Competence conflict between civil and military courts over US service member; application of superior common court rule

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă ivit între Judecătoria Buftea şi Tribunalul Militar Bucureşti, constată următoarele:

Prin încheierea de cameră preliminară nr. 112 din 7 septembrie 2022, Tribunalul Militar Bucureşti, în baza art. 335 alin. (4) C. proc. pen. rap. la art. 35 alin. (1), art. 37 alin. (1) şi la art. 48 alin. (1) C. proc. pen., a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de procurorul militar şef secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Parchetelor Militare, de confirmare a soluţiei de redeschidere a urmăririi penale dispusă prin ordonanţa din 26.07.2022, emisă în Dosar nr. x/2021, în favoarea Judecătoriei Buftea.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Tribunalul Militar Bucureşti a reţinut următoarele:

Prin procesul-verbal din 22.02.2020, lucrătorii din cadrul I.G.P.F. - Centrul de Supraveghere şi Controlul Trecerii Frontierei Aeroporturi Bucureşti-Otopeni s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea infracţiunilor de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor prev. de art. 342 alin. (1) C. pen. şi de tentativă la contrabandă calificată prev. de art. 32 C. pen. rap. la art. 271 din Legea nr. 86/2006, toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

Prin ordonanţa nr. 329759/2020 din 22.02.2020 a organelor de cercetare penală din cadrul poliţiei judiciare din cadrul I.G.P.F. - Centrul de Supraveghere şi Controlul Trecerii Frontierei Aeroporturi Bucureşti-Otopeni, s-a dispus începerea urmăririi penale în rem cu privire la infracţiunile de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor prev. de art. 342 alin. (1) C. pen. şi de tentativă la contrabandă calificată prev. de art. 32 C. pen. rap. la art. 271 din Legea nr. 86/2006, toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

Prin ordonanţa din 22.02.2020 a organului de cercetare penală din cadrul poliţiei judiciare din cadrul I.G.P.F. - Centrul de Supraveghere şi Controlul Trecerii Frontierei Aeroporturi Bucureşti-Otopeni s-a dispus efectuarea unui raport de constatare tehnico-ştiinţific balistic de către specialiştii din I.G.P.R. - Institutul Naţional de Criminalistică. Raportul de constatare criminalistică nr. x din 30.03.2020 a fost depus la dosarul cauzei.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Parchetului de pe Judecătoriei Buftea la 26.02.2020 sub nr. x/2020.

Prin ordonanţa din 01.03.2021 a procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor prev. de art. 342 alin. (1) C. pen. şi de tentativă la contrabandă calificată prev. de art. 32 C. pen. rap. la art. 271 din Legea nr. 86/2006, toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. în favoarea Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti, cauza fiind înregistrată sub nr. x/2021 la 05.03.2021.

Procurorul militar din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti a întocmit în conformitate cu disp. art. 46 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 291/2007 privind intrarea, staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României, notificarea unei fapte penale pretinse a fi comisă de către un membru al forţelor armate străine prezent pe teritoriul României din 01.07.2021, pe care a înaintat-o Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Parchetelor Militare, unde a fost înregistrată sub nr. x/2021 la 01.07.2021.

Prin referatul nr. x/2021 din 07.07.202 procurorul militar şef serviciu al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Parchetelor Militare a propus preluarea în vederea soluţionării de către secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dosarului nr. x/2021 al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti. Referatul a fost înaintat procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 08.07.2021.

Prin ordonanţa din 08.07.2021 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a dispus preluarea dosarului nr. x/2021 al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti de către secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea efectuării urmăririi penale în cauză.

Prin ordonanţa din 31.08.2021 a procurorului militar din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Parchetelor Militare, s-a dispus clasarea cauzei având ca obiect infracţiunile de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor prev. de art. 342 alin. (1) C. pen. şi de tentativă la contrabandă calificată prev. de art. 32 C. pen. rap. la art. 271 din Legea nr. 86/2006, toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. cu referire la cetăţeanul american A. - sergent în cadrul Forţelor Armate ale Statelor Unite ale Americii.

Prin ordonanţa din 26.07.2022 a procurorului militar şef secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Parchetelor Militare s-a dispus infirmarea ordonanţei procurorului din 31.08.2021 şi redeschiderea urmăririi penale în cauză sub aspectul săvârşirii infracţiunilor nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor prev. de art. 342 alin. (1) C. pen. şi de tentativă la contrabandă calificată prev. de art. 32 C. pen. rap. la art. 271 din Legea nr. 86/2006, toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. săvârşite de cetăţeanul american A. - sergent în cadrul Forţelor Armate ale Statelor Unite ale Americii.

