015 a Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a casat sentinţa atacată şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

2. Hotărârea instanţei de fond

În rejudecarea cauzei, prin sentinţa civilă nr. 64 din data de 17 aprilie 2018, Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins ca neîntemeiată cererea în contencios administrativ formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. prin administrator judiciar C.., în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, având ca obiect anulare act administrativ.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 64 din data de 17 aprilie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a declarat la data de 18.05.2018 recurs reclamanta A. S.R.L., prin administrator judiciar C.., solicitând, prin invocarea motivelor de nelegalitate reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., admiterea recursului, casarea în tot a sentinţei atacate şi, în rejudecare, admiterea acţiunii, anularea Deciziei de soluţionare nr. x din 18.03.2014 privind contestaţia formulată de A. S.R.L., înregistrată la A.P.D.R.P. sub nr. x/25.02.2014, precum şi anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, încheiat la data de 22.01.2014 şi înregistrat la secretariatul Agenţiei de Plăţi pentru dezvoltare rurală şi pescuit sub nr. x din 23.01.2014, privind proiectul B., beneficiar A. S.R.L., prin care s-a stabilit o creanţă bugetară în cuantum de 2.526.953,33 RON şi s-a dispus rezilierea contractului de finanţare x/27.05.2011.

4. Apărările formulate în cauză

În cauză intimata-pârâtă Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a formulat, la data de 6 iulie 2018, întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei instanţei de fond ca fiind temeinică şi legală.

5. Procedura în faţa instanţei de recurs

5.1. Prin adresa comunicată recurentei la data de 11 ianuarie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a adus la cunoştinţa acesteia stabilirea în sarcina sa a obligaţiei de plată a taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 RON, aferentă recursului declarat în cauză;

5.2. La data de 20 ianuarie 2021, recurenta A. S.R.L. prin lichidator judiciar C. a formulat cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, apreciind că, în virtutea prevederilor art. 77 din Legea nr. 85/2006, este scutită de obligaţia achitării unei astfel de taxe;

5.3. Prin încheierea de şedinţa din data de 18 februarie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de reexaminare formulată de recurentă,

5.4. La datele de 25 martie 2021, respectiv de 24 mai 2021, urmare a soluţionării cererii de reexaminare, au fost realizate proceduri de comunicare a unor adrese suplimentare prin care se învedera recurentei A. S.R.L., prin lichidator judiciar C.., obligaţia de plată a taxei judiciare de timbru în cuantumul indicat in punctul I.5.1. de mai sus.

6. Soluţia instanţei de recurs

Analizând cu prioritate îndeplinirea de către recurenta - reclamantă a obligaţiei de achitare a taxei judiciare de timbru, Înalta Curte constată că excepţia netimbrării este întemeiată, pentru următoarele considerente:

În cauză sunt incidente dispoziţiile art. 24 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 80/2013, potrivit cărora recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 de RON, dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1 - 7 din C. proc. civ. şi, adiţional, cu o sumă tot de 100 RON, dacă se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, caz de casare ce corespunde prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Conform art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, iar alin. (3) al aceluiaşi articol stabileşte că această cerinţă este prevăzută sub sancţiunea nulităţii.

Prin adresa comunicată recurentei A. S.R.L. la data de 11.01.2021, conform dovezilor de înmânare aflate la dosar, Înalta Curte a adus la cunoştinţa părţii obligaţia achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 de RON, aferentă recursului declarat împotriva sentinţei civile nr. 64 din 17.04.2018, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal,

Recurenta-reclamantă a formulat cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru, însă o astfel de cerere a fost respinsă prin încheierea de şedinţa din data de 18.02.2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2014. De asemenea, din verificările efectuate, se constată că, ulterior respingerii cererii de reexaminare, recurentei-reclamante i-a fost comunicată, încă o data, obligaţia de achitare a taxei de timbru, astfel cum rezultă din dovezile aflate la dosar, obligaţie pe care aceasta nu a îndeplinit-o până la termenul de judecată fixat, Înalta Curte observând, totodată, că recurenta-reclamantă nu a solicitat acordarea de facilităţi la plata taxei.

Consecinţa neachitării taxei judiciare de timbru aferentă căii de atac a recursului este prevăzută de dispoziţiile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., sancţiunea fiind nulitatea recursului.

Pentru considerentele expuse şi în temeiul dispoziţiilor art. 486 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va anula, ca netimbrat, recursul declarat de reclamanta A. S.R.L., prin lichidator judiciar C.., împotriva sentinţei civile nr. 64 din 17 aprilie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de reclamanta A. S.R.L., prin lichidator judiciar C.., împotriva sentinţei civile nr. 64 din 17 aprilie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 9 iunie 2021.

GGC - MM