Trap Shooting Regulation Challenge: Inadmissibility of Appeal for Failure to Cite Statutory Grounds for Cassation
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice annulled the appeal, thereby allowing the lower court's dismissal of the case to remain in force, with the respondent agency prevailing. The dispute concerned a challenge by a national shooting federation against a regulation issued by a national zootechny agency regarding trap shooting competitions held at hippodromes, which the appellate court had previously rejected as unfounded. The High Court dismissed the appeal based on procedural defects, holding that the appellant failed to articulate valid grounds for annulment under the Code of Civil Procedure, instead merely reproducing arguments from the initial complaint without addressing the specific legal errors of the appealed judgment. Consequently, the court applied the statutory sanction of annulment for the appeal's non-compliance with mandatory requirements, specifically citing the prohibitions against including grounds outside the limitative categories of grounds for cassation.
Legislator headnote
AI generatedart. 248 C. proc. civ, art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ, art. 488 C. proc. civ, art. 489 alin. (2) C. proc. civ, art. 488 alin. (1) C. proc. civ; Trap Shooting Regulation Challenge: Inadmissibility of Appeal for Failure to Cite Statutory Grounds for Cassation: Potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. "cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni: … d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.", iar în conformitate cu prevederile art. 488 din acelaşi cod, casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 13.07.2018 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti sub numărul de dosar x/2018, reclamantul Federaţia Română de Trap în contradictoriu cu pârâtul Agenţia Naţională pentru Zootehnie Prof. Dr. G. K. Constantinescu a solicitat anularea Regulamentului curselor de trap organizate pe toate hipodromurile din România, emis la data de 05.03.2018 de parata Agenţia Naţionala pentru Zootehnie "Prof. Dr. G.K. Constantinescu", înregistrat sub nr. x/05.03.2018.
2. Sentinţa instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 4477 din data de 5 noiembrie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia nulităţii cererii de chemare în judecată, a respins excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată, a respins cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta Federaţia Română de Trap, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională pentru Zootehnie Prof. Dr. G. K. Constantinescu, ca neîntemeiată.
3. Recursul exercitat în cauză şi apărările formulate de intimatul-pârât
Împotriva sentinţei nr. 4477 din data de 5 noiembrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamanta Federaţia Română de Trap criticând-o pentru nelegalitate, solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, în rejudecare, anularea Regulamentului curselor de trap.
Intimata-pârâtă Agenţia Naţională pentru Zootehnie Prof. Dr. G. K. Constantinescu nu a depus întâmpinare.
4. Considerentele şi soluţia instanţei de recurs
Examinând cu prioritate, astfel cum impun dispoziţiile art. 248 C. proc. civ., excepţia nulităţii invocată din oficiu, Înalta Curte reţine următoarele:
Recursul este o cale extraordinară de atac cate poate fi exercitată numai în termenul şi condiţiile expres prevăzute de lege.
Potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. "cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni: … d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.", iar în conformitate cu prevederile art. 488 din acelaşi cod, casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol.
Această normă imperativă instituie în sarcina recurentei obligaţia de a indica şi dezvolta motivele de nelegalitate pe care se întemeiază calea de atac, iar neîncadrarea în cazurile de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., atrage, conform dispoziţiilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., sancţiunea nulităţii recursului.
În plus, pe lângă cerinţa încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanţei care a pronunţat hotărârea atacată, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs.
Instanţa învestită cu judecarea recursului poate exercita un control judecătoresc eficient numai în măsura în care motivele de nelegalitate sunt indicate şi dezvoltate într-o formă concretă şi se referă la una dintre situaţiile prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.
În speţă, recurenta-reclamantă nu a formulat veritabile critici la adresa sentinţei pronunţate de prima instanţă, prin care să arate în ce constă nelegalitatea acesteia, prin raportare la soluţia pronunţată de curtea de apel ori la argumentele arătate de instanţă în fundamentarea hotărârii.
Simpla nemulţumire a părţii cu privire la hotărârea pronunţată nu este suficientă, ci este necesar ca recursul să fie întemeiat pe cel puţin unul dintre motivele prevăzute expres şi limitativ de lege, fiind o cale de atac de reformare prin care se realizează exclusiv controlul de legalitate a hotărârii atacate, deoarece, părţile au avut la dispoziţie o judecată în fond în faţa primei instanţe.
În speţă, se constată că recursul nu conţine critici care să poată fi încadrate în textul art. 488 alin. (1) C. proc. civ., fără a formula nicio critică (de nelegalitate) sentinţei atacate, dimpotrivă, se reiau aspectele învederate în cuprinsul cererii de chemare în judecată.
Astfel, prezentarea, din nou, a argumentelor expuse în cererea de chemare în judecată nu răspunde exigenţelor cerute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., ce impun invocarea unor critici care să poată fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., iar modul de redactare a cererii de recurs nu îngăduie determinarea limitelor sesizării Înaltei Curţi, învestite cu verificarea legalităţii hotărârii atacate.
Deopotrivă, reproducerea, prin cererea de recurs a aspectelor învederate în acţiunea introductivă de instanţă nu se constituie într-o critică de nelegalitate a sentinţei, dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ. arătând faptul că recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.
Dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind cazurilor de casare, să fie de natură a evidenţia nelegalitatea hotărârii.
În consecinţă, reţinând că nu este posibilă o încadrare a motivelor formulate într-unul din cazurile de casare reglementate de dispoziţiilor art. 488 C. proc. civ. şi constatând că în cauză nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate din oficiu de către instanţă, în temeiul art. 489 alin. (2) C. proc. civ. Înalta Curte Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de reclamanta Federaţia Română de Trap împotriva sentinţei civile nr. 4477 din data de 5 noiembrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 8 iunie 2021.
GGC - BR