Procurorul militar şef secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Parchetelor Militare a dispus înaintarea dosarului judecătorului de cameră preliminară de la Tribunalul Militar Bucureşti în vederea confirmării redeschiderii urmăririi penale.

Aşa fiind, în urma analizei soluţiei dispuse în dosarul penal nr. x/2021, s-a constatat că temeiul de drept în baza căruia a fost adoptată ordonanţa de clasare este inoperabil, deoarece dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. e) şi j) C. proc. pen. vizează situaţia în care lipseşte o condiţie prevăzută de lege, respectiv a intervenit transferul de proceduri.

Instanţa, din oficiu, a invocat excepţia necompetenţei după calitatea persoanei a Tribunalului Militar Bucureşti, având în vedere calitatea de militar a făptuitorului la momentul săvârşirii presupusei fapte pentru care a fost începută urmărirea penală.

Potrivit dispoziţiilor art. 48 alin. (1) C. proc. pen., când competenţa instanţei este determinată de calitatea inculpatului, instanţa rămâne competentă să judece chiar dacă inculpatul, după săvârşirea infracţiunii, nu mai are acea calitate, în cazurile când:

a) fapta are legătură cu atribuţiile de serviciu ale făptuitorului;

b) s-a dat citire actului de sesizare a instanţei.

Se observă că pentru a opera prorogarea legală de competenţă, legea procesual penală impune două condiţii, care trebuie realizate cumulativ. În cazul celei prev. de art. 48 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., se instituie o condiţionare relaţionată nemijlocit şi strict cu atribuţiile de serviciu ale făptuitorului. Aceasta presupune ca actele care se circumscriu elementului material al faptei cercetate să se regăsească în sfera atribuţiilor de serviciu concrete ale respectivului, să fie de competenţa sa. Prin urmare, circumstanţierea pe care o impune legea, priveşte o legătură de interdependenţă între, pe de o parte, calitatea subiectului activ, de militar şi ocupaţia profesională concretă a acestuia, şi pe de altă parte, o condiţie referitoare la împrejurările în care a fost săvârşită fapta, care o raportează la atribuţiile proprii, specifice, serviciului îndeplinit de făptuitor, în funcţia ocupată.

Interdependenţa relevată, converteşte o calitate generică, de militar (care este avută în vedere din perspectiva verificării competenţei tribunalului militar), într-o calitate concretă, ce presupune îndeplinirea efectivă a unei categorii de atribuţii de serviciu clar stabilite, respectiv propriile sarcini de serviciu ale făptuitorului, specifice postului său, rezultate din fişa postului sau din alte dispoziţii legale (care este valorizată din perspectiva justificării prorogării de competenţă).

Categoria de sarcini de serviciu specifice nu se extinde la sfera oricăror atribuţii, obligaţii sau competenţe legale aferente calităţii de militar şi trebuie verificate în concret, în circumstanţele de fapt ale comiterii infracţiunii.

În consecinţă, s-a constatat că fapta care face obiectul dosarului de urmărire penală nu are legătură cu atribuţiile de serviciu, concrete, ale sus-numitului şi nu a fost comisă în exercitarea ori pe baza îndatoririlor funcţionale, neputând fi incidentă ipoteza pre. de art. 48 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

De asemenea, procedura desfăşurată în prezent nu se subsumează ipotezei prev. de art. 48 alin. (1) lit. b) C. proc. pen.

În acelaşi timp, trebuie avute în vedere şi disp. art. 4 pct. 3 din Acordul între România şi Statele Unite ale Americii privind statutul forţelor Statelor Unite ale Americii în România, ratificat prin Legea nr. 26/2002, potrivit cărora:

"Ori de câte ori un membru al forţei sau al componentei civile ori un membru de familie al acestuia este judecat de autorităţile române, numai tribunalele civile ordinare (s.n.) vor avea competenţă de judecată."

Prin urmare, în cazul cetăţeanului american A. competenţa de soluţionare a cererii procurorului militar revine în acest moment instanţei civile, care, în raport cu normele de competenţă materială, este judecătoria.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Buftea la data de 4.10.2022.

Prin încheierea nr. 2273 din 28 noiembrie 2022 pronunţată de Judecătoria Buftea în Dosarul nr. x/2022, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Buftea şi, în baza art. 48 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. şi art. 47 C. proc. pen. a fost declinată competenţa de soluţionare a cererii de confirmare a redeschiderii urmăririi penale dispusă prin Ordonanţa din 26.07.2022 de către procurorul militar şef secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Parchetelor Militare de în favoarea Tribunalului Militar Bucureşti.

În baza art. 51 alin. (1), (2) şi 4 din C. proc. pen., s-a suspendat judecarea cauzei şi s-a înaintat cauza la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Buftea a apreciat că sunt incidente dispoziţiile art. 48 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., respectiv faptul că, deşi persoana cercetată nu mai are calitatea de militar, faptele pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale au legătură cu atribuţiile sale de serviciu, astfel încât instanţa rămâne competentă să soluţioneze cauza chiar dacă persoana cercetată nu mai are această calitate.

În raport de aceste dispoziţii legale şi de împrejurarea că faptele pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale au legătură indisolubilă cu calitatea de militar a lui A., acesta venind pe teritoriul României în cadrul unui exerciţiu militar comun, încărcătorul cu cartuşe a fost primit cu ocazia efectuării exerciţiilor de tragere în poligon în cadrul unei misiuni militare comune, iar activităţile efectiv de cercetare cu privire la situaţia acestui încărcător nu pot fi efectuată de către organele de urmărire penală civile, ci această competenţă este atribuită organelor de urmărire penală militare, s-a constatat că Judecătoria Buftea nu are competenţa soluţionării cererii.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 14 decembrie 2022.

Fiind învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, examinând cu prioritate propria competenţă de a statua asupra acestuia în temeiul art. 51 alin. (1) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată următoarele:

Conflictul negativ de competenţă reprezintă situaţia juridică provocată de hotărârile a două instanţe care îşi declină reciproc judecarea aceleiaşi cauze, situaţie în care este necesară intervenţia unei instanţe superioare, care să tranşeze incidentul ivit.

Sub aspectul organului judiciar căruia îi revine competenţa de a soluţiona conflictul de competenţă, dispoziţiile art. 51 alin. (1) C. proc. pen. stabilesc că atunci când două sau mai multe instanţe se recunosc competente a judeca aceeaşi cauză ori îşi declină competenţa reciproc, conflictul pozitiv sau negativ de competenţă se soluţionează de instanţa ierarhic superioară comună.

În cauza de faţă, Înalta Curte constată că cele două instanţe judecătoreşti aflate în conflict sunt, pe de o parte, Judecătoria Buftea (instanţă civilă) şi, pe de altă parte, Tribunalul Militar Bucureşti (instanţă militară).

În principiu, într-o atare ipoteză, se menţin raţiunile care au stat la baza normării competenţei în caz de reunire a cauzelor, conform art. 44 din C. proc. pen., aceste prevederi reglementând soluţia general aplicabilă atunci când, într-o cauză unică, se examinează competenţa a două instanţe, dintre care una este civilă, iar cealaltă militară.

Regulile desprinse din interpretarea coroborată a art. 44 alin. (4) şi (5) din C. proc. pen. se aplică, aşadar, şi atunci când este necesară identificarea instanţei superioare comune, în cazul în care s-a ivit un conflict de competenţă între o instanţă civilă şi una militară, deoarece nu există o deosebire de substanţă între situaţia competenţei a două instanţe în caz de reunire a cauzelor şi cea a conflictului de competenţă, pentru a se justifica aplicarea unei soluţii diferite.

Prin urmare, de vreme ce ubi eadem est ratio, eadem solutio esse debet, rezultă că, în cazul în care instanţele implicate într-un conflict de competenţă sunt una civilă, iar cealaltă militară, competenţa de a soluţiona conflictul de competenţă revine întotdeauna instanţei civile superioare comune, care poate fi instanţa civilă superioară celei aflate în conflict, atunci când aceasta este superioară în grad celei militare, sau, după caz, instanţa civilă echivalentă în grad celei militare, atunci când instanţa militară este superioară.

În speţă, în cazul Tribunalului Militar Bucureşti, instanţa superioară este Curtea Militară de Apel Bucureşti, căreia îi sunt atribuite normativ prerogativele specifice unei instanţe militare de apel la nivel naţional. În cazul instanţei civile aflată în conflict, şi anume Judecătoria Buftea, instanţa imediat superioară este Tribunalul Ilfov, ceea ce înseamnă că, în ipoteza analizată, Curtea de Apel Bucureşti reprezintă instanţa civilă echivalentă în grad instanţei militare superioare.

Prin urmare, instanţa superioară comună celor două organe judiciare între care s-a ivit conflictul negativ de competenţă nu este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ci Curtea de Apel Bucureşti, acestei din urmă instanţe revenindu-i competenţa de a soluţiona, potrivit art. 51 alin. (1) din C. proc. pen., conflictul de competenţă ivit.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va trimite cauza privind conflictul de competenţă ivit între Judecătoria Buftea şi Tribunalul Militar Bucureşti la Curtea de Apel Bucureşti, spre competentă soluţionare.

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Trimite cauza privind conflictul de competenţă ivit între Judecătoria Buftea şi Tribunalul Militar Bucureşti la Curtea de Apel Bucureşti, spre competentă soluţionare.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 decembrie 2022.

GGC - ED